Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

I.P. Școala Profesională nr.2, din Chișinău

Aprobat________________
Vitalie Belîi, Director Interimar
___ _____________2024
Activitate EXTRACURRICULARĂ
Vă așteptăm în ospeție la Brutari- Cofetari
Masterclass
Prepararea plăcintelor “Plăcinte - ca răvașe,
Cu șoapte de iubire drăgălașe”

Discutat la ședința Comisiei metodice
Specialitate
,,Discipline profil și formare profesională”
din _____ ____________2024
Șefa Comisiei metodice _______ Tatiana Șarcova
A elaborat: Liudmila Cebotari, Natalia Chiperi, Elena Snegur, Profesori Discipline de
Coordonat ____________ Liudmila Cebotari, Director Adjunct Interimar
pentru instruire practică și producere
Coordonat_____________ Rodica Guțu, Metodistă

Chişinău, 2024
 Data: 22 februarie 2024
Locul desfăşurării: laboratorul cofetar-brutar, nr.104, I.P. Şcolii Profesionale nr.2
Ora: 15-15
Timp preconizat: 60 min
Participanţi: elevii anului II și III, cadre didactice
Grupa 22/28BR Grupa 22/21BRC Grupa 21/33BCH

1. Memeț Felicia Tacu Dumitrița Costețchi Adriana

2. Carapirea Sabrina Panfilii Valeria Topală Ionela-Daniela

Obiectivele:
 Promovarea articolelor din aluat pentru plăcinte tradiționale moldovenești;

 Păstrarea rețetelor vechi din aluat pentru plăcinte din bucătăria moldovenească;

 Transmiterea secretelor culinare moldovenești;

 Dezvoltarea competențelor profesionale și abilitățile imaginației, creativitatea.

Resurse materiale:
Echipament sanitar, instrumente, ustensile, fișe tehnologice, ghiduri de performanță, materii prime (făină de grâu, unt/margarină de masă, ouă, lapte),
materii prime auxiliare ( cartofi, ceapă, ciuperci, ulei de floarea soarelui, brânză de vaci, magiun din mere/prune, dulceață de trandafir, mac, nuci,
ciocolată).
Invitați:
 Profesori;
 Maiștri - instructori;
 Elevi.
Responsabili: Liudmila CEBOTARI, profesor, maistru - instructor;
Natalia Chiperei, profesor, maistru – instructor;
 Elena Snegur, profesor, maistru – instructor;
Moderatori:
Bună ziua tuturor celor prezenţi: stimaţi profesori, maiștri instructori și dragi elevi.
Bine ați venit la Master class-ul ,,Prepararea plăcintelor “Plăcinte - ca răvașe, Cu șoapte de iubire drăgălașe”” .

Potrivit dicționarului francez-latin, cuvântul „plăcintă” vine din limba latină (placenta), ceea ce înseamnă „tartă, prăjitură”. În realitate însă,
plăcinta este o coptură din aluat nedospit cu diverse umpluturi, preponderent cu brânză de oi, brânză de vaci sau cartofi fierți.
Este imposibil să stabilim provenința exactă a acestui fel de mâncare, însă, având în vedere simplitatea lui, copturi similare întâlnim în bucătăria
multor popoare. Cea mai răspândită versiune este împrumutată de la turci. Plăcinta turcească gözleme este foarte populară în Găgăuzia, având aceeași
denumire și aceeași umplutură – brânză de vaci. Doar că turcii, spre deosebire de noi, adaugă în brânză spanac, coriandru și alte verdețuri.
Însăși denumirea de «plăcintă» este, de asemenea, de origine romană. În timpurile străvechi, avea o răspândire largă un fel de mâncare numită
„placenta”, un fel de plăcintă din aluat foietaj cu foi de dafin, miere și brânză.
Primele mențiuni ale existenței acestui fel de mâncare au apărut în jurul anului 9.500 î.Hr., în perioada neolitică sau în noua eră a pietrei, când
egiptenii au gătit prima crustă de plăcintă. Ei începuseră să folosească unelte din piatră, domesticiseră animale și practicau meserii precum țesutul și
olăritul. Plăcintele egiptene erau cunoscute sub denumirea „galettes“ și erau umplute cu orz, ovăz, secară și unse cu miere.
Istoricii sunt însă de părere că originea plăcintei este atribuită grecilor, care preparau o pastă din făină cu apă, la care se adăuga grăsime, pastă pe
care o înfășurau apoi în jurul unei bucăți de carne. Aceasta servea pentru a găti carnea sau pentru a nu lăsa să iasă sucurile, oferind un suport ușor în
călătoriile lungi pe mare.
Plăcintele tradiţionale îşi păstrează locul lor de respect în bucătăria naţională, deseori menţionate de cei care ne vizitează ţara. În trecut, plăcintele
se făceau doar la şezători, în zilele de duminică, la sărbători, etc., fiind servite cu un pahar de vin rece scos din beci. Astăzi, însă, ele sunt un aliment
cotidian şi de sărbătoare.
Plăcinta - preparat culinar făcut din aluat cu umplutură de brânză, carne, cartofi, varză, dovleac, cireșe amărui, etc.. Se prăjesc în ulei în tigaie
sau se coc în cuptor.