Sfaturi pentru bolnavii cu hiperuricemii (gută)

» înapoi
Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care
intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt “caramizile” ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de
origine animala, in special carnea si organele. Problema cu acidul uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat
ca atare
Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces
de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele situatii se instaleaza hiperuricemia. . Surplusul de acid uric
este implicat în apariţia calculilor (pietrelor) şi altor boli ale rinichilor. In timp, acidul uric cristalizeaza la nivelul articular, in
special la nivelul articulatiei metatarso-falangiene (adica degetul mare de la picior) si la nivelul gleznei. Pe langa cauzele de
natura genetica si excesul de alimente de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, unele medicamente
pot fi cauze de guta, insuficienta cronica renala, hipotiroidia,etc
Simptome
Aparitia bolii propriu zise apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun la nivelul articulatiilor si tesuturilor
invecinate. Guta prezinta urmatoarele simptome:
- cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de obicei articulatia degetului mare
de la picior, denumit si haluce).
- durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici atingerea articulatiei cu cearceaful
- disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe parcursul urmatoarelor 2-7 zile
- prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta
Alte simptome, pot sa includa:
- culoare rosie-vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii tegumentare locale
- febra
- limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)
Simptomele gutei pot varia, astfel incat:
- simptomele pot recidiva (reaparea) dupa o boala intercurenta sau dupa o interventie chirurgicala
- unele persoane nu prezinta atacuri recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a bolii. Guta cronica este o forma mai
putin dureroasa care apare la adulti si este deseori confundata cu alte forme de artrita.
- primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul mainilor, coatelor sau urechilor. Acesti noduli
nu sunt insa caracteristici atacului de guta.
In momentul in care apar simptomele gutei, acidul uric gasit in exces in circulatia sanghina, s-a depozitat sub forma cristalelor
de acid uric la nivelul articulatiilor. Halucele (degetul mare de la picior), este cel mai adesea afectat, insa pot fi atinse si alte
articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a genunchiului, degetelor sau a coatelor. Poate de asemenea sa
apara inflamatia fluidului sacular (bursei), cel mai adesea la nivelul cotului (bursita olecraniana) sau a genunchiului (bursita
prepatelara).
Trebuie sa se retina ca exista multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu guta.
Evolutia gutei
Guta apare dupa ani dezile in care persoana prezinta niveluri serice crescute de acid uric, timp in care cristalele acidului uric se
depun la nivelul articulatiilor si tesuturilor adiacente. Un atac de guta debuteaza deseori pe parcursul noptii, cand durerea
articulara moderata incepe sa se intensifice. Un atac tipic de guta prezinta urmatoarele simptome: durere, edem, roseata si
caldura locala (inflamatie) a unei articulatii, in special a articulatiei mari de la picior (haluce). Dupa un interval de cateva zile,
simptomele cedeaza sau chiar dispar.
- atacurile de intensitate medie pot sa cedeze dupa un interval de cateva ore pana la 1-2 zile. Aceste atacuri sunt deseori
diagnosticate ca tendinite (inflamatii ale tendoanelor, de cele mai multe ori postraumatice) sau luxatii.
- atacurile severe pot dura chiar si cateva saptamani, cu sensibilitate persistenta pana la o luna
- atacurile sunt deseori recidivante (reapar) si apar la un interval de 6 luni si 2 ani dupa primul atac. In lipsa tratamentului
adecvat, atacurile de guta pot deveni tot mai frecvente, cu toate ca exista pacienti care nu mai dezvolta recidive niciodata.
Daca evolutia gutei este caracterizata prin intervale asimptomatice si recidive dureroase, care insa cedeaza fara tratament si
care se repeta intr-un interval mai mare de 10 ani, este posibil ca guta sa devina o afectiune cronica si sa afecteze astfel mai
multe articulatii. Este posibil ca o data cu evolutia bolii, perioadele asimptomatice sa se scurteze, sau chiar sa dispara. Acest
stadiu al gutei poate fi usor confundat cu alte artrite, cel mai adesea cu osteoartrita.
- in acest stadiu, acidul uric formeaza noduli duri, calcarosi sau nisiposi (tofi gutosi). Tofii gutosi sunt localizati imediat sub
tegumente si sunt identificati sub forma unor depozite dure si mobile. Pielea inconjuratoare poate fi subtiata sau inrosita. In
unele cazuri, tofii care sunt localizati imediat sub piele, pot fi identificati prin culoarea lor galbuie, caracteristica.
- la inceput tofii gutosi sunt identificati la nivelul coatelor, degetelor de la picioare sau la nivelul radacinii urechii
- daca guta nu este tratata, tofii pot aparea la nivelul pavilionului urechii, precum si la nivelul articulatiilor si tesuturilor
adiacente (burse, ligamente si tendoane), cauzand diferite simptome, precum durere, edem, roseata si caldura locala (semnele
caracterisice inflamatiei). Este posibila de asemenea aparitia leziunilor distructive osoase si ale cartilajului, cu impotenta
functionala asociata.
- datorita tratamentului eficient, care este inceput intr-un stadiu incipient, acest stadiu este relativ rar intalnit in clinica
Optiuni terapeutice
Scopul tratamentului in guta este reducerea rapida a disconfortului si durerii, precum si profilaxia recidivelor atacurilor de guta
si a complicatiilor care pot aparea la nivel articular sau renal. Tratamentul include mai multe etape care pot preveni atacurile
recurente de guta si complicatiile acesteia.
Dieta
Dacă medicul nu vă contraindică acest lucru, consumaţi cât mai multe lichide (apă, ceaiuri de plante, sucuri şi orice alte lichide
nesărate şi nealcoolice) astfel încât să eliminaţi aproximativ 2,5-3 litrii de urină zilnic. Acest lucru este posibil dacă beţi circa
250 ml de lichid la 2 ore , iar seara la culcare mai ingeraţi încă 500 ml.
Consumul de alcool este strict contraindicat (deoarece poate declanşa o criză de gută) şi la fel consumul de ceai veritabil şi
cafea.
Ori de câte ori aveţi posibilitatea, urmaţi o cură de ape minerale în staţiunile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata, Păuşa, Piscul
Câinelui, Biborţeni, Borsec, Buziaş, Covasna, Malnaş.
Reduceţi cantitatea de sare din alimentaţie.
EVITAŢI alimentele bogate în acid uric: carnea, mai ales cea de animal tânăr (pui, viţel, miel, etc.) şi de vânat, organele
(creier, limbă, ficat, rinichi, momiţe), peştele (scrumbii, sardele, heringi, crap, somn) şi fructele marine (scoici, caracatiţa,etc),
mezelurile, supele de carne sau oase (inclusiv piftia), cacaoa, ciocolata, lintea, mazarea, fasolea, bobul, ciupercile,
sparanghelul, conopida, varza, spanacul, nucile, alunele, migdalele.
Vă sunt PERMISE: laptele (preferabil degresat) şi brânzeturile nesărate şi nefermentate, carnea fiartă(de animal adult: vaca,
găina, etc) şi peştele fiert (de cel mult 3-4 ori pe săptămână câte 100g/zi), ouăle (unul la 2-3 zile), pâinea albă, pastele făinoase,
orezul, legumele şi fructele în orice cantitate (cu excepţia celor menţionate anterior), grăsimile şi diverse dulciuri în cantitate
redusă, mai puţin prăjiturile cu cremă şi foietajele.
Urmaţi periodic cure de citrice (portocale, mandarine, etc.), mai ales lămâi iar dacă medicul nu vă contraindică, puteţi să urmaţi
tratament cu bicarbonat de sodiu (1-3 linguriţe/zi). Ciresele si unele plante ("ghiara diavolului"), pot fi folosite ca remedii
naturiste antiinflamatorii.
În criză (primele 48 ore) regimul va fi compus din orez, paste făinoase, supe de legume, piureuri, fructe. Felurile de mâncare
vor fi preparate prin fierbere, fără sare şi grăsimi, iar cantitatea de lichide consumate va fi mai mare.
Reţineţi că un regim predominant vegetarian, bogat în lichide şi care respectă prescripţiile de mai sus poate duce la rărirea sau
dispariţia acceselor de gută precum şi la dispariţia calculilor renali.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul gutei foloseste medicamente care atenueaza simptomele si care elimina cauzele bolii. Tratamentul specific pentru
guta depinde de stadiul bolii, pentru ca tratamentul atacului de guta este diferit de profilaxia recidivelor.
Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatie), caracteristice atacului de guta, se recomanda
administrarea de:
- antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, naproxenul sau indometacinul. Este recomandata evitarea
aspirinei pentru ca aceasta poate schimba brusc nivelurile acidului uric si poate agrava simptomele.
- colchicina
- corticosteroizi
- ACTH
Pentru prevenirea atacurilor recurente de guta se pot administra anumite medicamente care scad concentratia acidului uric in
sange:
- agenti care grabesc eliminarea renala a acidului uric
- allopurinol, care scade productia acidului uric endogen (la nivelul organismului)
- colchicina, este deseori prescrisa de medicul specialist pentru a prevenii recurentele in prima luna de tratament
Este important ca orice pacient cu guta sa consulte un specialist inaintea utilizarii unor tratamente medicamentoase
complementare.
- exercitiul fizic regulat si evitarea sedentarismului
Majoritatea pacientilor cu guta necesita administrarea medicatiei care scade nivelul acidului uric in sange
Fara tratament, atacurile de guta au tendinta sa fie mai grave (mai dureroase si cu tendinta la complicatii) dar si de durata mai
lunga decat atacurile precedente. Exista mai multe studii medicale care au ca si scop descoperirea unor noi tratamente pentru
guta.
Noile medicamente tind sa fie mai eficiente si cu mai putine efecte secundare .
- losartanul, este un medicament folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale, face parte din clasa medicamentelor care inhiba
enzima de conversie a angiotensinei si are de asemenea si efect hipouricemiant (scade nivelul acidului uric in sange)
- fenofibratul, este un medicament care este folosit in tratamentul hipolipemiant (scade grasimile din sange, trigliceridele si
lipidele cu densitate mica). Fenofibratul are de asemenea ca si efect si eliminarea renala accentuata a acidului uric, scazand
astfel nivelul seric al acestuia.
 Guta – factorii de risc, evolutia bolii, cand trebuie sa mergeti la medic si care este
tratamentul

Guta este un tip de artrita cu microcristale, care apar ca urmare a depunerii cristalelor de acid uric la
nivelul tesuturilor, inclusiv la nivelul articulatiilor, provocand inflamatie si durere locala. Boala a cunoscut
in ultimele decenii o crestere a prevalentei si incidentei la nivel global. De asemenea medicii se confrunta
in prezent cu forme mult mai complexe, la varste avansate, cu multiple comorbiditati ( insuficienta renala,
hipertensiune, sindrom metabolic si diabet, insuficienta cardiaca), forme refractare la tratamentele
obisnuite.
Desi guta este o boala cu o istorie lunga, descrisa pentru prima data de vechii egipteni si ulterior de Hipocrate, relatia dintre boala si
acidul uric a fost demonstrata abia in secolul XIX de Sir Alfred Baring Garrod.
Ce este acidul uric? El este rezultatul metabolizarii alimentelor pe care le consumam si a degradarii celulare. Cauzele cresterii
acidului uric sunt productia crescuta, eliminarea renala scazuta sau o combinatie a acestor doua mecanisme. Aparitia gutei este
influentata de:
 factori genetici
 sex – barbatii fac mai frecvent guta decat femeile
 varsta – riscul creste dupa varsta de 65 de ani
 rasa
 alimentatie.
Productia crescuta de acid uric are la baza cauze dobandite in cursul vietii - diete bogate in purine, ingestia de alimente bogate in
fructoza, consumul de alcool. Unele boli hematologice limfo si mieloproliferative, anemia hemolitica, psoriazisul caracterizate printr-o
degradare celulara accentuata, se asociaza cu hiperuricemie si guta. Mutatiile unor enzime implicate in metabolismul purinelor
( deficitul de hipoxantin-guanin fosforiboziltransferaza sau activitatea crescuta a fosforibozilpirofosfat sintetaza) sunt cauze genetice
cunoscute insa din fericire rare ale hiperuricemie si gutei.
Eliminarea acidului uric din organism se face in mare parte prin eliminare renala, aceasta implicand mai multe procerse: filtrarea
glomerulara, ulterior reabsorbtia tubulara proximala, secretia si in final o noua reabsorbtie postsecretorie.
Cercetarile din ultimele doua decenii au dus la identificarea unor factori genetici favorizanti pentru guta in populatia generala cu
posibile implicatii terapeutice. Printre ei se numara polimorfismul genelor care se ocupa de sinteza transportorilor de urati de la
nivelul tubilor renali proximali. Aceste proteine transportatoare sunt adevarate pompe de urati, fiind implicate in eliminarea renala a
acidului uric. Dintre ele, ABCG2 ( ATP-binding cassette transporter isoforma G2) , varianta Q141K care duce la o scadere de 2 ori a
efluxului de urat si la acumularea acestuia intracelulara, poate reprezenta o noua tinta terapeutica. Al doilea locus legat de riscul de
guta corespunde genei clonate in 2002, care codifica URAT1– unul dintre mecanismele esentiale de reabsorbtie a acidului uric. Al
treilea locus legat de guta codifica NPT1 (sodium phosphate transport protein 1), proteina implicata in secretia tubulara a acidului uric.
Spre deosebire de ceilalti transportori renali asociati cu riscul crescut de guta, GLUT9 ( glucose transporter 9) cunoscut si ca SLC2A9
(solute carrier 2A9) este asociat cu cresterea eliminarii renale a acidului uric, prin scaderea reabsorbtiei tubulare si scaderea riscului
de guta.
Trebuie sa retinem insa ca nu toti pacientii cu hiperuricemie ( acid uric crescut in sange) fac guta.
Factorii de risc sunt:
 excesul ponderal si obezitatea,
 hipertensiunea,
 consumul de alcool ( in special berea prin continutul crescut in guanozina, substanta care ulterior este metabolizata in acid
uric ),
 anumite medicamente,
 dieta bogata in carne.
Consumul de alcool este cel mai cunoscut factor de risc pentru guta, el crescand nivelul de acid uric atat prin productie crescuta, cat si
printr-o eliminare scazuta.
Exista trei perioade de evolutie a bolii :
1. perioada de hiperuricemie asimptomatica cand are loc depunerea cristalelor de acid uric la nivel tisular, este extrem de
importanta si exista voci in lumea medicala care sustin inceperea tratamentului din acest moment, mai ales in cazul pacientilor care
asociaza si alti factori de risc ai aterosclerozei. Studii recente au arata ca hiperuricemia este un factor de risc independent pentru
ateroscleroza subclinica chiar si la adultii tineri. Majoritatea studiilor epidemiologice au demonstrat o asociere intre hiperuricemie si
boala coronariana ischemica, valoarea crescuta a acidului uric seric, indicator pentru stresul oxidativ si disfunctia endoteliala,
corelandu-se nu numai cu ateroscleroza la nivel macrovascular dar si la nivel microvascular .
2. atacurile acute cand cristalele depuse in articulatii provoaca inflamatie de obicei la nivelul unei singure articulatii. Factorii
care pot declansa un atac sunt: consumul excesiv de carne rosie si alcool, traumatismele, infometarea, deshidratarea, medicamentele
( allopurinol, aspirina, antihipertensive, chimioterapie, etc) sau substante de contrast administrate intravenos. In general criza dureaza
cateva zile si afecteaza cel mai frecvent articulatiile membrului inferior. Atacul acut de guta se manifesta in 50% din cazuri cu umflatura
articulara, roseata, caldura locala si durere extrem de intensa a degetului mare de la picior. Exista insa si forme care afecteaza mai
multe articulatii, in special la femei si pacientii varstnici. Perioadele dintre crize sunt la inceput lipsite de simptome si pot dura luni, chiar
 ani de zile, ulterior devenind din ce in ce mai scurte. Atacurile repetate netratate duc la o forma de artrita cronica cu deformari
ireversibile si pierderea mobilitatii articulare.
3. guta cronica se manifesta cu dureri si tumefactii articulare persistente, depozite de acid uric in tesuturile moi, numite tofi si
localizate de obicei intra sau periarticular la nivelul coatelor, degetelor mainilor si picioarelor sau la nivelul urechilor. Pe langa
manifestarile articulare si formarea tofilor, afectarea renala este una dintre cele mai frecvente complicatii ale hiperuricemiei, imbracand
mai multe forme – nefropatia uratica prin depunerea de cristale de urat in intrestitiul renal, nefropatia urica prin precipitarea acidului uric
in tubii renali si litiaza urica prin fomarea de calculi de acid uric.
Cand trebuie sa va prezentati la medic?
 oricine are o tumefactie articulara cu roseata si caldura locala ar trebui sa mearga la un consult reumatologic.
 daca aveti diagnosticul de guta si ati avut mai mult de un episod de artrita, ar trebui sa luati medicatia prescrisa de medic
pentru tratamentul atacurilor. Daca simptomele nu cedeaza atunci trebuie sa va prezentati din nou la medic. Atentie, tratamentul cu
Allopurinol nu se reincepe, in cazul in care l-ati intrerupt, in timpul atacului acut. Prin fluctuatiile nivelului de acid uric pe care le
determina, Allopurinolul poate declansa in mod paradoxal un atac acut.
 pentru cei cunoscuti cu guta, aflati in perioada intercritica, lipsita de simptome este importanta o evaluare regulata anuala
clinica si prin analize de laborator pentru a monitoriza evolutia bolii, complicatiile acesteia si ale tratamentului prescris.
Diagnosticul se bazeaza pe istoricul bolii, aspectul clinic sugestiv si testele de laborator. De retinut este ca aproape jumatate din
pacienti au un nivel normal de acid uric in timpul atacului acut. Standardul de aur pentru diagnostic ramane aspirarea articulatiei
afectate si analiza lichidului sinovial pentru a evidentia la microscop cristalele de acid uric. O noua abordare diagnostica, utila pentru
cazuri selectate de guta este folosirea tomografiei computerizate cu energie duala care poate pune in evidenta cristalele de acid uric
cu densitati specifice in articulatiile afectate si tesuturile moi periarticulare.

Tratamentul urmareste rezolvarea rapida a atacurilor acute, prevenirea aparitiei unor atacuri noi si evitarea
complicatiilor - formarea de tofi si afectarea renala. Studiile arata ca majoritatea pacientilor cu guta nu sunt tratati adecvat, cauzele
fiind diagnosticul gresit, intelegerea eronata a bolii atat de catre pacient cat si de catre medic, complianta scazuta si intoleranta la
tratament, subdozarea acestuia, o monitorizare inadecvata a bolii si neintelegerea ideii de tratament tintit in guta si abia in ultimul
rand ineficienta terapiilor uzuale. Se pare ca in cazul pacientilor cu guta complianta este mult mai mica decat in alte boli precum
hipertensiunea, diabetul sau osteoporoza, cei mai necomplianti fiind pacientii tineri. In plus, foarte multi medici au tendinta de a
subestima impactul pe care il are guta asupra calitatii vietii.
O prima sursa de confuzii in tratamentul gutei este dieta. Astfel multi medici recomanda diete stricte, sarace in purine greu de
mentinut de catre pacient. Trebuie retinut ca alimentatia saraca in purine reuseste sa scada nivelul de acid uric seric cu aproximativ
1mg/dl, astfel ca desi dieta si modificarea stilului de viata pot preveni viitoarele atacuri, de multe ori ele nu sunt suficiente, fiind
nevoie si de un tratament medicamentos.
Studiile arata ca pacientii care consuma carne si fructe de mare au un risc mai mare de a face guta. Alimentele cu continut crescut in
purine precum inima, herring, drojdie, midii, sardine si cele cu continut moderat ca ansoa, carne de oaie, vitel, sunca, ficat, rinichi,
curcan, gasca, potarniche, fazan, pastrav, somon, ar trebui evitate. In schimb ultimele cercetari au demonstrat ca purinele din surse
vegetale cum sunt varza, fasolea, ciupercile, spanacul, care pana acum erau pe lista neagra a pacientului cu guta, au un risc mai mic
de a declansa un atac acut decat cele din surse animale. De asemenea un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din
Boston, sustine faptul ca bauturile indulcite cresc riscul de guta pentru femeile care le consmua, explicatia fiind faptul ca fructoza din
aceste produse duce la o productie crescuta de acid uric in organism.
Obezitatea poate fi asociata cu un nivel crescut de acid uric in sange, astfel ca pacientii supraponderali ar trebui sa consulte un
 nutritionist pentru stabilirea unui program rezonabil de slabire. Atentie, infometarea sau dietele severe pot creste acidul uric si pot
agrava manifestarile gutei.
De obicei pacientii cu guta pot manca ce le place insa cu masura. Consumul de apa, 2-3 litri pe zi e necesar pentru a elimina cristalele
de acid uric din organism.
Terapia farmacologica in puseele acute se adreseaza inflamatiei si durerii si include antiinflamatoarele nonsteroidiene,
glucocorticoizii, Colchicina si inhibitorii de Interleukina1.
Tratamentul cronic are ca scop prevenirea atacurilor acute si a complicatiilor si presupune scaderea nivelului de acid uric. Acest
obiectiv se poate realiza prin mai multe mecanisme:
 inhibarea productiei – Alopurinol si Febuxostat.
 cresterea eliminarii renale – medicamentele uricozurice clasice: Benzbromaron, Sulfinpirazona si Probenecid, Lesinurad –un nou
inhibitor de URAT1 si medicamente cu efecte uricozurice secundare precum hipolipemiantele – Fenofibrat, Atorvastatin si
antihipertensivele Losartan, Amlodipina.
 stimularea degradarii – agentii urolitici Rasburicaza, PEG ( polietilenglicol) –uricaza.
Cel mai frecvent medicament folosit pentru scaderea acidului uric ramane Allopurinolul, un inhibitor de xantin-oxidaza – enzima
implicata in metabolizarea purinelor in acid uric. Tinta tratamentului este scaderea valorii acidului uric seric sub 6mg/dl, nivel sub
care s-a dovedit ca 87% din pacienti nu mai prezinta atacuri acute. In acest sens, ghidurile recomanda cresterea treptata a dozei de
Allopurinol de la 100mg pe zi pana la 800mg/zi si ajustarea dozei in raport cu eliminarea renala. In practica clinica, majoritatea
pacientilor primesc doze de maxim 300mg/zi, fara ca nivelul acidului uric sa atinga valorile tinta propuse de ghidurile de tratament,
motivul acestei subdozari a medicamentului fiind teama de reactiile adverse cutanate severe, greu de prezis pentru fiecare pacient in
parte. Se pare ca pacientii cu teren genetic HLA B58 au un risc mai mare de a face reactii alergice cutante la Alopurinol, insa testarea
acestuia nu se face de rutina in practica clinica. In cazul pacientilor cu intoleranta la Allopurinol cat si a celor cu guta si insuficienta
renala, dupa 40 de ani de asteptare si cercetari, Febuxostat – un medicament aprobat in urma cu 3 ani, reprezinta o alternativa. Spre
deosebire de Allopurinol, el este metabolizat hepatic si are avantajul ca nu determina reactii adverse cutanate severe. Ca si
Allopurinolul, el poate declansa atacuri acute in primele 3-4 luni de la initiere, ca urmare a mobilizarii acidului uric din depozitele
tisulare, de aceea la inceput, tratamentul trebuie suprapus o perioada de timp cu o terapie profilactica, precum Colchicina sau
antiinflamatoarele nonsteroidiene.
Ultimele studii pentru tratamentul gutei au pus accent pe terapiile biologice. Cercetarile au aratat ca interactiunea cristalelor de
acid uric cu celulele sistemului imun duce la o productie crescuta de proteine cu rol de semnalizare numite citokine, cea mai studiata
dintre ele fiind Interleukina 1. Sperantele legate de inhibitorii Interleukinei 1 sunt mari, preparate precum Anakinra ( antagonistul
receptorului Il-1), Canakinumab ( anticorp monoclonal anti Il-1 beta), Rilonacept ( molecula de fuziune numita si Il-1 Trap) dovedind in
studii eficienta in reducerea simptomelor si prevenirea atacurilor de guta. Si totusi de ce nu au fost ele aprobate? FDA ( United States
Food and Drug Administration) a motivat in 2011 ( pentru Canakinumab ) si in mai 2012 ( pentru Rilonacept ) ca riscurile folosirii
acestor terapii depasesc beneficiile, cele mai de temut reactii adverse fiind infectiile.
Al doilea medicament nou, aprobat in SUA in 2010 pentru tratamentul gutei rezistente la terapiile conventionale este
Pegloticaza, un tratament biologic injectabil obtinut dintr-o enzima porcina recombinata. Majoritatea mamiferelor nu fac guta
deoarece au in organism aceasta enzima hepatica, numita uricaza capabila sa degradeze acidul uric la alantoina, o substanta mult mai
solubila decat acidul uric si astfel mult mai usor de eliminat. Acest medicament poate reprezenta o optiune pentru tratamentul gutei
refractare. De asemenea Pegloticaza poate fi o solutie la pacientii cu guta refractara si insuficienta renala cronica, conform studiilor
prezentate la recentul congres EULAR ( European League Against Rheumatism). In prezent statisticile arata ca in ciuda unui tratament
hipouricemiant la doze maximale, doar 67% din pacienti pot atinge nivelul tinta de acid uric. Pentru pacientii cu guta refractara, in
Europa nu exista inca un tratament aprobat, astfel ca este nevoie de noi optiuni terapeutice pentru aceasta forma de boala.
Autor: Dr. Alina Posea

Buna! Acidul uric este 9,88; 7,4; 6,49; 8,23 si nu am diagnosticul de guta. Preventiv iau milurit100 mg,doua pe zi.

Guta este o afectiune metabolica datorata excesului de acid uric din sange si se caracterizeaza prin episoade inflamatorii articulare
dureroase. Inflamatia articulara apare datorita depunerii de cristale de urat de sodiu la nivelul articulatiilor (haluce, glezna, genunchi, cot
etc.).

Primele informatii despre aceasta boala dateaza din anul 2600 I.Hr, cand egiptenii au descris artrita gutoasa a degetului mare de la picior.
Era cunoscuta ca fiind "boala oamenilor bogati" sau "boala regilor". Pentru ca aceasta boala poate produce disconfort prin durerea din
episoadele acute sau din litiaza urica (depunerea de cristale de urat de sodiu la nivel renal) este important sa stim cum putem sa o
prevenim.

Scaderea in greutate se recomanda persoanelor supraponderale si obeze. Aceasta se va face progresiv, nu brusc, cu o dieta moderat
hipocalorica (cu putine calorii), cu putine proteine si lipide si mai multe glucide. Pentru cresterea diurezei (cantitatea de urina / 24 de
ore), se recomanda consumul de apa potabila, ceaiuri diuretice, ape oligominerale si alcaline pentru a obtine o diureza de peste 2,5 litri.

Consumul de lichide se imparte in 5-6 prize in timpul zilei si una la culcare. Cresterea diurezei are drept scop eliminarea acidului uric prin
urina si reducerea cristalizarii acestuia. Alimentele interzise sunt: carnea de animal tanar (vitel, miel, pui), carnea de vanat, organe
(rinichi, ficat, creier, momite etc.), mezeluri, supe de carne, pateuri de carne, fructe de mare, peste gras, alcool (in special bere si vin),
mazare, sparanghel, spanac, smochine uscate, concentrate industriale de tomate, sfecla rosie, castraveti, telina, fasole alba, dulciuri
concentrate si condimente picante. Alimente permise pacientilor cu guta: lapte dulce sau batut, iaurt, branzeturi nesarate si slabe,
grasimi reduse pana la 60 g pe zi; paine alba veche de o zi, fainoase, mamaliga, legume verzi sub forma de supa, creme de legume,
cartofi, sucuri de legume, fructe proaspete.

Cantitatea de sare admisa zilnic este de 1-2 g pe zi. Pacientilor li se permite consumul de carne slaba: vaca, peste, pasare (100 g de 3 ori
pe saptamana), in special fiarta. In zilele fara carne se vor consuma branzeturi slabe, iaurt si unt. Ouale sunt permise in cantitate de
maxim trei pe saptamana, preferabil in compozitia mancarurilor. Important de retinut este ca aceasta boala nu se vindeca, dar se poate
tine sub control prin regim alimentar si cu ajutorul medica mentelor. In plus, pacientii diagnosticati cu guta trebuie sa isi controleze
periodic nu doar nivelul de acid uric din sange, ci si glicemia si colesterolul, pentru ca guta se poate asocia si cu alte boli metabolice:
diabetul zaharat si dislipidemiile.

Insa un stil de viata echilibrat cu activitate fizica zilnica moderata si o dieta sanatoasa va pot tine departe de toate aceste boli.
REGIMUL IN GUTA

Pe langa tratamentul medicamentos specific, este foarte important sa se respecte anumite masuri igieno-dietetice, regimul jucand
un rol esential.
Astfel, trebuie inceputa o cura treptata de slabire pentru obezi (alimentatia trebuie sa fie hipolipidica si hipocalorica):

Cura diuretica: trebuie sa beti mai mult de doi litri de lichide pe zi (apa minerala sau plata). In cazul in care transpirati mai mult in
timpul zilei (prin activitate fizica sau caldura in timpul verii), trebuie sa consumati mai mult de trei litri pe zi. Se pot consuma de
asemenea si sucuri de lamaie sau portocale.

Deoarece prin alimentatie si lichide se urmareste si alcalinizarea urinii (este de dorit un pH cat mai aproape de 7) este bine sa va
urmariti si aciditatea urinara. Acest lucru il puteti face cu ajutorul unei harti reactive la pH introdusa in urina proaspata.

Alimentatia trebuie sa fie saraca in purine, in proteine in general (mai putin de 0,5g/kg corp/24 ore), bogata in lichide si in legume
si fructe.

CE AVEM VOIE SA MANCAM

Alimente care trebuie suprimate:

maruntaie de vitel; sardine, hering, icre, sardele; sosuri de carne, prajeli si vinuri; mezeluri, carne de vanat; carnea tanara in general
(vitel, curcan); creier; ciuperci; branzeturi fermentate; maioneza, crème si sosuri grase; ciocolata, cacao.

Alimente al caror consum trebuie limitat:

alte carnuri in afara celor de mai sus, peste (100 g/zi), crustacee, scoici; legume (mazare, linte, spanac); oua, lapte si produse
lactate.
Este permis puiul o data pe zi, sase zile pe saptamana si bineinteles medicatia asociata.
 "Ce declanseaza crizele de guta?"
12.07.2011

AUTOR:

GALERIE

 Foto
 Video
%PIC_TITLE%

16Sha
re

-+
C.R., din Iasi: "As dori sa stiu ce anume declanseaza crizele de guta. Ce inseamna un regim alimentar corect pentru un bolnav
de guta? Alcoolul este permis? Va multumesc".

Prof. dr. Rodica Chiriac, Clinica de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: "Guta este o boala care cu
tratament si regim alimentar corect poate fi tinuta sub control. Boala se agraveaza in diferite situatii. Frecvent se intimpla sa
apara o criza de guta pe fondul unui stres puternic. De aceea, pacientul cu guta trebuie sa evite pe cit posibil situatiile
stresante. O criza de guta poate aparea si dupa un efort fizic puternic sau prelungit. Sau chiar dupa un traumatism in zona
articulatiilor (n.r. - o lovitura caruia pe moment pacientul nu ii da importanta). Deci, este bine de evitat stresul psihic dar si cel
fizic - efortul prelungit, loviturile. Bineinteles, regimul alimentar are si el un rol foarte important. Evitarea totala sau limitarea
anumitor alimente ce cauzeaza o productie crescuta de acid uric si reducerea consumului de alcool - iata reguli pe care
pacientul cu guta trebuie sa le respecte zi de zi pentru a evita aparitia unor noi crize si pentru a tine boala sub control. Guta
inseamna ajungerea unei cantitati crescute de acid uric la nivelul tesuturilor si articulatiilor si de aici suferinta acestora.
Atentie, daca un aliment sau o bautura sint interzise in guta, atunci ele trebuie intr-adevar evitate. De exemplu, berea:
consumul unui singur pahar cu bere poate duce la o criza de guta. De altfel, alcoolul - in special berea si taria sint interzise in
guta. Alcoolul este cunoscut pentru efectul sau diuretic ce poate contribui la deshidratare si la declansarea atacurilor de guta.
Alcoolul incetineste eliminarea acidului uric din rinichi si provoca deshidratarea care conduce la depunerea cristalelor in
articulatii. Berea si taria sint interzise in guta; singurul permis, in cantitati moderate, la ocazii speciale, este vinul rosu.

Atentie mare la consumul de carne

Un pacient cu guta trebuie sa fie atent la alimentatie. Aceasta poate fi dirijata in asa fel incit sa se consume cit mai putine
proteine care formeaza acidul uric. Ceea ce inseamna ca trebuie evitate alimentele bogate in proteine: in primul rind carnea
de pui sau vitel tinar care sint crescute cu concentrate. Acestea sint produse rezultate din resturi animale: osoase, viscere,
etc. Inseamna ca atunci cind consum un pui sau carne de vitel astfel hranit, care au crescut intr-un timp scurt - carnea
rezultata are o cantitate mai mare din acesti produsi. O criza de guta poate fi declansata de consumul de pui tinar sau vitel
tinar. Este permisa odata pe saptamina carne de pasare de tara, pasare batrina sau de vita batrina - tot o data pe saptamina.
Tot pentru a evita crizele sint interzise carnea de porc, maruntaiele si viscerele - inclusiv cele de pasare (ficatul, creierul,
rinichii si pancreasul) mezelurile, tocaturile, prajelile. Trebuie evitate untul, smintina si ouale - acestea fiind la rindul bogate in
proteine. Legumele, fructele, zarzavaturile sint permise, mai putin varza care trebuie consumata mai rar. Trebuie evitate pe
cit posibil cafeaua si produsele ce contin cacao, dar si sucurile gen "cola" sau "fanta".

De ce este important consumul mare de lichide

Mentinerea consumului adecvat de lichide este foarte important. Eliminarea acidului uric are loc prin urina, existind roscul de
a se forma si depune piatra la rinichi. Consumul adecvat de lichide reduce riscul formarii de pietre la rinichi la pacientii cu
guta. Un consum corect de lichide inseamna minim 2 l pe zi de apa sau/si ceaiuri. Ultimul pahar trebuie baut seara inainte de
culcare. De asemenea, o data sau de doua ori pe saptamina se dizolva o lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu apa
si se bea. Acest amestec alcalinizeaza urina si se evita astfel depunerile de piatra la rinichi.

Intreruperea tratamentului poate agrava boala

Alaturi de regimul alimentar adecvat foarte important este si tratamentul. Atentie, este vorba de o boala cronica ceea ce
inseamna ca medicamentele recomandate trebuie luate toata viata. Nu trebuie sub nici o forma sa se intrerupa medicatia
recomandata de specialist sub pretextul "Ca ma simt bine, durerile au inceput sa scada sau au disparut". Uneori, in functie de
starea pacientului si de rezultatele analizelor, medicul poate recomanda modificarea dozajului unor medicamente. Dar,
tratamentul cronic nu trebuie intrerupt. Fara tratament guta poate afecta ireversibil articulatiile sau rinichiul. Unii pacienti
atunci cind constata disparitia simptomelor au tendinta sa intrerupa tratamentul, favorizind astfel recidivele bolii. Deseori
dupa intreruperea tratamentului, pacientul este asimptomatic o buna perioada de timp, ca apoi sa apara un nou atac de
guta. Fara tratament, atacurile de guta au tendinta sa fie mai grave (mai dureroase si cu tendinta la complicatii) dar si de
durata mai lunga decit atacurile precedente".
Cit de frecvente sint atacurile de guta?

Atacurile de guta pot sa se repete din cind in cind la aceeasi articulatie. Atacul initial poate dura de la citeva zile la doua
saptamini daca nu se trateaza. In timp, atacurile de guta pot avea loc mai des, pot implica mai multe articulatii, pot avea
simptome mai severe si pot dura mai mult timp. Atacurile repetate pot distruge articulatia. Unii oameni pot avea doar o
singura criza. Totusi, majoritatea celor care au un atac de guta vor avea cel putin un al doilea atac, desi acesta poate sa nu
apara decit dupa ani de zile de la primul atac. In lipsa tratamentului adecvat sI a regimului alimentar, atacurile de guta pot
deveni tot mai frecvente.

-------

Regimul alimentar in guta

Interzis
* carnea de porc, maruntaiele si viscerele;
* prajelile, mezelurile;
* carnea de pui tinar sau vitel tinar, crescuti cu concentrate;
* bauturile alcoolice - berea, tariile, vinul alb - este permis doar vinul rosu. Acesta insa trebuie si el consumat cu moderatie,
unul-doua pahare la ocazii

De evitat
* ouale, untul, smintina, brinzeturile grase - trebuie consumate cu atentie in functie de indicatiile medicului curant;
* produsele ce contin cacao, cafeaua; in functie de cit de grava este boala se poate consuma o cafea naturala, dimineata. Dar,
atentie: este permisa o cescuta normala de cafea, nu o cana mare de 250 ml.
* bauturile tip "cola", "fanta".

Permis
* orice fel de fructe;
* cartofi;
* peste alb in fiecare zi;
* iaurturi slabe, lapte degresat;
* carne de pasare batrina - o data pe saptamina;
* carne de vita batrina o data pe saptamina - in rest trebuie completat cu peste.
Guta este o formă dureroasă de artrită care, în trecut, era considerată boala oamenilor bogați,
care consumau foarte multă carne de vânat (bogată în purine). În prezent, guta afectează multă
lume, mai ales bărbații, și este asociată cu regimul alimentar al unei persoane, caracterizat de
consumul excesiv de carne, fructe de mare și alcool. Pe lângă tratamentul medicamentos, în gută
este foarte importantă respectarea unui regim alimentar. În ce constă dieta bolnavului de gută și
de ce apare boala explica dr. Livia Nena, biolog cu specializare în nutriție.

Livia Nena: Se formează din cauza cristalelor de urați care, practic, se fixează la încheieturile mici.
Criza, practic, apare cu o durere violentă a degetului mare și înroșirea degetului. Asta este o
simptomatologie, dar și o dovadă clinică că există problema de gută la persoana respectivă. Se
întâmplă ca, în această problemă, proteinele să nu mai fie metabolizate cum trebuie. Deci este un
dereglaj în metabolismul protidic. Proteinele nu mai sunt descompuse total și atunci acidul uric care
rezultă nu mai este eliminat total din organism și se depune sub formă de cristale de urați. Aceste
cristale de urați se pot depune la încheieturile mici, la falangele degetelor. De multe ori guta
reprezintă și o artrită, adică o inflamare a articulațiilor mici și se manifestă printr-o blocare a
 mobilității degetelor, însoțită și de un edem al degetelor. Aceasta a fost o simplă prezentare a gutei,
dar concluzia este că în dieta persoanei cu gută nu se mai poate vorbi de proteine, decât de o
cantitate extrem, extrem de mică, mai ales proteine din legume. Produsul animal este pus sub
semnul interdicției în cazul gutei și atunci dieta va avea la bază celelalte alimente, cum ar fi
glucidele, lipidele.

Alimente interzise

În primul rând, nu se adaugă deloc sare la alimente. Deci sarea este contraidicată. Sunt interzise
alimentele care reprezintă organe (rinichi, ficat, creier), peștele gras (sardele, hering, scrumbie,
anșoa, somon, calcan), icrele, carnea de miel, de vițel, carnea grasă, supele de carne, mezelurile,
conservele de carne sau pește, untura, gălbenușul de ou, smântâna, frișca, untura, produsele lactate
obținute din lapte foarte gras. Sunt și legume care sunt interzise, cum sunt spanacul, sparanghelul,
tomatele și concentratele de tomate, sfecla roșie, castraveții, țelină, fasole albă, mazărea. De
asemenea,interzise sunt și smochinele uscate, afinele, dulciurile concentrate, pâinea albă, pâinea
neagră și oțetul. Băuturile alcoolice sunt, de asemenea, interzise și asta pentru că dereglează
metabolismul hepatic.

Citeste si:
 Cele mai sănătoase fructe uscate. Previn artrita, guta și bolile de inimă
 Cele mai eficiente soluții naturale pentru calmarea durerilor și inflamației articulațiilor

Este strict interzisă ciocolata, pentru că este producătoare de urați, intensifică producția de acid
uric.

Alimente permise: lapte dulce sau bătut, iaurt, brânzeturi nesărate și slabe. E permisă carne de
vacă, găină, pui slab, fără piele sau pește slab. E permis șalăul, bibanul, 1-2 ouă fierte pe săptămână.
Sunt permise făinoasele, inclusiv mămăliga, supele în totalitate de legume, dulciurile light, nu foarte
concentrate.

În concluzie, dieta bolnavului de gută este hipoproteică, normoglucidică și normolipidică

Bostina Petre ·

Medic primar Reabilitare medicala,specialist Reumatologie la Clinica Sfantul Andrei Piatra Neamt

Autoarea articolului are in parte dreptate cu ce scrie dar manifesta lacune in informatie.1/alcoolul este
drept deregleaza ficatul, dar in guta el nu lasa acidul uric sa se elimine la nivelul rinichiului -marind
reabsorbtia acestuia in tubul contort renal. 2/se pare ca dieta controleaza 40% din boala nu in totalitate.
Nu-i nimic, dar nu-i totul.3/Se spune ca,castravetele are acid uric......pai intr-un alt material se dadea
sugestia unei bauturi alcaline cu apa, ghimbir castravete !!!!!! In plus trebuie stiut ca acidul uric se
produce in organism si prin alte verigi metabolice.......deci din celelalte principii
alimentare(dulciuri,grasimi) Este o monografie a lui Tudor Constantin foarte completa in acest domeniu

Îmi place · Răspunde · 5 · 9 Martie 2016 10:35

Patrick Adelhart ·

Cluj-Napoca

Plus,in alte locuri ouale sunt permise in guta,aici interzice galbenusul.....Si nu e singura scriere care se
contrazice cu altele.Eu am citit acum pe un blog ca lintea rosie este interzisa si dupa cateva randuri scria
ca e permisa.....Greu este sa te descurci cu atatea info. in tot cazul.De castravete am citit si eu ca e una
din legume care in caz de guta se recomanda avand putine purine.
Guta este o afecţiune metabolică ce apare din cauza excesului de acid uric în sânge şi care se manifestă prin dureri articulare
intense. Boala poate fi moştenită sau dobândită, mai ales din cauza unei alimentaţii abundente, în care predomină mezelurile şi alte
derivate din carne.

De aceea, dieta este importantă nu numai pentru cei deja afectaţi de gută, ci şi pentru prevenirea acestei afecţiuni. Alimentaţia în
gută urmăreşte, în principal, eliminarea alimentelor care cresc valorile acidului uric şi favorizarea celor care cresc diureza.

Consumul de lichide, esenţial

Bolnavul de gută ar trebui să aibă un aport de lichide de 2,5 l pe zi, pentru creşterea diurezei (cantitatea de urină la 24 de ore). Sunt
de preferat apa plată, ceaiurile, sucurile de fructe şi de legume, toate aceste lichide ajutând la eliminarea acidului uric. Atenţie! Nu
consuma alcool, din cauză că acesta creşte producţia de acid uric, scăzând cantitatea eliminată.

Sunt indicate lactatele, fructele şi legumele

Sunt permise lactatele (iaurt, brânzeturi degresate, lapte bătut sau dulce), cartofii, zarzavaturile, porumbul, orezul şi cât mai multe
fructe şi legume proaspete. Nu ar trebui să fie consumate mai mult de trei ouă săptămânal, iar cantitatea zilnică de sare nu trebuie
să depăşească două grame.

Carne, cât mai puţină

Pacienţilor cu gută li se recomandă un consum redus de carne: 100 g de trei ori pe săptămână. Este de preferat carnea slabă
(pasăre, peşte, vită), preparată prin fierbere. Sunt interzise organele (rinichi, ficat, creier), mezelurile şi pateurile de carne. Dieta
celor cu gută nu ar trebui să includă nici concentrate industriale de tomate, dulciuri concentrate şi condimente picante.

Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist

Guta este o dereglare în metabolismul proteinelor. Este o boală metabolică, în care de cele mai multe ori, cauza o constituie
insuficienţa renală. Guta se manifestă prin acumularea de acid uric în sânge şi prin transformarea în cristale de uraţi localizate la
încheieturi.

Persoanele cu gută trebuie să evite în dieta lor proteinele şi mai ales carnea. Cantitatea de proteine provenită din lactate şi din ouă
trebuie să fie minimă. Dieta va fi bazată pe legume, fructe şi pe cereale integrale. Sunt recomandate, de asemenea, ceaiurile
diuretice, cum ar fi cele din coada-calului, păpădie şi din cozi de cireşe.

Reducere

Bolnavii de gută trebuie să consume cel mult două grame de sare pe zi

DIETA RECOMANDATA IN AFECTIUNILE DE GUTA LEGUME: Se indica in cantitati mari in stare proaspata sau dupa prelucrarea culinara Castraveti,
telina, vinete, ridichi de iarna, rosii proaspete, ceapa, zarzavaturi, ardei grasi rosii, morcov, porumb, usturoi, mazarea, pastaile, cartoful, fasole verde,
orez, praz, marar, varza rosie, ghimbir, dovlecei, linte. FRUCTE Se indica in cantitati mari in stare proaspata Nuci, mere, banane, piersici, pere, cirese
proaspete, ananas, kiwi, affine, portocale, lamai, capsune, zmeura, coacaze negre, agrise, caise, prune, struguri, masline, mandarine, migdale, papaya,
avocado, pepene galben. CONDIMENTE Se indica a se folosi variat Acid citric, vanilie, scortisoara, frunza de dafin, marar, verdeata, patrunjel, otet,
lamiae, cimbru, rosmarin, menta, ghimbir, urzica, papadie. PAINE Paine de grau, faina calit. I si a II-a, produse cu adaos de tarate. Se limiteaza aluat
dospit Paine alba si cereale, semintele de in, paste fainoase, taitei, macaroane, budinca, germeni de grau, mamaliga, germeni de orz, fulgi de ovaz,
tarate, cereale integrale. LACTATE DEGRESATE Se indica a se folosi variat Branzeturi cu putine grasimi, uleiul de masline, untul, brânzeturile nesărate,
branzeturi nefermentate, branza de vaci, smantana, cascaval, unt de arahide, branza tofu, oua (3 pe saptamana), laptele dulce sau batut. LICHDE 6-8
pahare de apa sau ceaiuri pe zi Supe, ceaiuri, sucuri de fructe, bauturi carboazoase, sucul de cirese, supe-creme de legume, piureuri, preparate fara
grasimi , supe vegetariene cu cartofi, sucul de capsuni CARNE Carnea si pestele se folosesc in stare fiarta sau pot fi prajite dupa ce au fost fierte in
prealabil Somonul, carne macra, carne de pui fara piele, parjoale, perisoare, sufleu din carnea fiarta in prealabil, sufleu din pestele fiert in prealabil.
Daca ai guta - o forma de artrita caracterizata prin episoade dureroase ce apar dupa inflamarea articulatiilor - este esential
sa faci tot posibilul pentru a evita alimentele bogate in purine.

Acestea sunt chimicale care se gasesc in mod natural in anumite alimente si care, atunci cand sunt digerate, duc la producerea
acidului uric. Acesta poate ajunge apoi sa fie in exces in sange, ceea ce determina umflarea articulatiilor si sensibilizarea lor, dupa
care apar si durerile cronice.

Supravegherea atenta a alimentatiei poate insa sa amelioreze simptomele gutei si ar trebui sa faca parte din tratament. Iata ce
alimente sa eviti, dupa cum arata Everyday Health.

1. Berea

Din pacate pentru barbatii care au guta, berea se afla pe lista produselor nerecomandate. Pana de curand, doctorii credeau ca
aceasta are efecte negative la persoanele cu guta deoarece contine alcool, dar studii recente au relevat faptul ca berea este mai
nociva decat alte tipuri de alcool.

Cauza ar putea fi drojdia (din bere) sau alt ingredient care sa determine reactii nedorite. O alternativa ar fi sa consumi vin in loc de
bere, dar moderat.

2. Carnea de vita, porc, miel

Aceste tipuri de carne sunt bogate in purine, ca si organele (spre exemplu rinichi, creier). Specialistii recomanda ca persoanele care
sufera de guta sa le evite si sa consume carne alba de pui in loc. De asemenea, branza tofu poate fi considerata tot o alternativa
buna pentru persoanele in cauza.

3. Unii pesti

Unii pesti si unele fructe de mare au un continut mai mare de purine decat alte alimente din aceste categorii. Cele mai rele pentru
suferinzii de guta sunt: ansoa, cod, eglefin, macrou, hering, midii, icre, sardine, scoici, pastrav.

Somonul pare a fi o exceptie si o alegere mai buna pentru cei care au aceasta afectiune. Iar multi oameni cu guta au descoperit ca
pot consuma cantitati limitate din crabi, homari, stridii si creveti, deoarece contin cantitati moderate de purine.

4. Unele legume

Desi, in general, toate legumele sunt bune si sanatoase, pentru cei care au guta unele ar trebui evitate deoarece contin cantitati
mari din aceste purine. E vorba, printre altele, de sparanghel, spanac, conopida, mazare si cuperci. Oricum insa, legumele cu un
continut ridicat de purine nu agraveaza guta la fel de mult ca produsele animale care contin multe astfel de chimicale.
5. Unele fructe

Fructoza este substanta din unele fructe si legume care ofera acea dulceata naturala. Iar cercetatorii au descoperit o legatura intre
alimente bogate in fructoza si simptomele gutei, inclusiv intre acestea si durerile cronice provocate de guta.

Aceste fructe, printre care se numara merele, piersicile, perele, prunele, strugurii, curmalele, trebuie consumate cu moderatie daca
suferi de aceasta boala. Limiteaza portiile la o ceasca sau doua pe zi.

6. Bauturile care contin sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza

Daca suferi de guta este foarte important sa eviti bauturile indulcite cu sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza, indiferent
daca sunt carbogazoase sau necarbogazoase. Cel mai indicat este sa bei apa in loc sau sucuri naturale de fructe (se poate
consuma si cafea, dar cu moderatie).

7. Lactate cu continut integral de grasime

Aceste lactate, cum ar fi laptele integral si inghetata, sunt adesea nerecomandate pentru persoanele care au guta. Exista insa mai
multe studii care arata ca marirea cantitatii de lactate pe care o consumi, inclusiv branza, iaurt si inghetata, poate reduce riscul
dezvoltarii gutei. Dar trebuie sa ai grija sa alegi tot produse care sunt sarace in grasimi sau chiar degresate complet.

Evitarea alimentelor enumerate mai sus reprezinta insa doar o parte din schimbarile pe care trebuie sa le faci pentru a ameliora
simptomele acestei afectiuni. Spre exemplu, mai este necesara reducerea greutatii corporale, dar trebuie sa ai grija sa slabesti
incet, deoarece daca procesul este prea alert cantitatea de acid uric din organism poate sa creasca.

Iar ca regula generala, cea mai buna dieta este cea bazata pe alimente sarace in grasimi si zahar si bogate in fibre. Poti discuta si
cu un doctor care iti poate da o dieta personalizata, care sa tina cont de faptul ca ai guta
Remedii naturiste pentru tratarea si prevenirea gutei
Generalitati
Sus

Guta afecteaza oamenii de mii de ani, iar frecventa manifestarii acestei boli s-a extins la omul de rand, dublandu-se pe
parcursul ultimelor doua decenii. Deseori afectiunea este debilitanta si scade calitatea vietii bolnavului.
Guta este o forma de artrita care rezulta din urma excesului de acid uric in sange. Acidul uric prodce cristale care raman in
tesuturile articulatiilor, in mod special in cele ale degetelor mari al membrelor inferioare si cauzeaza o reactie inflamatorie, care
duce la umflarea acestora si provoaca durere. Aproximativ 90% dintre victimele bolii sunt barbati iar majoritatea au varsta de peste
45 de ani. Alti factori de risc includ diverse afectiuni medicale cum ar fi: hipertensiunea arteriala, obezitatea, diabetul si unele tipuri
de medicamente, cum ar fi diureticele.

Crizele de guta apar brusc, intrucat nivelul de acid uric creste lent in organism si nu provoaca simptome evidente. In cele din urma,
creistalele de acid uric incep sa se formeze in articulatii, cauzand inflamatie, tumefiere si durere. Persoanele care sufera de dureri
de guta spun ca senzatia este asemanatoare cu cea a mersului pe bucati de sticla, iar piciorul pare sa explodeze. In cazul in care
guta nu este tratata se poate raspandi si la alte articulatii, poate leza atat ficatul, inima cat si alte organe.

Guta a fost asociata inca din trecut cu un stil de viata indestulat si dietele care includ cantitati mari de carne rosie, fructe de mare,
produse lactate si alcool. Timp de decenii, principalele sfaturi alimentare pentru cei care sufera de guta au fost sa limiteze cantitatea
de proteine si sa evite alimentele bogate in proteine, cum ar fi fasolea (acidul uric se formeaza ca urmare a dezintegraii proteinelor
din organism). Dar noi cercetari au demonstrat ca nici proteinele nici fasolea nu cresc riscul aparitiei gutei.

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Alternative de tratament

3. Dieta bolnavilor de guta

4. Suplimente alimentare recomandate

5. Articole similare

Alternative de tratament
Sus

Crizele de guta sunt tratate cu AINS si corticosteroizi. Atacurile frecvente ale gutei cronice pot fi tratate pe termen
lung, cu medicamente care reduc productia de acid uric sau medicamente care stimuleaza eliminarea de acid uric din
organism.
Medicamentele pentru tratarea gutei au multiple efecte adverse. Medicii le prescriu pe termen lung si monitorizeaza
evolutia bolii, in functie de tipul terapiei medicamentoase.
Guta poate fi controlata si cu tratament naturist, iar riscul bolii este redus prin mentinerea unei greutati normale, o
alimentatie sanatoasa si administrarea de suplimente nutritive.

Dieta bolnavilor de guta

Sus

Bolnavii de guta trebuie sa includa in dieta lor:

- legume - legumele cu frunze verzi, morcovii, ceapa sunt bogate in antioxidanti si alte substante care lupta impotriva
gutei. Patrunjelul, cimbrul, menta au un continut extrem de ridicat de un anumit tip de flavonoizi, numit apigenina care
ajuta la mentinerea sub control a acidului uric. Fasolea nu trebuie evitata intrucat are multe efecte pozitive asupra
organismului si trebuie inclusa in dieta oricarei persoane, nefiind nociva nici in cazul gutei. Un studiu recent, a confirmat
ca nici macar spanacul, care a fost asociat cu declansarea gutei nu creste riscul aparitie bolii.
- fructe - fructele de padure de culoare rosie-albastruie si ananasul sunt alegeri potrivite. Totusi cele mai bune sunt
ciresele. Unii experti recomanda consumul a 6-8 cirese in fiecare zi pentru prevenirea gutei si a 20-30 de cirese in timpul
unei crize acute.
- lichide - deshidratarea poate declansa atacuri de guta, de aceea trebuie prevenita prin consumul a 6-8 pahare de apa
sau ceaiuri pe zi.
- cafea - potrivit unor studii, daca se beau zilnic aproximativ 4 cesti de cafea riscul declansarii gutei scade cu pana la
40%. Totusi cafeaua se va consuma cu prudenta de catre persoanele hipertensive.
- lactate degresate - in urma unor cercetari s-a descoperit ca barbatii care consuma lactate degresate, reduc riscul
aparitiei gutei cu pana la 50%.

Bolnavii de guta vor evita urmatoarele:

- fructoza - zaharul si fructoza cresc riscul dezvoltarii gutei.

- carnea rosie - carnea de porc, carnea de vita, miel si organele de animale cresc riscul aparitiei gutei.
- scoici, homar, creveti, stridii si crabi - dar se va consuma peste, care are efect pozitiv asupra organismului, intrucat
acizii grasi din compozitia acestora reduc inflamatia.
- alcoolul - acesta poate declansa un atac in termen de 24 de ore. Riscul variaza in functie de tipul de bautura alcoolica,
dar in cazul berii riscurile sunt cele mai mici.
Suplimente alimentare recomandate
Sus

Pot fi incercate urmatoarele suplimente alimentare pentru tratarea sau prevenirea gutei:

- vitamina C - aportul de cel putin 1500 mg de vitamina C pe zi reduce nivelul de acid uric si riscul dezvoltarii gutei cu
cel putin 50%. Nivelurile ridicate de vitamina C pot preveni aparitia gutei.
- extractul de cirese - se vor evita atat kilogramele in plus cat si sucurile acidulate, iar in schimb se vor administra 500
mg de extract de cirese negre. Studiile au aratat ca acestea contribuie la scaderea nivelurilor de acid uric din sange
gratie unor compusi numiti anticiani, care au rolul de a reduce inflamatia. Expertii spun ca toate tipurile de cirese ofera
aceleasi beneficii.
- quercetina - un gram din acest tip de flavonoizi, zilnic, reduce sansa formarii cristalelor de acid uric.
- bromelaina - o enzima care se gaseste in ananas, bromelaina este o substanta antiinflamatoare eficienta. Se va lua o
capsula de 350 sau 500 mg de doua ori pe zi.
- turmeric - un ingredient esential din curry, o capsula de 300 mg din aceasta planta cu rol antiinflamator natural, de trei
ori pe zi, reduce inflamatia si durerea provocate de guta.
- otetul din vin de mere - acidul malic din compozitia acestuia este considerat de unii experti benefic pentru dizolvarea
acidului uric si la eliminarea acestuia din organism. Este de preferat sa se consume 30 ml de otet de mere organic in
fiecare zi.
- uleiul de peste - doua grame de ulei de peste pe zi reduce inflamatia provocata de guta.
- gheara dracului - mai multe studii au ajuns la concluzia ca planta gheara dracului amelioreaza durerea si inflamatia la
fel de mult ca si antiinflamatoarele nesteroidiene.
Expertii sugereaza consumul a 750 mg de extract din aceasta planta de trei ori pe zi. Guta este o boala care poate fi
tinuta sub control. Mentinerea unei greutati optime, o dieta sanatoasa si administrarea de suplimente nutritive pot fi de
ajutor si pot reduce riscul aparitiei crizelor specifice bolii
Guta este o boala metabolica in care se produce in exces acid uric. Acesta nu se elimina prin urina, asa cum este normal, ci se depune,
sub forma de urati, in articulatiii sau in alte parti ale corpului.

Cauze:
Anomalia caracteristica a bolnavilor de guta este cresterea concentratiei de acid uric in singe (hiperuricemie). Aceasta apare fie din cauza
unei productii crescute de acid uric in organism, fie a unei eliminari scazute prin rinichi. Acidul uric este un produs rezultat din
metabolismul proteinelor, excesul putindu-se explica printr-un aport exagerat de carne si viscere (bogate in nucleoproteine). La
producerea acestei stari poate contribui dereglarea unor verigi metabolice, care explica de ce in conditii alimentare similare numai unii
dintre bolnavi pot prezenta acid uric in exces in singe.

Factori de risc:
In producerea acestor anomalii, pe linga aportul exagerat de carne (nucleoproteine) au rol si alti factori si anume: - supraalimentatia (in
general) - consumul de alcool - sedentarismul Multi dintre cei care au guta sint obezi, mari consumatori de carne si bauturi alcoolice,
sedentari. Se poate afirma astfel ca guta este rezultatul nerespectarii regulilor de viata rationala, in special de alimentatie rationala. Un rol
important are si ereditatea, guta aparind cu frecventa mai mare in anumite familii. In cadrul acestor familii, la unii membri se constata o
tendinta marcata de a avea acid uric in exces in singe si apar crizele tipice de guta.
Tipuri:
Exista o guta primara (primitiva) cu caracter familial, ereditar, si o guta secundara, care poate apare in boli diferite (in boli ale singelui, in
boli endocrine, in boli de piele, cum ar fi psoriazisul, in boli profesionale, cum ar fi saturnismul). Adesea, se asociaza cu obezitatea si
diabetul zaharat. Guta are doua modalitati evolutive: acuta si cronica. O perioada de 5-10 ani sau chiar mai mult, boala evolueaza sub
forma unor crize acute; dupa aceasta perioada de timp, pe prim plan se situeaza manifestarile cronice ale gutei.

Simptome:
Criza acuta de guta Prima criza de guta poate sa apara in plina sanatate: bolnavul se culca in conditii normale, este trezit brusc din somn,
in timpul noptii, de dureri de mare intensitate (violente) aparute in articulatia degetului mare de la picior. In scurt timp, aceasta articulatie se
umfla (tumefiaza) si se inroseste, pielea devine intinsa, stralucitoare, iar durerea este insuportabila. Inflamatia articulatiei si a tesuturilor din
jur este atit de pronuntata, incit unii bolnavi cred ca au o infectie si incep sa ia antibiotice din proprie initiativa. Brusc, spre dimineata
durerile scad putin, dar se intensifica in cursul noptii urmatoare. In citeva zile, fenomenele articulare dispar complet cu o senzatie de
mincarime si descuamare a regiunii. In lipsa unui tratament, o asemenea criza poate dura 8-10 zile sau mai mult. Rareori, criza dureaza 2-
3 saptamini. Recidivele pot apare dupa luni sau ani. Cu trecerea anilor, crizele acute de guta devin tot mai frecvente si afecteaza si alte
articulatii. Pot fi afectate gleznele, genunchii, articulatiile mici ale degetelor miinii, coatelor. Criza poate fi insotita de febra, astenie, lipsa
poftei de mincare. In cazul multor bolnavi, se pot deosebi unii factori ce intervin in declansarea crizelor acute de guta: cel mai des este
vorba de un exces alimentar, de o masa copioasa, la care se consuma mult vin, sau alt alcool. Uneori, poate interveni un efort fizic, un
traumatisam, o emotie puternica. Manifestarile cronice de guta Acestea apar dupa mai multi ani de evolutie, dupa repetarea mai multor
criza acute. Sint determinate de depunerea uratilor in piele, articulatii si rinichi. Apar niste proeminente linga articulatii (tofi gutosi), care pot
fi observate in regiunea pavilionului urechii, sub forma unor noduli proeminenti, alb galbui. Noduli asemanatori pot aparea si la nivelul
degetelor miinii, coatelor, tendoanelor Achile. In stadiul cronic, articulatiile sint inflamate, deformate si dureroase. Sint afectate, in special,
articulatiile degetelor miinii. De asemenea, tot in stadiul cronic, prin eliminarea unei cantitati mari de urati prin rinichi, are loc o incrustare a
acestuia (nefropatia gutoasa) si o depunere sub forma de pietre (calculi) in bazinet si in caile urinare. In general, evolutia bolii renale este
spre insuficienta renala, iar pietrele renale migreaza, producind dureri intense, cunoscute sub numele de colici renale.
Diagnostic:
Bolnavul cu crize acute de guta solicita de regula ajutorul medical. In urma consultului, medicul poate solicita si unele analize de laborator,
din care una este esentiala, si anume dozarea acidului uric in singe, cind se constata o importanta cresterea a acestuia. De asemenea,
are importanta si examenul radiologic, care pune in evidenta chisturi osoase, precum si nodulii ososi (tofii gutosi).

Tratament:
Acesta se face atit in formele acute, cit si in cele cronice. Pentru ca, in timpul crizelor acute, durerile sint violente si insuportabile, trebuie
instituit cu promptitudine un tratament eficace. Exista medicamente care amelioreaza suferinta bolnavului in 24-48 de ore. Aceste
medicamente combat doar inflamatia, in timp ce fondul metabolic nu este influentat. Medicamentele care influenteaza fondul metabolic
favorizeaza eliminarea urinara a acidului uric, scazind implicit concentratia sa sanguina sau impiedica sinteza acidului uric. Medicamentele
de acest gen se administreaza timp indelungat. Se recomanda consumul de lichide multe (2 litri in 24 de ore). Dieta impune evitarea
cafelei, ciocolatei, carnii de animal tinar. Bolnavii trebuie sa evite bauturile alcoolice si nu trebuie sa slabeasca brusc, desi lupta impotriva
obezitatii este necesara.

Preventie:
Deoarece se cunosc cauzele gutei este posibila prevenirea ei, in primul rind prin masuri igieno-dietetice, printr-o viata rationala. Se
recomanda evitarea supraalimentatiei, nu numai cu carne si viscere, ci si cu grasimi. Se recomanda, de asemenea, evitarea alcoolului. In
cazul celor obezi, se recomanda regim hipocaloric, pentru revenirea catre greutatea ideala. Se recomanda, de asemenea, evitarea
sedentarismului. Cei care au profesii sedentare, trebuie sa aiba o activitate fizica zilnica, prin practicarea gimnasticii, a mersului pe jos, a
crosului, a jocurilor sportive. Factorul ereditar creeaza o predispozitie la guta, dar prin aplicara cu strictete a masurilor igieno-dietetice este
perfect posibila evitarea aparitiei bolii.
Statistici:
Guta este intilnita cu mare predominanta la sexul masculin (90% dintre bolnavii cu guta sint barbati). Boala apare de obicei dupa virsta de
40-50 de ani si foarte rar inaintea virstei de 20 de ani.

Simptome

Sub denumirea de guta, in antichitate, erau cuprinse toate manifestarile reumatice. Pana in secolul al XVII-lea era considerata o tulburare
a umorilor (diateze) traduse prin dureri articulare (podagra). Tot podagra au descris cronicarii nostri suferintele de picioare ale lui Stefan
cel Mare. Guta se datoreaza depunerilor de urati (saruri ale acidului uric) la nivelul articulatiilor in tesuturile osoase si in cele moi
(tendoane, cartilagii, teci musculare si in rinichi). Este boala varstei mature (35-55 de ani) si loveste mai ales barbatii, la femei fiind foarte
rara.
Accesul de guta incepe cu durere violenta la degetul mare al piciorului, de obicei noaptea si mai ales iarna, dureaza pana dimineata cand
dispare tot asa cum a aparut. in timpul puseului dureros degetul are aspectul unei inflamatii locale, este eritematos (rosiatic), cald, pielea
este lucioasa si este deosebit de sensibil la orice atingere. Crizele se pot repeta in noptile urmatoare, fiind insotite de febra, astenie si lipsa
poftei de mancare. Cateva zile de tratament sunt suficiente pentru ca simptomele atat de neplacute ale acceselor de guta sa dispara.

Daca insa cauzele se mentin (aceeasi alimentatie, lipsa efortului fizic - factor stimulator al imbunatatirii metabolismului organismului,
nivelul ridicat al acidului uric in sange cat si lipsa tratamentului specific) guta se cronicizeaza. in situatia cronicizarii gutei, accesele sunt
mai putin violente, intinse la mai multe incheieturi (genunchi, glezne, coloana cervicala, maini), fara febra si stare de rau generalizata, cu
durata lunga. Semnul cel mai important al gutei cronice il constituie aparitia tofilor gutosi, depuneri de saruri de acid uric in articulatii si in
jurul lor, stramband si deformand degetele. Daca un tof gutos se sparge, este intepat sau incizat, apare continutul sau, o materie groasa,
albicioasa, grunjoasa, care poate fi confundat cu puroiul ranilor sau articulatiilor infectate. Dar continutul tofului gutos nu este infectat.
Vindecarea tofului gutos operat este greoaie intrucat toate tesuturile locale sunt afectate, invadate de sarurile acidului uric.
Tratamentul gutei

Trebuie urmarita periodic uricemia (nivelul acidului uric in sange) si trebuiesc luate masurile alimentare de mai sus. Cand valorile
depasesc pragul normalitatii, se vor administra medicamente specifice.
Trebuie abordat un stil de viata sportiv, cu exercitii fizice rationale, mers, sporturi adaptate varstei si combaterea sedentarismului. Acest
lucru va imbunatatii metabolismul organismului, permitand o mai buna si completa eliminare a deseurilor, printre care si acidul uric.
Tratamentul medicamentos al acceselor gutoase cu medicamente specifice si eficiente cum ar fi: colchicina, comprimate de 0,5 sau 1 mg
luate in doza de 1 mg/zi, seara, timp de 2-6 luni. in crizele acute gutoase se incepe tratamentul cu 1 mg de colchicina, apoi se iau cate 0,5
mg la interval de 3 ore. in raport cu nivelul uricemiei, se administreaza alopurinol comprimate de 100 mg in doza de 3 comprimate pe zi.

Tratament naturist:

- Se recomanda ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele usoare.

- Se face infuzie din una din urmatoarele plante: frunze de frasin, frunze de mesteacan, coada calului, troscot, rizomi de pir medicinal,
radacina de iarba mare, radacina de osul iepurelui, fructe de catina. Se ia 1-2 linguri de planta la o cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi.
- Rp. 1 - 20 gr flori de soc, 20 gr flori de tei, 30 gr frunze de mesteacan, 30 gr frunze de urzica, se i 1 lingurita amestec de plante la o cana
de apa, se beau 2-3 cani pe zi, timp de 1 luna.
- Rp. 2 - 30 gr frunze de mesteacan, 30 gr radacina de osul iepurelui, 30 gr macese, 10 gr fructe de ienupar, o lingura la o cana de apa, se
beau 1-2 cani pe zi timp de 2 saptamani.
- Rp. 3 - 15 gr flori de levantica, 25 gr flori de soc, 15 gr sunatoare, 15 gr radacina de brusture, 20 gr rizomi de pir medicinal, 10 gr fructe
de ienupar, o lingura la o cana de apa, se beau la pranz 1-2 cani de infuzie calda, timp de 2 saptamani.

Vitamine si saruri minerale recomandate : Mg, S, Li.

• Se beau urmatoarele sucuri de legume : morcov + sfecla + spanac (sau
castraveti, cartofi); morcov + telina + spanac (sau patrunjel), suc de
spanac; morcov + patrunjel.

• Cura de fructe: lamai, capsune, zmeura, coacaze negre, agrise, afine,

caise, prune, cirese, pere, struguri, masline etc.
• Sa se consume usturoi. Mixati 200 g miez de pere cu un pahar de lapte
degresat. Luati cate 2-3 linguri de 3-4 ori/zi.
• Macerat in apa rece (10 ore) din 10 g radacini si frunze maruntite de
anghinare. Se incalzeste si se beau 3 cescute/zi.

• Ceai de: papadie (planta intreaga), flori de porumbar, frasin, frunze de

mesteacan (elimina acidul uric si colesterolul - se adauga un varf de cutit
de bicarbonat - se bea dupa 6 h), coada-calului, troscot, rizomi de pir,
radacini de iarba-mare, radacini de osul iepurelui, fructe de catina, fructe
de ienupar, pedicuta, urzici, pudra de coji de mere uscate, frunze si rizomi
de capsune, obligeana (cald), matase de porumb, ciubotica-cucului, barba-
-popii, macerat din radacini de brusture, macerat din frunze de merisor.
• Decoct din fructe de porumbar.
• Baie cu tataneasa.
• Se mananca 10 fire/zi papadie, culese in timpul infloririi.
• Masaj (se poate si cu aparat vibrator); gimnastica medicala; bai kineto-
terapeutice.
• Dezintoxicare intensa a organismului. Mai ales se bea ceai de urzica, de
2 ori/zi, timp de 14 zile, intre orele 15 si 19, cand luna descreste.
• Verificati ca locul de dormit sa nu aiba turbulente si radiatii.

Alcoolul, cafeaua, ceaiul, unele medicamente (vitamina C, aspirina, antinevralgicele, cortizonul) cresc cantitatea de acid uric din sange
Vitamine si saruri minerale recomandate : Mg, S, Li.
• Se beau urmatoarele sucuri de legume : morcov + sfecla + spanac (sau
castraveti, cartofi); morcov + telina + spanac (sau patrunjel), suc de
spanac; morcov + patrunjel.
• Cura de fructe: lamai, capsune, zmeura, coacaze negre, agrise, afine,
caise, prune, cirese, pere, struguri, masline etc.
• Sa se consume usturoi. Mixati 200 g miez de pere cu un pahar de lapte
degresat. Luati cate 2-3 linguri de 3-4 ori/zi.

• Macerat in apa rece (10 ore) din 10 g radacini si frunze maruntite de

anghinare. Se incalzeste si se beau 3 cescute/zi.
• Ceai de: papadie (planta intreaga), flori de porumbar, frasin, frunze de
mesteacan (elimina acidul uric si colesterolul - se adauga un varf de cutit
de bicarbonat - se bea dupa 6 h), coada-calului, troscot, rizomi de pir,
radacini de iarba-mare, radacini de osul iepurelui, fructe de catina, fructe
de ienupar, pedicuta, urzici, pudra de coji de mere uscate, frunze si rizomi
de capsune, obligeana (cald), matase de porumb, ciubotica-cucului, barba-
-popii, macerat din radacini de brusture, macerat din frunze de merisor.
• Decoct din fructe de porumbar.

• Baie cu tataneasa.
• Se mananca 10 fire/zi papadie, culese in timpul infloririi.
• Masaj (se poate si cu aparat vibrator); gimnastica medicala; bai kineto-
terapeutice.
• Dezintoxicare intensa a organismului. Mai ales se bea ceai de urzica, de
2 ori/zi, timp de 14 zile, intre orele 15 si 19, cand luna descreste.
• Verificati ca locul de dormit sa nu aiba turbulente si radiatii.

Dr. Doina Teodora, medic specialist pe Medicina Fizica, Recuperare si Balneologie in Craiova si totodata medic cu specializari in Medicina
Alternativa (remedii pe baza de produse naturiste, biorezonanta, psihologie si psihoterapie) va ofera o schema detaliata de tratament
natural pentru Guta.
 Utilizarea preparatelor naturale CaliVita
pentru tratarea gutei

Guta este boala marilor mancatori si bautori, cunoscuta inca din antichitate. Pe vremea lui Hipocrat era denumita podagra. Ea este
produsa de cresterea acidului uric din sange, cu depunerea sarurilor sale in articulatiile mainilor si picioarelor sub forma unor noduli
mici, duri, denumiti tofi. Guta, de cele mai multe ori, debuteaza cu dureri la degetul mare de la picior, si, mai rar, la genunchi, maini si
coate. Durerile apar sub forma de crize nocturne, insotite de roseata, caldura si umflatura locala. Criza este insotita de febra.

Remedii pentru calmarea durerilor:

- repaus la pat;
- bai calde generale sau partiale;

Alimente interzise: organe (creier, ficat, rinichi, inima) carne grasa, carne de animal tanar (vitel, miel, pui), supe de carne, vanat,
peste gras (sardele, heringi), macris, spanac, legume boabe, condimente, ciuperci, bauturi alcoolice, etc.

***

In continuare va oferim o schema detaliata de tratament natural pentru GUTA, realizata si explicata punct cu punct
de medicul nostru consultant pe probleme de terapii si tratamente naturiste - Dr. Doina Teodora - medic specialist pe
Medicina Fizica, Recuperare si Balneologie in Craiova si totodata medic cu specializari in Medicina Alternativa (remedii
pe baza de produse naturiste, biorezonanta, psihologie si psihoterapie).

Guta este o afectiune metabolica ce consta in cresteri ale acidului uric din sange, renal si depunerea lui in tesuturi
formand noduli "tofi gutosi" la nivel articular, durerosi in anumite perioade. Pentru tratarea optima a acesteia recomand urmatoarea
schema dedicata de tratament pe baza de produse naturiste CaliVita:

Produs Explicatii Administrare Pret Cumpara

Garlic Caps - 1-1-1 in timpul meselor
- antihipertensiv si diuretic general 42,91 lei
principale
Joint Protex - elimina durerile articulare si previne distrugerea - 1-0-1 dupa masa, 3 luni 126,40
articulatiei in urma depunerii acidului uric continuu lei
Omega 3 Natural
Fish Oil - echilibreaza nivelul colesterolului sanguin si al
- 0-1-1 in timpul mesei 75,44 lei
acidului uric

Liquid Clorophyll - are efect de purificare, drenare, extragere a acizilor -1-1-1 lingurite inainte de 128,60
 si deseurilor metabolice din tesuturi si alcalinizarea
masa lei
intregului organism din testuri

OPTIONAL, se poate imbunatati tratamentul cu ajutorul:

BioHarmonex programele corespunzatoare: Circulatie, Durere,

2585 lei
Detoxifiere, Ficat / Pancreas

Observatie: Se efectueaza 2 cure pe an cu produsele naturiste recomandate, putandu-se administra in paralel si alte preparate.

► LEGENDA: 1-1-1 = 1 (tableta / capsula / lingura / lingurita) dimineata, 1 la pranz, 1 seara.

Cele mai Eficiente Metode Naturiste pentru Combaterea Gutei
Share

Guta este foarte dureroasa. Fie ca aveti guta acuta ( numai la o articulatie ) sau
guta cronica ( la mai multe articulatii ) , trebuie sa va scutiti de aceasta durere. Medicamentele nu par a fi pastilele
magice. Ele suprima doar simptomele , durerea si umflarea doar permitandu-le sa revina din nou si din nou . Deci , care
este solutia? Anumite schimbari in stilul de viata si dieta sunt necesare. Aici este o lista cu metode naturiste impotriva
gutei. Daca le urmati , nu numai ca evitati durerile de guta , dar in cele din urma trateaza guta dumneavoastra.

1. Beti cat mai multa apa.

Acidul uric din sange este cel mai vinovat. Acidul uric excesiv , care nu poate fi eliminat din sistem prin rinichi face nu
numai pietre la rinichi , dar , de asemenea, duce la guta, cristalizanduse la nivelul articulatiilor. Durerile si umflaturile
degetului mare sau ale gleznelor , genunchilor si coatelor sunt cauzate de cristalizarea acestui acid uric in exces. Deci ,
este mai bine sa-l eliminati din organism inainte de a avea o sansa sa se cristalizeze. Pentru aceasta , va trebui sa beti
foarte multa apa.

Apa in acest caz este elixirul vietii! Fa-ti un obicei din a bea un pahar de apa la fiecare 30-40 de minute. Puteti lua chiar
alte bauturi sanatoase , cum ar fi apa de nuca de de cocos , suc de lamaie si sucuri de fructe.

2. Ciresele
Ciresele sunt al doilea cel mai bun remediu naturist pentru guta , dupa apa. Ciresele au " antocianii " cunoscuti pentru a
vindeca durerea, inflamatiile si sensibilitatea articulatiilor.

3. Alte fructe si legume

Ca si fructele de culoare inchisa , inclusiv cirese , zmeura , mure, afine , struguri violeti , exista multe alte fructe care vă
pot ajuta in alinarea durerii de guta.

Merele: Exista acid numit " acid malic ", in mere , care ajuta la neutralizarea excesului de acid uric din organism. Puteti
folosi vechea zicala: Un mar pe zi tine " guta " departe ! Daca puteti lua acest mar dupa masa , chiar mai bine. Acest
lucru va ajuta la neutralizarea acidului uric mai rapid pentru a va scuti de dureri si inflamatii. Puteti face chiar suc de
mere. Oricum , ar trebui sa consumati mere zilnic.

Bananele: Cantitatea mare de potasiu si fosfor din banane sunt capabile de a modifica cristalele de acid uric in lichid,
care pot fi usor eliminate din sistem. Bananele au , de asemenea, un continut ridicat de vitamina C , care poate calma
durerea si umflaturile. Prin urmare , ar trebui sa consumati cel putin una sau doua banane zilnic.

Strugurii: Strugurii sunt alimente alcaline si ajuta în neutralizarea acidului uric. Strugurii evita formarea de acid uric si
ajuta la eliminarea acidului din corp. Cu toate acestea , daca aveti diabet zaharat , trebuie sa se consultati medicul
dumneavoastra inainte de a adauga struguri sau chiar banane in dieta.

Portocalele: Portocalele sunt benefice pentru acelasi motiv... au acid citric si vitamina C , care ajuta la neutralizarea
acidului uric. Sucul de portocale este , de asemenea, benefic pentru tine daca ai guta.
Coacazele: Amla sau coacazele indiene sunt cea mai buna sursa de vitamina C. Daca se poate , luati Amla in fiecare
dimineata. Amla preparat sub forma de gem , jeleu nu isi pierde contitatea de vitamina C. Deci , puteti consuma , in
orice forma.

Capsunile: Capsunile sunt foarte surse bune de vitamina C. Consumati capsuni proaspete in timpul zilei.

Castravetii: Castravetele este foarte benefic impotriva gutei , probabil datorita continutului ridicat de apa din el. Ati
putea dori sa consumati acest suc delicios format din morcov , castravete si radacina de sfecla. Un suc realizat in
intregime din castravete ar fi benefic , de asemenea.

Fasole frantuzeasca: Sucul format din fasolea franceza este la fel de benefic impotriva durerii si inflamatiei cauzate de
guta. Bea o jumatate de cana de suc de acest tip o data sau de doua ori pe zi.

4. Beti suc de lime pentru a neutraliza acidul uric

Nu am inclus lamaia in lista de fructe din trei motive. Unu, poate nu il considerati un fruct. Doi , am vrut sa subliniez
importanta sucului de lamaie si lime ca si remediu pentru guta si trei , s-ar putea sa consumati fructe zi de zi sau nu, dar
daca suferiti de guta , ar trebui sa luati in considerare consumul sucului din lamaie proaspata de doua ori sau de trei ori
pe zi. Puteti include chiar suc de lamaie in carne. Acidul citric din lamaie neutralizeaza acidul uric in exces din sange si da
corpului tau alcalinitate.

5. Evitati alimentele incarcate cu purina

Pana in prezent , am vorbit despre eliminarea sau prevenirea acidului uric. Ce ar fi daca am analiza , de asemenea,
modul de formare al acidului uric pentru a opri chiar sursa care produce acest acid care duce la guta!
Acidul uric din sange se datoreaza substantelor chimice numite purine. Purinele provin de la consumul prea mmare de
carne, anumite specii de pesti , mazare uscata , linte si legume. Deci, evita aceste alimente. Cel putin reduceti din ele
intr-un mod major sau evitati-le cu totul atunci cand suferiti de guta.

Aceasta este lista de alimente purine pe care ar trebui sa le evitati:

Organe, inclusiv ficat , rinichi , creier , carne rosie , paine dulce, sardine, hamsii , preparate din carne , mazare uscata ,
linte , legume.

Cu toate acestea , din moment ce pestele este bun pentru inima si pentru starea generala de sanatate , incercati sa
consumati alti pesti care nu au un continut ridicat de purine. Ar trebui intodeauna sa limitati oricum acest consum la 170
de grame pe zi. Cand durerile de guta sunt prezente , evitati total proteinele animale.

6. Comprese , sapunuri , bai

In timp ce compresele calde și reci fac bine in alte tipuri de durere , ele nu sunt benefice pentru alinarea durerii de guta.
De ce? Cand utilizati un tampon cald in jurul umflarii de guta , circulatia sangelui accelereaza trimiterea de mai mult
sange in zona care duce la o inflamatie continua.

Atunci cand utilizati un pachet de gheata la alinarea durerii de guta , temperatura scazuta ajuta la cristalizarea a mai
mult acid uric care conduce la mai multa durere si umflaturi.

Prin urmare , ai nevoie de niste comprese speciale , cataplasme , bai si sapunuri pentru guta.

Iata cateva sugestii pentru tine:

Compresa cu mustar: Ia o parte din praful de mustar si faina de grau integrala. Se adauga apa la acest amestec
pentru a obtine o pasta. Puneti un strat gros de pasta pe o carpa curata. Acum, puneti aceasta panza cu pasta de muștar
pe regiunea afectata de guta. Daca este necesar , folositi o banda pentru a tine panza in acel loc. Lasa aceasta panza
peste noapte sau cel putin pentru cateva ore inainte de a o scoate.
Ulei de ricin: Incalziti uleiul de ricin. Cu ajutorul unui tampon de vata , aplicati uleiul cald pe zona afectata de guta.

Carbunele activat: Carbunele activat poate absorbi acidul uric , astfel incat poti face o baie de carbune de doua sau de
trei ori pe saptamana. Se amesteca bine jumatate de cana de praf de carbune in putina apa pentru a face o pasta.
Puneti aceasta pasta intr-o cada si se adauga mai multa apa. Acum, puneti zona afectata de guta in aceasta apa timp de
30 minute. Daca nu puteti sa o aplicati pe zona afectata (cum ar fi cotul ) , se aplica doar pasta de carbune si se lasa
timp de o jumatate de ora. Spalati-va cu apa calduta.

Sare amara: Aceasta nu este buna numai pentru guta , dar si pentru alte tipuri de artrita. Adaugati putina sare Epsom
(aproximativ doua cani daca va imbaiati in cada sau cateva lingurite daca aplicati numai pe articulatia afectata), in apa
calda si se inmoaie articulatia afectata. Fa acest lucru o data pe saptamana.

Ulei de ienupar: Se pune o compresa cu ienupar pe articulatia umflata pentru a ajuta la descompunerea depozitelor
toxice prezente acolo.

7. Plante medicinale pentru tratamentul gutei

Plantele medicinale ne-au inconjurat timp de secole pentru a ne ajuta pentru a lupta impotriva multor boli. Guta poate fi
tratata de diferite plante, in special de cele care au proprietati anti- inflamatorii , cum ar fi radacina de ghimbir , ardei
gras , gheara diavolului(devil's claw) , scoarta de salcie alba , frunze cretusca precum si flori sau lemn
dulce(licorice) , etc.

8. Faceti miscare cu grija

Cand exista dureri de guta , trebuie sa luati masuri de precautie suplimentare. Exercitiile fizice sunt bune pentru starea
generala de sanatate si , de asemenea, pentru prevenirea durerilor de guta , trebuie sa aveti restrictii de miscare a
articulatiilor cand aceste dureri sunt prezente. Evitati sa puneti greutati pe articulatiile afectate de guta.

Incercati sa lasati articulatia afectata de guta ridicata cat de mult timp se poate. Aceasta simpla regula de gravitatie
ajuta la reducerea inflamatiei prin incetinirea fluxului de sange la articulatile dureroase.

In timpul durerilor de guta , tineti articulatia imobila de cele mai multe ori. Ajuta si daca va intindeti. Ati putea dori , de
asemenea, sa faceti un suport pentru sustinerea si imobilizarea articulatiei afectate de guta. In cazul degetului mare de
la picior , ar fi bine sa purtati pantofi cat mai comozi
Tratament naturist pentru Guta

Guta este o boala de metabolism provocata de disfunctionalitatea eliminarii acidului uric la nivelul rinichilor.

Astfel sarurile se depun in diverse regiuni ale corpului uman, ajungand in picioare, la nicelul degetelor un de
se acumuleaza.

Guta este o boala specifica barbatilor.

Pentru tratarea gutei ceaiul preparat din flori de ciubotica cucului (Primula officinalis) este foarte eficient si este
recomandat a se bea cate trei cani pe parcursul a mai multor saptamani.

Pentru tratarea gutei si a reumatismului sunt recomandate ceaiurile din urmatoarele amestecuri de plante
medicinale:
- flori de albastrele (Centaurea cyanus),

- flori de galbenele (Calendula officinalis),

- flori de bujor de gradina (Paeonia officinalis),

- fructe de ienupar (Juniperus communis),

- tulpini de lasnicior (Solanum dulcamara),

- scoarta de crusin (Rhamnus frangula),

- flori de soc negru (Sambucus nigra),

- cretusca (Filipendula ulmaria),

- urzica mare (Urtica dioica),

- scoarta de salcie (Salix fragilis - viminalis),

- coada calului (Equisetum arvense),

- frunze de mesteacan raios (Betula verrucosa);

din care se beau, zilnic, din doua in doua ore, cate o ceasca de ceai cald.

sau

- teci de fasole (Phaseoluls communis),

- frunze de afin (Vaccinium myrtillus),

- coada soricelului (Achillea millefolium),

- flori de porumbar (Hypericum perforatum),

- coada calului (Equisetum arvense)

din care se beau, zilnic, mai multe cesti de ceai cald.

Guta, ţinută în frâu cu ceai verde
09 decembrie 2009 14:47



Durerile articulare se calmează prin administrarea de tratamente naturiste

Atunci când eliminarea acidului uric din organism este tulburată, acesta se acumulează în articulaţii şi în ţesuturi,
producând afecţiunea numită gută. Ea se manifestă prin dureri, înroşiri, mâncărimi de piele şi exfolieri locale. În
cazurile grave, poate apărea chiar “înţepenirea” articulaţiei. Boala se manifestă mai violent în sezonul rece, însă
specialiştii în tratamente naturiste susţin că ea poate fi calmată cu ajutorul ceaiului verde. Libertatea îţi arată care sunt
remediile naturiste pentru gută şi ce alimente trebuie să eviţi pentru a nu-ţi agrava afecţiunea.

Ceai verde

Pentru că este un oxidant eficient şi stimulează diureza, ceaiul verde este bun şi pentru tratamentul împotriva
gutei. El protejează articulaţiile bolnave, unde s-a acumulat acidul uric, provocând dureri groaznice. Pentru a trata boala şi
calma spasmele, specialiştii recomandă să beţi circa un litru de ceai pe zi, adică vreo patru căni.

Păpădie
Infuzia din flori de păpădie acţionează după o adminstrare îndelungată, aşa că pentru efecte mai rapide se recomandă pulberea
de frunze şi rădăcină uscată. Se ia o lingură plină cu praf obţinut din această plantă, de două ori pe zi, timp de 30 de zile.
Efectul constă în eliminarea acidului uric din ţesuturile organismului.

Ananas
Fructul exotic al ananasului este bogat în bromelaină, substanţă antiinflamatoare, mai puternică decât multe dintre
medicamentele din farmacii. Consumul regulat de ananas reduce şi calmează puseele de gută. Mai mult, ajută digestia şi
metabolismul.

Ienupăr
Tinctura de ienupăr este un remediu recunoscut pentru gută. Într-un pahar cu apă se toarnă o linguriţă de tinctură şi se bea
preparatul cu înghiţituri mici. Administrarea tratamentului se face de trei ori pe zi. Această cură durează două săptămâni, după
care se ia o pauză de 7 zile.

Mentă
Frunzele uscate şi mărunţite de mentă se amestecă bine cu apă pentru a obţine o pastă. Aceasta se aplică pe articulaţia afectată
de gută şi se acoperă cu o cârpă rece ca gheaţa. Cataplasma combate durerile şi reduce vizibil inflamaţia.

Citrice

Proaspăt stoarse, portocalele şi lămâile sunt un medicament natural. Sucul se poate îndulci cu miere şi, pentru
că este bogată în vitamina C, această băutură are şi proprietăţi antioxidante, depurative şi antiinflamatoare. Sucul natural se
poate bea, ori de câte ori simţi că îţi este sete.

Alimente interzise:
Carne şi produse din carne, importante surse de acid uric pentru organism;
Grăsimi animale, prăjeli care blochează eliminarea acidului uric;
Dulciuri;
Alcool, mai ales bere;
Cafea, ciocolată, cacao – conţin purine, substanţe din care, descompuse în organism, rezultă acidul uric;
Leguminoase (năut, soia, linte) – se consumă cu prudenţă, în cantităţi mici
Bărbaţii sunt de patru ori mai predispuşi către gută decât femeile, în cazul cărora riscul de apariţie a bolii creşte în momentul în care
ajung la menopauză, dacă suferă de hipertensiune sau de obezitate. Afecţiunea este cauzată în principal de o tulburare a
metabolismului acidului uric. Atacurile de gută apar de obicei noaptea şi se manifestă prin dureri puternice la nivelul articulaţiilor,
care se înroşesc, sunt fierbinţi şi devin sensibile. Pentru a reduce intensitatea simptomelor, dar şi pentru a facilita eliminarea
acidului uric, alături de tratamentul medicamentos se poate apela şi la preparate din plante.

Coada-calului, pe durata crizei

Ceaiul de coada-calului ajută atât la eliminarea toxinelor, cât şi la calmarea durerilor articulare. Astfel, timp de 7-10 zile, până la
dispariţia simptomelor apărute în timpul unei crize de gută, poţi bea câte trei căni de ceai de coada-calului pe zi (două linguriţe de
plantă la o cană cu apă clocotită). Poţi face şi un decoct concentrat din 100 g de coada-calului la un litru de apă, cu care să faci băi
locale sau să aplici comprese pe zonele afectate.

Varza şi creţuşca atenuează durerile

Pentru a calma durerile, fierbe două-trei frunze de varză, înfăşoară-le într-o bucată de tifon şi aplică pe zonele afectate. Un alt
remediu benefic este ceaiul preparat din 15 g de creţuşcă, 15 g de rădăcină de leuştean, 15 g de frunze de urzică, 15 g de rădăcină
de pir şi 25 g de spirulină. Pune 3 linguriţe de amestec într-un litru şi jumătate de apă clocotită şi lasă la infuzat 15 minute. Bea
infuzia pe parcursul unei zile, timp de trei săptămâni. După o pauză de zece zile, poţi relua cura.

Macerat pentru a elimina toxinele

Tot pentru detoxifierea organismului şi pentru a favoriza eliminarea acidului uric din sânge, este indicat maceratul din trei-fraţi-pătaţi,
rădăcină de brusture şi din flori de soc. Amestecul din câte o linguriţă din aceste plante mărunţite se pune la înmuiat, într-o jumătate
de litru de apă şi se lasă până a doua zi. Se strecoară, se păstrează lichidul, iar ceea ce rămâne se opăreşte cu 500 ml de apă.
După ce se răceşte, preparatul se strecoară şi se combină cu maceratul. Remediul se consumă pe parcursul unei zile, între mese.
Cura se poate urma timp de o lună.

Masaje cu «loţiuni» preparate în casă

Atunci când disconfortul cauzat de gută nu-ţi dă pace, poţi folosi un amestec din trei-patru linguri de oţet şi din 8-9 petale de
trandafiri. Fierbe amestecul şi, după răcire, masează cu blândeţe zonele afectate cu lichidul obţinut. Poate fi de ajutor şi să-ţi
scufunzi picioarele în apă caldă în care ai pus puţin oţet din extract de mere. Un alt preparat benefic este amestecul din trei căţei de
usturoi zdrobiţi, cu trei linguri de ulei de bucătărie şi cu două linguri de untură. Aplică remediul pe locul dureros şi fricţionează bine.

Sucuri de legume, zilnic

Include în dieta zilnică sucuri de legume şi vei atenua simptomele cauzate de gută şi, în acelaşi timp, vei preveni apariţia crizelor.
Cele mai recomandate sunt legumele cu frunze verzi, dar şi morcovul, sfecla roşie şi fasolea verde. Poţi bea suc preparat din una
dintre aceste legume sau le poţi folosi în amestec.

Persoanele afectate de gută trebuie să limiteze consumul de alcool, de cafea şi să evite carnea de vită, de porc, de miel şi de
vânat.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra Constantina

medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Persoanele care suferă de gută trebuie să facă periodic cure de detoxifiere de circa 21-30 de zile. Terapia trebuie să includă plante
cu efect diuretic-depurativ precum mesteacăn, urzică, mătase de porumb, coada-calului, cozi de cireşe, ghimpe, frunze de frasin,
rizomi de pir medicinal, flori de soc, coada-şoricelului, osul-iepurelui, fructe de ienupăr, anghinare, păpădie sau merişor. Astfel, se
beau câte două-trei căni de ceai pe zi din aceste plante, în diverse combinaţii. Pentru a diminua durerea şi inflamaţia de la nivel
articular sunt recomandate preparatele din creţuşcă, salcie, rădăcină de lemn-dulce sau din rădăcină de gheara-diavolului. De
asemenea, sunt indicate extractele din muguri de frasin, din muguri de viţă-de-vie sau din sevă de mesteacăn.

Recomandare: Cere sfatul unui medic înainte de a urma un tratament naturist pentru gută.
Guta este data de un exces de acid uric in sange, ceea ce poarta numele de hiperuricemie. Ea se manifesta printr-o criza acuta (criza de
guta), prin depunerea de cristale de urat (sare a acidului uric) in zonele subcutanate (tofi gutosi) si prin afecatre renala.
Guta era considerata in trecut ca fiind boala celor avuti, care consumau foarte multa carne de vanat (bogata in purine). In prezent insa,
foarte multa lume este afectata prin excesul de mezeluri, carne de tot soiul, atacurile de guta putand surveni mai ales in perioada
sarbatorilor de iarna cand se consuma foarte multe dintre aceste alimente.
In 90% din cazuri, guta este o boala masculina, primul atac aparand in jurul varstei de 35 ani. La femei guta, nu apare decat dupa
menopauza.

Recomandarea noastra pentru guta :

GUTOSTOP 200cps MEDICA

GUTOSTOP 200cps MEDICA tratament guta, cel mai vandut produs naturist impotriva gutei, ajuta la eliminarea acidului uric. se iau 3
cps/zi

..............................................................................................
Tratament pentru guta va recomandam cu cele mai mari sanse de reusita Gutostop in combinatie cu Orthosiphon, este o boala
boiereasca fara leac definitiv dar se poate trata evitand crizele de guta folosind aceste produse naturiste, mai ales cele doua
recomandate:
Suc natural de mere cu un pahar inainte de masa evitati crizele de guta !
Suc natural de mere 100% Fanny la cutie de 3 Litri obtinut prin presarea directa a fructelor, produs pasteurizat, nu contine conservanti,
adaos de zahar sau apa digestiv,artrite, reumatism si guta

24,00 RON

Gutostop - guta - 30 capsule - Medica Romania

tratament guta, cel mai vandut produs naturist impotriva gutei, ajuta la eliminarea acidului uric, tratament de efect minim 1 luna pana la
3 luni...
GUTOSTOP 200cps MEDICA
tratament guta, cel mai vandut produs naturist impotriva gutei, ajuta la eliminarea acidului uric, tratament de efect minim 1 luna pana la
3 luni...

Orthosiphon - hipertensiune arteriala stadiul 1 , infectii urinare -30cps BLISTER MEDICA

Sustine functia excretoare a rinichilor, stimuland eliminarea renala a apei, dar si a ureei, clorurilor si acidului uric, impiedicand astfel
formarea calculilor...
Salix - infectii ale cailor respiratorii , guta, insomnii , nevralgii - 100 capsule- Rotta Natura
reumatism, guta, spondilita anchilozanta, nevralgii, gripa, rinite, insomnii, afectiuni ale circulatiei periferice, hemoroizi, hemoptizie,
diaree sanguinolenta si ...
Merisor - stari diareice , hemoragii , guta , reumatism - 30 capsule-Vita Care
efecte diuretice si antiseptice, stari diareice, hemoragii, guta si reumatism

Reumax - reumatism , guta , artroza , obezitate - 30 capsule ROTTA NATURA

Reumatism, artroza, guta, spondilita anchilozanta, obezitate, hiperuricemie, hipercolesterolemie, induficienta venoasa cronica,
hipertensiune arteriala,...
Iarba Mare - reumatism , guta , anemie - 30 capsule ROTTA NATURA
Ca supliment fitoterapic in bronsite, astm bronsic, tuse, afectiuni cronice ale aparatului urinar, reumatism, guta, spondilita anchilozanta,
dischinezie biliara hipotona si atona,...
Tinctura de Tei - anxietate , insomnie , colite - 50 ml DACIA PLANT
astm (adjuvant), bronsita, tuse, tuse uscata si iritativa, tuse convulsiva, pletora, tromboza (adjuvant), aritmie (palpitatii), ingrasare,
obezitate,...

Tinctura de Papadie - 30 ml ELIDOR

Indicatii uz intern : afectiuni cronice ale aparatului urinar, dischinezie biliara, gastrite hiperacide, tulburari ale circulatiei venoase ...
Venarter (pulbere din Afine Negre) - diabet , enterocolite , infectii urinare guta , reumatism - 30

Capsulele cu pulbere din afine negre, reprezinta o importanta

sursa de zaharuri, acizi organici,

TInctura de Conuri de Hamei - 30 ml ELIDOR

Indicatii uz intern : stimularea poftei de mancare, tratarea tuberculozei, usurarea activitatii digestive, calmarea excitatiilor sexuale...
Vin medicinal cu Afine - antidiareic , bactericid , diuretic - 10 monodore * 25 ml HOFIGAL
ACTIUNE : antidiareic, antiseptic, asoprotectoare a circulatiei periferice , de protectie si regenerare a microcirculatiei retiniene...

Extract uleios de Morcov - anemie , reumatism , guta , afte , inflamatiile gatului - 20 ml HOFIGAL
tratarea aftelor si inflamatiilor gatului, arsuri, furunculoza. In cosmetica pentru catifelarea si tonifierea pielii...
Produse romanesti naturiste pentru guta

Despre guta, simptome si regim alimentar

Guta era considerata in trecut ca fiind boala celor avuti, care consumau foarte multa carne de vanat (bogata in purine). In prezent insa,
foarte multa lume este afectata prin excesul de mezeluri, carne de tot soiul, atacurile de guta putand surveni mai ales in perioada
sarbatorilor de iarna cand se consuma foarte multe dintre aceste alimente.

Guta este data de un exces de acid uric in sange, ceea ce poarta numele de hiperuricemie. Ea se manifesta printr-o criza acuta (criza de
guta), prin depunerea de cristale de urat (sare a acidului uric) in zonele subcutanate (tofi gutosi) si prin afecatre renala.

Hiperurcemiile sunt sindroame caracterizate prin cresterea concentratiei sangvine a uratului monosodic (sare a acidului uric). Se disting trei forme
esentiale din punct de vedere anatomo-clinic si anume: hiperuricemia asimptomatica, criza acuta de guta si guta cronica.

CAUZE SI FACTORI DE RISC IN GUTA

Excesul de acid uric in sange poate fi dat:

 de un exces de productie plecand de la metabolismul protidelor (substante organice azotoase);

 un defect in eliminarea urinara;

 asocierea celor doua cauze de mai sus.

In guta primara, adesea este implicat un factor familial, genetic, care provoaca tulburari enzimatice la nivelul metabolismului purinelor (compus
organic din acidul uric). Sedentarismul, obezitatea, alcoolismul si factorii alimentari (aici un rol important il are carnea de vanat, maruntaiele, carnea
de oaie, miel) joaca un rol favorizant evident.

In cazul gutei secundare, excesul de acid uric din sange este dat de un exces de distrugere a nucleoproteinelor celulare prin:
  intoxicatie cu plumb;

 hemopatii (maladia Vaquez, leucemie, tratamente citolitice);

 anemii hemolitice;

 arsuri pe suprafete intinse;

 anumite tratamente cu diuretice sau corticoizi;

 insuficienta renala.

 la copii, maladia Lesch-Nyhan, glicogenoza de tip I .

In 90% din cazuri, guta este o boala masculina, primul atac aparand in jurul varstei de 35 ani. La femei guta, nu apare decat dupa menopauza.

SIMPTOMELE MALADIEI

Criza acuta de guta survine la omul tanar brutal in plina noapte. Prima articulatie afectata este degetul mare de la picior, dar uneori sunt afectate si
glezna sau genunchiul. Adesea, pacientul se plange de anumite stari care preced criza precum: oboseala, stare pseudo-gripala, cefalee etc.

Uneori exista o cauza declansatoare precum: microtraumatism local, oboseala, o interventie chirurgicala.
In timpul crizei, articulatia este inflamata, rosie, calda, umflata, foarte dureroasa si impiedica pacientul sa doarma.

Bolnavul are impresia ca are piciorul prins intr-o cursa de soareci si nu poate sa calce. Durerea este atroce, uneori se asociza stari febrile (38 grade C),
agitatie, transpiratii. Spre dimineata criza se calmeaza, iar repetitia crizelor de guta in fiecare noapte constituie accesul de guta. La inceput crizele sunt
mai rare, pe parcurs devenind din ce in ce mai dese. Aceste crize cedeaza cu ajutorul colchicinei si a antiinflamatoarelor nesteroidiene.

Guta cronica se caracterizeaza prin deformarea articulatiilor. Cele mai afectate sunt mainile, picioarele, gleznele si genunchii.

In cazul hiperuricemiei asimptomatice, care clinic este muta, diagnosticul poate fi pus intamplator, cu ocazia unor investigatii biologice, ce include si
dozarea acidului uric.

REGIMUL IN GUTA

Pe langa tratamentul medicamentos specific, este foarte important sa se respecte anumite masuri igieno-dietetice, regimul jucand un rol esential.
Astfel, trebuie inceputa o cura treptata de slabire pentru obezi (alimentatia trebuie sa fie hipolipidica si hipocalorica):

Cura diuretica: trebuie sa beti mai mult de doi litri de lichide pe zi (apa minerala sau plata). In cazul in care transpirati mai mult in timpul zilei (prin
activitate fizica sau caldura in timpul verii), trebuie sa consumati mai mult de trei litri pe zi. Se pot consuma de asemenea si sucuri de lamaie sau
portocale.

Deoarece prin alimentatie si lichide se urmareste si alcalinizarea urinii (este de dorit un pH cat mai aproape de 7) este bine sa va urmariti si aciditatea
urinara. Acest lucru il puteti face cu ajutorul unei harti reactive la pH introdusa in urina proaspata.

Alimentatia trebuie sa fie saraca in purine, in proteine in general (mai putin de 0,5g/kg corp/24 ore), bogata in lichide si in legume si fructe.

CE AVEM VOIE SA MANCAM

Alimente care trebuie suprimate:

 maruntaie de vitel;

 sardine, hering, icre, sardele;

 sosuri de carne, prajeli si vinuri;

 mezeluri, carne de vanat;

 carnea tanara in general (vitel, curcan);

 creier;

 ciuperci;

 branzeturi fermentate;

 maioneza, crème si sosuri grase;

 ciocolata, cacao.

Alimente al caror consum trebuie limitat:

 alte carnuri in afara celor de mai sus, peste (100 g/zi), crustacee, scoici;

 legume (mazare, linte, spanac);

 oua, lapte si produse lactate.

Este permis puiul o data pe zi, sase zile pe saptamana si bineinteles medicatia asociata.

Tratamentul gutei :

Daca nu faceti tratament, un atac de guta poate dura zile sau saptamani.

Daca continuati sa mai aveti atacuri, vor fi afectate si mai multe articulatii iar atacurile vor dura mai mult.
Daca aveti atacuri de guta timp de multi ani, puteti dezvolta tofi. Acestia sunt umflaturi de tesut moale cauzate de cristale de acid uric. Tofii
se formeaza de obicei la degetele de la picioare, la cele de la maini, la maini si coate. De asemenea puteti sa va imbolnaviti de rinichi sau
sa faceti piatra la rinichi. In timp, osul din jurul unei articulatii poate fi distrus de guta.

Prevenirea atacurilor de guta este la fel de importanta ca si tratarea artritei acute. Prevenirea gutei acute implica pastrarea aportului
adecvat de lichide, reducerea greutatii corporale, schimbari in alimentatie, reducerea consumului de alcool, precum si tratament
medicamentos pentru reducerea hiperuricemiei.

Schimbarile in alimentatie pentru majoritatea oamenilor nu joaca un rol major in controlarea nivelurilor lor de acid uric. Totusi, limitarea
anumitor alimente ce cauzeaza o productie crescuta de acid uric - cum este carnea rosie si organele (de ex. ficat si rinichi) precum si
unele crustacee si hamsii - si reducerea consumului de alcool, sunt adesea de folos.

Mentinerea consumului adecvat de lichide ajuta la impiedicarea atacurilor de guta. Consumul adecvat de lichide reduce si riscul formarii
de pietre la rinichi la pacientii cu guta. Alcoolul este cunoscut pentru efectul sau diuretic ce poate contribui la deshidratare si la
declansarea atacurilor de guta. Alcoolul poate afecta si metabolizarea acidului uric si poate cauza hiperuricemia. El cauzeaza guta
incetinind eliminarea acidului uric din rinichi si provocand deshidratarea care conduce la depunerea cristalelor in articulatii.

Recomandari

 Mentineti o greutate sanatoasa.

 Evitati cantitatile excesive de proteina animala.

 Limitati sau evitati alcoolul.

 Beti multe lichide.

Schimbarile in alimentatie pot ajuta la reducerea nivelurilor de acid uric in sange. Deoarece substantele chimice - purine sunt transformate
de corp in acid uric, alimentele bogate in purine sunt evitate. Exemple de alimente bogate in purine includ crustacee si organe cum sunt
ficatul, creierul, rinichii si pancreasul. Cercetatorii au raportat, in general, ca privind consumul de carne sau fructe de mare, acesta creste
riscul de atac de guta, in timp ce consumul de produse lactate parea sa reduca riscul ! Consumul de proteine sau de legume bogate in
purine nu a fost asociat cu un risc crescut de guta. Consumul de alcool a fost puternic asociat cu un risc crescut de guta (berea si bauturile
tari au fost in mod special factori puternici) .

Nu exista vindecare pentru guta dar poate fi tratata si controlata. Simptomele se reduc adesea in decurs de 24 de ore de la inceperea
tratamentului.

Tipul de tratament prescris va depinde de cativa factori, inclusiv varsta persoanei, tipul de medicamente pe care le ia, sanatatea pe
ansamblu, istoria medicala si severitatea atacurilor de guta. Guta se trateaza in principal cu medicamente antiinflamatoare. Acestea includ
:

 AINS ( medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene ), cum sunt ibuprofenul sau naproxenul, sunt in general prescrise pentru
tratarea atacurilor de guta cu caracter brusc si sever. Ele de regula reduc inflamatia si durerea in decurs de cateva ore.
  Corticosteroizii (denumiti si steroizi) pot fi prescrisi pentru persoane care nu pot lua medicamentele antiinflamatoare
nonsteroidiene. Steroizii actioneaza tot prin reducerea inflamatiei. Steroizii pot fi injectati in articulatia afectata sau administrati sub
forma de pilule.

 Colchicina este adesea folosita pentru tratarea gutei si de obicei incepe sa actioneze in decurs de cateva ore de la administrare.

Medicamentele care scad nivelurile de acid uric, cum este allopurinol sau probenecid pot fi si ele prescrise pentru a ajuta la prevenirea
atacului de guta. Aceste medicamente sunt recomandate celor care au avut atacuri multiple de guta sau piatra la rinichi din cauza acidului
uric. Scopul scaderii acidului uric in sange este sa dizolve incet depunerile de acid uric din articulatii.

Scaderea brusca a nivelului de acid uric poate cauza un atac de guta . Pentru a impiedica atacurile la cei care iau medicamente pentru
scaderea acidului uric, se prescrie temporar colchicina sau un medicament antiinflamator nonsteroidian.

In plus, terapia de scadere a acidului uric ( cu allopurinol sau probenecid ) nu se incepe in timpul unui atac de guta, de vreme ce scaderea
brusca a acidului uric poate cauza un nou atac sau il poate prelungi pe cel existent.

Guta si hiperuricemia pe scurt

 Artrita gutoasa dureroasa este cauzata de depunerile de cristale de acid uric in tesutul articular.

 Tendinta de a dezvolta guta si nivel crescut de acid uric in sange (hiperuricemia) este adesea mostenita.

 Guta si hiperuricemia pot fi favorizate de obezitate, crestere in greutate, consum de alcool, tensiune arteriala ridicata, functionare
anormala a rinichilor si de medicamente.

 Atacurile de artrita gutoasa pot fi favorizate de deshidratare, febra, supraalimentare, consum excesiv de alcool si interventie
chirurgicala recenta.

 Cel mai sigur test de diagnosticare a gutei este identificarea de cristale in articulatii, in lichidele corporale si tesuturi.

 Tratamentul unui atac de artrita gutoasa este diferit de tratamentul hiperuricemiei.

Va recomandam utilizati medicamentele naturiste din farmacia verde urmarind saptamanal medicamentele si recomandarile ce apar
despre guta.
Guta
Guta este o boala inflamatorie care cauzeaza dureri acute si umflaturi. Durerile de guta apar brusc iar durerea ne pune pe jar.
Simptomele de guta apar de de multe ori noaptea, iar durerea poate fi severa.

In timpul unui atac acut de guta incercati pe cat posibil sa nu stati in picioare si sa tineti articulatia afectata ridicata. Daca
suportati, aplicati un pachet de gheata timp de aproximativ 20 de minute. Temperatura scazuta va amorti durerea si va reduce
inflamatia.

 Cauzele aparitiei gutei

 Simptome
 Alimentatia recomandata
 Alimente de evitat
 Prevenire si tratament
 Tratament naturist

Cauzele aparitiei gutei

Desi guta pare sa apara din nimic, anii intregi de acumulare a acidului uric pot fi insa vinovati. Guta
este o forma de artrita care se dezvolta atunci cand cristale de acid uric se formeaza in articulatii si in jurul acestora. Acidul
uric este un produs final al metabolismului unei clase de substante chimice numite purine. In sine, acidul uric nu este periculos.
Problema apare numai atunci cand nivelul ajunge sa fie anormal de crescut. Guta afecteaza de obicei degetul mare de la
picior (acest simptom se numeste podagra).

Guta este o boala ereditara. Factorii genetici pot juca un rol important in riscul unei persoane in dezvoltarea unor niveluri
ridicate de acid uric. Un sfert dintre bolnavi au avut cazuri de guta in familie.
Guta poate parea sa izbucneasca fara motiv specific sau poate fi indusa de diversi factori, cum ar fi supraponderalitatea,
consumul de carne si fructe de mare (care sunt bogate in substante chimice numite purine), administrarea anumitor
medicamente (in special aspirina si diuretice), colesterolul marit si consumul de prea mult alcool. Alcoolul nu numai ca
are in componenta purina dar, mai mult decat atat, intensifica productia in corp a acidului uric si deshidrateaza corpul, ceea ce
mareste nivelul de acid uric.

Simptome
Guta produce durere, tumefiere, roseata, inflamare, senzatie de arsura si sensibilitate extrema a articulatiei afectate. Apar
dureri bruste si severe de articulatii, care de obicei afecteaza mai intai degetul mare de la picior, calcaiul, glezna sau partea
interioara a labei piciorului. Crizele ulterioare pot afecta si genunchii, incheieturile mainilor, coatele, degetele de la maini, s.a.
Uneori se formeaza pietre la rinichi, provocand febra, dureri mari in partea de jos a spatelui, greata, voma sau umflarea
abdomenului. Guta cronica poate provoca noduli nedureroasi (tofi gutosi) care se dezvolta sub piele. Fara tratament, atacurile
de guta tind sa se repete si pot provoca leziuni severe la articulatii, tendoane si alte tesuturi. Guta poate fi, de obicei, tratata cu
succes cu medicamente.

Alimentatie recomandata
Regimul alimentar recomandat pentru guta nu va trata neaparat boala in sine. Alimente permise pentru a usura intr-o anumita
masura simptomele de guta sunt in primul rand cele care nu contin purine in cantitati mari. Alimentele bogate in proteine au de
obicei si purine care pot sa mareasca nivelul acidului uric din organism. Spre exemplu, puteti inlocui carnea cu branza tofu
(din soia) care este o sursa de proteine foarte buna. Despre tofu puteti citi mai multe pe site-ul nostru.

Consumati din belsug ananas proaspat sau congelat. Bromelaina, o enzima din ananas, poate fi
administrata si sub forma de capsule. Bromelaina este un antiinflamator natural frecvent folosit, care poate calma durerile
provocate de aceasta boala numita guta. Cand nu o utilizati in cazul unei crize acute, reduceti doza si luati quercitina. Aceasta
flavonoida reduce nivelurile de acid uric si se absoarbe mai bine impreuna cu bromelaina. Quercitina poate fi gasita si in
germenii de grau pe care vi-i recomandam in alimentatie. O mai putem gasi in stare naturala in usturoi, ceapa, praz, ceai verde,
varza de Bruxelles, marar, mere, afine, sparanghel si ardei iute. Mancati ardei gras, rosii si citrice pentru aportul necesar de
vitamina C. Varza si morcovii sunt recomandati in regimul alimentar pentru boala guta pentru ca sunt bogate in fibre si sarace
in purine. Telina proaspata sau pastilele care contin extract de seminte de telina par a ajuta la eliminarea acidului uric.
Ciresele negre, afinele , zmeura si capsunile sunt recomandate celor ce sufera de guta pentru ca au compusi antiinflamatorii.

Alimente de evitat
Daca aveti guta, lista de alimente pe care trebuie sa le evitati include crustacee, ansoa, carnea de vanat, mancarurile prajite,
carbohidratii rafinati (din faina alba), berea (si alte alimente care contin drojdie), spanacul, conopida, mazarea sau
sparanghelul. Evitati sa gatiti organe precum rinichi sau ficatei. Sardinele sunt si ele bogate in purine si trebuie evitate in
regimul alimentar pentru boala guta.

Prevenire si tratament

Beneficii aduse de apa alcalină cu ph peste 8 – vezi aici unde putem găsi apă alcalină și cum putem urma o cură de
alcalinizare

 Beti zilnic cel putin opt pahare de apa, pentru a dilua urina si a favoriza reducerea nivelului de acid uric. Este
recomandată apa alcalină cu pH peste 8.
 Evitati alcoolul daca doriti sa preveniti un atac de guta. Alcoolul poate declansa o criza de guta.
  Mentineti-va o greutate normala. Obezitatea joaca un rol important in crizele de guta. Atentie insa, dietele drastice
determina celulele sa elibereze mai mult acid uric. Daca sunteti supraponderal, slabiti incet – cel mult un kilogram pe
saptamana.
 Luati suplimente alimentare pentru a ameliora simptomele de guta. Suplimente alimentare precum bromelaina,
quercitina, uleiul de peste, uleiul de seminte de in, vitamina C sau E pot fi de mare ajutor in tratamentul gutei.
Dozajul va fi indicat de medic sau se vor urma recomandarile producatorului de pe ambalaj sau prospect.

Tratament naturist

Urzica Extract Bio SALUS Germania >> vezi detalii si pret <<

Puteti urma un tratament naturist pentru boala de guta. Pentru cresterea fluxului urinar, atat de important in boala de guta puteti
bea ceai de urzica sau puteti aplica comprese pentru a calma durerile produse de inflamarea incheieturilor. Cititi si articolul
despre urzica de pe site-ul nostru. Evitati tinctura de urzici care conține alcool caci agraveaza guta! Alegeți doar extractul
de urzică obținut prin presare la rece. Infuzati 10-20 g de frunze uscate de frasin intr-un litru de apa clocotita timp de 10
minute, apoi strecurati. Beti 0,5 – 1 l pe zi. Ceaiul de frasin ajuta si el la cresterea fluxului urinar. Un tratament naturist pentru
boala guta poate fi si cu ceai de lumanarica. Infuzati 1,5-2 g de flori uscate intr-o cana cu apa clocotita timp de 15 minute.
Beti 3 cani pe zi. Pentru tratarea durerii si inflamatiei puteti lua si capsule de gheara-diavolului. Extractul de cirese si
tinctura de ovaz pot fi si ele de ajutor in tratamentul naturist al simptomelor de guta. Alte remedii naturale care scad nivelul de
acid uric sunt telina, dudele (cautati extract de dude la magazinele naturiste) si ceaiul de frunze de maslin
 Cum tinem acidul uric sub control prin alimentatie?
Trimite pe mail Comenteaza (1) Printeaza -->

Acidul uric prezent in proportie marita in organism poate fi cauza principala a aparitiei mai multor boli grave ale organismului
si este indicat sa tinem seama la dieta obisnuita si de acest factor de risc pentru a preveni aparitia calculilor renali, a gutei, a
problemelor articulare si a altor boli provocate de cantitatile mari de acid uric prezente in organism.

Responsabile cu cresterea cantitatii de acid uric din punct de vedere alimentar sunt niste substante numite purine, continute in
special de carnea de vita, cea de pasare, curcan, sunca de porc si alte produse din carne sau derivate ale lor. Salamurile si
mezelurile au cantitati mari de purine si de aceea este bine sa nu se consume regulat. Proteinele de care avem nevoie zilnic le
putem obtine si din surse vegetale, alternand astfel la dieta carnea cu legume si cereale pentru a tine sub control nivelul acidului
uric in organism.

Exista bineinteles si alimente care au rol in reducerea acidului uric daca sunt introduse la dieta, acestea fiind bogate de obicei in
acid folic, cu rol demonstrat stiintific in combaterea cresterii nivelului de acid uric in organism. Alimente precum ciresele,
citricele, sparanghelul, spanacul, legumele boabe, cerealele integrale, soia, nautul, ananasul, salata verde, ouale fierte si crude,
cartofii dulci, morcovii gatiti, fructele de padure si multe altele merita consumate periodic pentru un bun control al acidului
uric.

Acidul folic poate fi procurat si din suplimente alimentare, dar e bine sa va consultati mai intai cu medicul specialist pentru a
identifica cele mai bune produse de pe piata si a stabili doza zilnica pe care trebuie sa o serviti din aceste suplimente
alimentare. Alaturi de acidul folic, si consumul zilnic de apa simpla si ceaiuri din plante va poate ajuta sa preveniti orice
complicatie data de cresterile acidului uric in organism si merita sa tineti seama mereu de asemenea sfaturi pentru ca nu e deloc
dificil si va veti simti mai bine si mai plini de viata in urma unei asemenea diete sanatoase
Alimentatia in guta
Ian 17, 2012 | 0 comments | alimentatie , concentrat proteic , guta, tofi gutosi

Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, adica de inflamatie a unor
articulatii. Este de fapt o boala a intregului organism, provocata de cresterea nivelului de acid uric, care la nivelul
articulatiilor provoaca inflamatie, edem (umflare) si durere.

Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri
proteice care intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt „caramizile” ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in
toate alimentele de origine animala, in special carnea si organele.Problema cu acidul uric este ca acesta nu poate fi
metabolizat, ci trebuie eliminat ca atare.

Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un
exces de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele situatii se instaleaza hiperuricemia. In timp,
acidul uric cristalizeaza la nivelul articular, in special la nivelul articulatiei metatarso-falangiene (adica degetul mare de
la picior) si la nivelul gleznei.Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de alimente de origine animala, obezitatea,
consumul de cantitati mari de alcool, unele medicamente pot fi cauze de guta.

Asa cum spuneam, simptomele cele mai frecvente ale gutei sunt inflamatia, edemul si durerea articulara, ce apare in
special la mobilizare. Manifestarile pot aparea la 2-3 articulatii simultan, insa de obicei afecteaza cate o articulatie pe
rand. Exista pozibilitatea ca dupa primul atac de guta, pacientul sa beneficieze de o perioada fara manifestari, care
dureaza si 5-10 ani.O alta manifestare a gutei sunt tofii gutosi, adica niste depuneri de acid uric sub piele, in special la
nivelul pavilionului urechii, degete, mana, corzi vocale, inima.

Trebuie retinut ca alimentele cele mai bogate in purine sunt sardelele, momitele, carnea, sunca, molustele, ficatul, dar
oricare dintre aceste alimente, prin fierbere pierd in jur de 50% din purine pentru ca acestea trec in apa. Pe de alta parte,
alimentele ce nu contin purine sunt produsele din faina, ou, grasimile, lactatele, dulciurile, fructele, sucurile de fructe.

Unii sportivi isi pun problema daca ar putea sa dezvolte guta de la utilizarea concentratelor proteice.
Concentratele proteice sunt obtinute prin procedee termice, deci mare parte din purine sunt degradate, ca ca nu mai
vorbim de faptul ca materia prima este reprezentata de lapte, oua, soia si nu carne sau organe.

Pentru o persoana care are deja guta nu ar fi indicat sa foloseasca concentrate proteice, iar aportul general de proteine
trebuie limitat la 70-80 g/zi, stiut fiind ca o dieta bogata in proteine induce o crestere a sintezei purinelor in organism. De
asemenea, excesul ponderal trebuie rezolvat, iar consumul de alcool se va intrerupe.
 Various food types and their purine content.
Total
Nutr.
Purines in
Density
224 Foods (alphabetically) mg uric Min Max
in
acid/100 g
mg/MJ
(Average)
HIGHEST IN PURINES (400 mg. uric acid/100 g and higher)
Fish, sardines in oil 480 399 560 519.5
Liver, Calf's 460 837.5
Mushroom, flat, edible Boletus, dried 488 932.8
Neck sweet bread, Calf's 1260 3012.9
Ox liver 554 1013.3
Ox spleen 444 1052.6
Pig's heart 530 1382
Pig's liver 515 937.9
Pig's lungs (lights) 434 911.2
Pig's spleen 516 1208.2
Sheep's spleen 773 1702.6
Sprat, smoked 804 795.6
Theobromine 2300 1611.3
Yeast, Baker's 680 2071.3
Yeast, Brewer's 1810 1866.6
MODERATELY HIGH IN PURINES (100 to 400 mg. uric acid/100g)
Bean, seed, white, dry 128 127.1
Bean, Soya, seed, dry 190 139.1
Beef, chuck 120 192
Beef, fillet 110 216.4
Beef, fore rib, entrecote 120 185.4
Beef, muscles only 133 292.1
Beef, roast beef, sirloin 110 110 120 201.4
Beef, shoulder 110 203.9
Black gram (mungo bean), seed, dry 222 194.3
Caviar (real) 144 141.6
Chicken (breast with skin) 175 288.4
Chicken (chicken for roasting), average 115 165.8
Chicken, boiling fowl, average 159 149.2
Chicken, leg with skin, without bone 110 152.2
Duck, average 138 146.2
Fish, Anchovy 239 560
Fish, Carp 160 330.9
Fish, Cod 109 335.9
Fish, Haddock 139 425.2
Fish, Halibut 178 439.9
Fish, Herring roe 190 342.4
Fish, Herring, Atlantic 210 216.9
Fish, Herring, Matje cured 219 197.6
Fish, Mackerel 145 95 194 191.2
Fish, Pike-perch 110 311.3
Fish, Redfish (ocean perch) 241 544.1
Fish, Saithe (coalfish) 163 473.4
Fish, salmon 170 110 250 202
Fish, sardine, pilchard 345 693.2
Fish, Sole 131 125 137 376.2
Fish, trout 297 686.7
Fish, Tuna 257 273.7
Fish, Tuna in oil 290 246.2
Goose 165 116.7
Grape, dried, raisin, sultana 107 86.4
Ham, cooked 131 248.1
Heart, Sheep's 241 367.6
Horse meat 200 438.8
Kidney, Calf's 218 419.6
Lamb (muscles only) 182 371
Lentil, seed, dry 127 114.45 164.65 93.8
Linseed 105 67.4
Liver, chicken 243 426.3
Lobster 118 60 175 346.4
Lungs, Calf's 147 389.1
Mussel 112 391.5
Ox heart 256 504.3
Ox kidney 269 569.5
Ox lungs (lights) 399 961.4
Ox tongue 160 186
Peas, chick (garbanzo), seed, dry 109 84.2
Pig's kidney 334 784.5
Pig's tongue 136 208.2
Pike 140 406.7
Poppy seed, seed, dry 170 86
Pork belly 100 80 110 92.3
Pork belly, raw, smoked dried 127 82.6
Pork chop with bone 145 140 150 260
Pork chuck 140 135 145 170.4
Pork fillet 150 145 150 334.8
Pork hip bone (hind leg) 120 115 130 155
Pork leg (hind leg) 160 150 160 357.4
Pork muscles only 166 374.9
Pork shoulder with skin (blade of shoulder) 150 145 150 165.2
Rabbit meat, average with bone 132 95 150 207.7
Rabbit/Hare (average) 105 219.4
Sausage "Jagdwurst" 112 127.8
Sausage salami, German 104 65.9
Sausage, liver (liverwurst) 165 122.2
Sausages, frying, from pork 101 80.2
Scallop 136 505.8
Shrimp, brown 147 60 234 397.9
Spleen, Calf's 343 815.9
Sunflower seed, dry 143 59.5
Turkey, young animal, average, with skin 150 237.3
Veal chop, cutlet with bone 140 309.6
Veal fillet 140 347.3
Veal knuckle with bone 150 140 160 353.2
Veal, leg of veal with bone 150 140 150 310.2
Veal, muscles only 172 438.7
Veal, neck with bone 150 326.9
Veal, shoulder 140 309.3
Venison back 105 205
Venison haunch (leg) 138 105 154 336.5
LOWEST IN PURINES (100 mg. uric acid/100 g and less)
Almond, sweet 37 15.7
Apple 14 60.1
Apricot 73 71.6
Artichoke 78 834.6
Asparagus 23 19.71 29.57 310.9
Aubergine 21 290
Avocado 19 20.9
Bamboo Shoots 29 402.1
Banana 57 152.4
Barley without husk, whole grain 96 71.1
Bean sprouts, Soya 80 378.3
Beans, French (string beans, haricot) 37 20 43 266.9
Beans, French, dried 45 40 50 39.4
Beef, corned (German) 57 96.5
Beer, alcohol free 8.1 75.4
Beer, Pilsner lager beer, regular beer, German 13 75.2
Beer, real, light 14 86
Beet root 19 15 21 108.5
Bilberry, blueberry, huckleberry 22 143.7
Brain, Calf's 92 203.1
Bread, wheat (flour) or (white bread) 14 13.9
Broccoli 81 691.6
Brussel sprouts 69 456
Cabbage, red 32 19.79 36.62 350.2
Cabbage, savoy 37 19.87 42.71 342.6
Cabbage, white 22 210.3
Carrot 17 14 25 155.9
Cauliflower 51 537.9
Caviar substitute 18 37.8
Celeriac 30 390.6
Cheese, Brie 7.1 5
Cheese, Cheddar/Cheshire cheese, 50% fat cont 6 4.3
Cheese, cottage 9.4 22
Cheese, edam, 30% fat content in dry matter 7.1 6.8
Cheese, edam, 40% fat content in dry matter 7.1 5.4
Cheese, edam, 45% fat content in dry matter 7.1 4.8
Cheese, Limburger, 20% fat content in dry matter 32 41.7
Cherry, Morello 17 75.5
Cherry, sweet 7.1 64.2
Chicory 12 171.8
Chinese leaves 21 412.4
Chives 67 581.2
Cocoa powder, oil partially removed, not includin 71 49.7
Corn, sweet 52 140.9
Fish, Crayfish 60 220.3
Cress 28 200.8
Crispbread 60 44.9
Cucumber 7.3 141.7
Currant, red 17 122.6
Date, dried 35 29.9
Elderberry, black 33 144.4
Endive 17 297.7
Fennel leaves 14 10 16 139
Fig (dried) 64 60.4
Fish, eel (smoked) 78 45 110 57.2
Frankfurter sausages 89 68.74 129.52 80.2
Gooseberry 16 101.3
Grape 27 94.6
Grass, Viper's (black salsify) 71 939.4
Kale 48 309.1
Kiwi fruit (Chinese gooseberry, strawberry peach 19 88.5
Kohlrabi 25 10.86 29.61 243.9
Leek 74 714.1
Lettuce 13 9.75 29.25 274.4
Lettuce, Lamb's 38 645.3
Meat, luncheon 70 58.8
Melon, Cantelope 33 143
Millet, shucked corn 62 41.9
Morel 30 748.9
Mushroom 58 55.48 60.52 858.2
Mushroom, flat, edible Boletus, cep 92 1011.6
Mushrooms, canned, solid and liquid 29 488.5
Mushrooms, Chanterelle 17 356.2
Mushrooms, Chanterelles, canned, solids & liqui 17 114.2
Nuts, Brazil 23 8.3
Nuts, hazelnut (cobnut) 37 27 42 13.9
Nuts, peanut 79 33.8
Oats, without husk, whole grain 94 63.6
Olive, green, marinated 29 51.1
Onion 13 112.4
Orange 19 105.9
Ox brain 75 140.7
Oyster 90 322.6
Oyster, mushroom 50 1054.6
Parsley, leaf 57 266.2
Pasta made with egg (noodles, macaroni, spagh 40 26.6
Pea, pod and seed, green 84 245.7
Pea, seed, dry 95 84.78 166.56 82.7
Peach 21 119.6
Pear 12 2 17 51.5
Peppers, green 55 681
Pig's brain 83 161.71
Pineapple 19 81.4
Plaice 93 257.6
Plum 24 116.8
Plum, dried 64 67.9
Potato 16 53.6
Potato, cooked with skin 18 60.3
Pudding, black 55 37.23 90.55 42.8
Pumpkin 44 422
Quince 30 185
Radish 15 234.3
Radishes 13 210.6
Raspberry 18 126.3
Rhubarb 12 212.6
Rolls, bread 21 18.2
Rye, whole grain 51 47 63 41
Sauerkraut, dripped off 16 12 20 224.7
Sausage "Bierschincken" 85 117.3
Sausage "Fleischwurst" 78 66.8
Sausage "Mortadella" 96 79 130 67.4
Sausage "Munich Weisswurst" 73 65.7
Sausage, Vienna 78 65.7
Sausages, frying, from veal 91 81.5
Sausages, German (Mettwurst) 74 45.9
Sesame (gingelly) seed, Oriental, dry 62 26.5
Spinach 57 844.7
Squash, summer 24 296.2
Strawberry 21 11.81 25.59 156.8
Tench 80 243.8
Tofu 68 196.4
Tomato 11 145.7
 Nuts, Walnut 25 9.1
Wheat, whole grain 51 40.2 83.41 39.4
Yogurt, min. 3.5% fat content 8.1 27.7

It should be remembered that food is usually responsible for only ca. 30% of the uric acid content in the blood
serum. Diet is very important to those who wish to lower their uric acid, yet other considerations should not be
overlooked. Extremely physical exertion or traumatic injuries may contribute to the occurrence of gout. Also foods that
elevate the blood acidity, despite their low purine content, may cause an aggravation of gout. Some examples may be:
very spicy and greasy food, coffee, alcohol, excess tea, deeply fried food and more. In Chinese medicine concepts,
these foods fall under the category of Heat and Damp producing foods and beverages.

The following foods list is from the book: GOUT by Prof. R. Grahame, Dr. A. Simmonds and Dr. E. Carrey:
CONTINUTUL IN PURINE A UNOR ALIMENTE

Tabel cu continutul in purine

a unor alimente

Continutul in
Alimentul purine in
mg/100 g
Cacao 1 900
Momite 990
Scrumbii,
790
heringi
Ciocolata 620
Anchios de
430
peste
Mure de
330
vitel{timus}
Creier 195
Sardele in ulei 118
Ficat de vita 93
Peste afumat 82
Rinichi de vaca 80
Rinichi de porc 70
Spanac 70
Limba de vita 55
Crap 54
Ciuperci 50
Carne de vitel 48
Mazare 45
Fasole boabe 44
Carne de vaca 40
Carne de
33
gasca
carne de gaina 29
Varza,
23
conopida
Tabel cu concentratia de purine in mg la 100 g a unor alimente

Hiperuricuria, adica eliminarea urinara crescuta de acid uric, are loc atunci cand concentratia plasmatica este crescuta. In mod
obisnuit este eliminata prin urina o cantitate de acid uric de 700-1 000 mg/24 h. Cresterea acestei eliminari, accentuata de pH-ul
urinar acid, va crea conditiile favorabile precipitarii lui sub forma de cristale.

pH-ul urinar este un factor foarte important pentru formarea calculilor de acid uric. Pe langa crearea mediului prielnic cristalizarii
acidului uric, pH-ul urinar acid actioneaza crescand eliminarea sa urinara.

Alcalinizarea urinilor se poate face asociind un regim alimentar sarac in valente acide (prezente in proteinele de origine animala si in
fosfolipidele ce se gasesc din abundenta in galbenusul de ou si alte grasimi de origine animala) si bogat in valente alcaline (lapte,
legume si fructe). Acest deziderat este usor de indeplinit intrucat cele mai bogate alimente in purine sunt si cele care au un potential
acidifiant marcant. Indicand un regim sarac in purine, vom realiza concomitent si un regim cu potential de alcalinizare urinara.

Intrucat regimul alcalinizat poate creste pH-ul urinar de la 5 la 6, mai rar la 6,5-7, o accentuare a alcalinitatii urinare nu poate fi
obtinuta decat prin administrare orala de bicarbonat de sodiu, citrat de potasiu sau de sodiu in cantitati de 5-6 g in 24 h. Trebuie avut
in vedere ca o alcalinizare prea intensa poate favoriza infectia urinara.

Intrucat majoritatea indicatiilor privind restrictiile alimentare impuse de factorii ce favorizeaza aparitia litiazei urice au fost mentionati,
alcatuirea regimului alimentar la acesti bolnavi este mult usurata.

Un factor care trebuie totdeauna avut in vedere la bolnavii cu hiperuricemie, calculii urici si litiaza urica este indicele ponderal. Mai
mult de jumatate din acesti bolnavi prezinta obezitate, astfel incat regimul alimentar trebuie sa fie hipocaloric
 ALIMENTE ALIMENTE ALIMENTE CU ALIMENTE SĂRACE
FOARTE BOGATE ÎN CONŢINUT ÎN PURINE SAU FĂ RĂ
BOGATE ÎN PURINE MEDIU ÎN PURINE REGIMUL ÎN
PURINE PURINE GUTĂ
(75-150mg/100 (0-15 mg/100 mg)
(150-1000mg/ mg) (15-75mg/ 100
100mg) mg)

Drojdie Slăninuţă Porc Băuturi (cafea, ceai, cacao,

(bacon) sucuri)

Momiţe Ficat Vită Unt şi grăsimi

Icre de hering Rinichi Pui Pâine

Extracte de carne Curcan Suncă Cereale

Sardine Gâscă Iepure Făinoase

Inimă Fazan Cotlet de oaie Ouă

Hering Potârniche Limbă Lapte şi lactate

Barbun Porumbel Creier Brânză şi caşcaval

Midii Pulpă de berbec Măruntaie Fructe

Viţel Bulion de carne Vegetale (cu excepţia

celor mentionate)

Vânat Pateu de ficat Nuci şi alune

Moluste Creveţi Zahăr şi dulciuri

În Cod Crabi mod practic, pentru

un Macrou Homar regim sărac în
purine trebuiesc evitate
Somon Ţipar
organele şi extractele concentrate de carne (supe, ciorbe, piftie), fiind permisă administrarea săptămânală a două porţii
(aprox 60g ) de carne, pasăre sau peşte. Se vor folosi lapte (0,5-1 litru) şi derivatele, precum şi ouăle pentru asigurarea
proteinelor necesare. Sunt permise cerealele, fructele şi vegetalele (cu excepţia unei reduceri moderate pentru fasole,
mazăre şi spanac). Zahărul şi dulciurile sunt permise în limita raţiei calorice, iar untul şi grăsimile nu sunt limitate decât
dacă este necesar un regim hipolipidic.

Tratament de fond

 Millurit 100mg/zi→300mg/zi
 Colchicină 1tb/zi

In puseul de gută:

− Schema 1

 Creşte doza de colchicină 1tb la 2 ore – va întrerupe colchicina dacă dispar simptomele sau apare
diareea; nu va depăşi 6 tb/24 ore
▪ Ajustarea dozei în cazul insuficienţei renale cronice.

− Schema 2

 Dexametazona 1f/zi 3 zile, apoi Prednison în doze descrescătoare (5tb-5tb-4tb-4tb-3tb-2tb-1tb)

asociat cu Omeran sau Famitina 40mg 1tb/zi
▪ indicată: contraindicaţii la antiinflamatorii nesteroidiene (indometacin), sunt prinse cel puţin
două articulaţii

− Schema 3

 Indometacin 2tb x 3/zi, 2-3 zile, apoi 1tb x 3/zi până cedează durerea, asociat cu Omeran 1tb/zi
▪contraindicaţii: ulcer peptic, insuficienţă renală
Guta si regimul alimentar

Guta, considerata in trecut boala celor bogati, prin excesul de carne de vanat bogata in purine, este o tulburare
congenitala a metabolismului purinelor, in care se acumuleaza niveluri serice anormale de acid uric. Apare cel mai frevent
dupa varsta de 35 de ani si afecteaza in special articulatiile (artrita cronica).

Guta evolueaza in pusee a caror aparitie poate fi legata de mese copioase, abuz de alcool si exercitii fizice. De asemenea, guta
este frecvent asociata obezitatii.

Regimul alimentar pentru guta trebuie sa aiba un continut redus caloric

Dieta recomandata in guta este una cu un continut caloric redus, cantitate scazuta de proteine (hipoprotidic) si lipide (hipolipidic),
normoglucidic, hiposodat (reducerea cantitatii de sare), bogat in lichide si alcalinizat. Aportul crescut de lichide (3 litri/zi) este indicat
pentru ajustarea excretiei (eliminarii) de acid uric si reducerea formarii de calculi. Cantitatea de lipide (grasimi) trebuie redusa,
deoarece acestea inhiba excretia uratilor, care este, in schimb, stimulata de carbohidrati. De aici vine si recomandarea unei diete
normoglucidice. Alcoolul creste productia de acid uric. Din acest motiv, evitati consumul acestuia.

In regimul alimentar pentru guta sunt recomandate 600-1 000 mg de purine pe zi

Va vom prezenta un tabel in care se vor regasi principalele grupe de alimente si continutul lor in purine.

Dieta tipica recomandata in guta contine intre 600 si 1 000 mg de purine zilnic. In cazurile de guta severa sau avansata,
aportul purinelor din dieta este restrans la 100-150 mg, crescut in carbohidrati (50-55% din necesarul caloric zilnic), redus in lipide
(30% din necesarul caloric zilnic), iar aportul de colesterol, de dorit, sub 300 mg/zi.

In regimul pentru guta sunt indicate 4-5 mese pe zi, iar in puseul acut (primele 48 ore), regimul va fi compus din: orez, paste
fainoase, supe-creme de legume, piureuri, preparate fara grasimi (legume fierte si fructe).
Tratamentul medicamentos insoteste tratamentul igieno-dietetic, oferind pacientului o libertate mai mare si o diversitate in ceea ce
priveste regimul alimentar zilnic. Trebuie spus ca nevoia unei restrictii rigide a purinelor a fost, in zilele noastre, in mare parte,
eliminata.

Continutul alimentelor in purine:

Grupa 1. Continut crescut de
purine (100-1 000 mg
purine/100 g aliment)
- Icre, sardine, hering;
- Inima, rinichi (viscere);
- Drojdie (bere, panificatie);
- Hamsii, creier, scrumbie;
- Concentrate de carne, carne
de gasca, potarniche.
Alimentele din grupa 1: trebuie eliminate din dieta pacientului cu guta (stadiu acut si remisiune);
Alimentele din grupa 2: se recomanda o portie de carne, peste sau o portie (1/2 cana) de legume din aceasta grupa. Este permisa
zilnic in timpul remisiunii;
Alimentele din grupa 3: se pot consuma zilnic.
Grupa 2. Continut moderat
de purine (9 - 100 mg
purine/100 g aliment)
- Carne si peste (exceptand
cele enumerate in prima
grupa);
- Legume: sparanghel, fasole
uscata, linte, ciuperci,
spanac, mazare uscata;
- Pasari domestice;
- Moluste.
Grupa 3. Continut neglijabil
de purine
- Paine, unt sau margarina,
placinta si prajituri;
- Bauturi racoritoare
carbogazoase;
- Cereale si produse din
cereale;
- Branza, ciocolata, cafea,
condimente;
- Paine de porumb, fructe,
desert de gelatina, inghetata;
- Plante medicinale;
- Lapte, macaroane, taietei,
budinca;
- Nuci, ulei, masline, muraturi;
- Smantana, crema de ou,
oua, grasimi, popcorn;
- Orez, sare, zahar, ceai,
legume, otet, faina alba.
Dr. Venera Vartosu,
Medic recuperare medicala,
Consultant nutritie
Regimul alimentar in guta
You are here:

1. Home
2. Articole

3. Nutritie clinica

4. Regimul alimentar in guta

Guta este o boala metabolica caracterizata prin prezenta unei cantitati in exces de acid uric in organism, iar acesta nu
se elimina prin urina, asa cum este normal, ci se depune, sub forma unor compusi numiti urati, in articulatiii sau in alte
parti ale corpului.

Guta apare fie din cauza unei productii crescute de acid uric in organism, fie a unei eliminari scazute prin rinichi. Acidul uric
este un produs rezultat din metabolismul proteinelor, excesul putandu-se explica printr-un aport exagerat de carne si viscere
(bogate in nucleoproteine). La producerea acestei stari poate contribui dereglarea unor verigi metabolice, care explica de ce in
conditii alimentare similare numai unii dintre bolnavi pot prezenta acid uric in exces in sange. Cand valoarea acidului uric
atinge o anumita concentraţie (peste limitele normale) in lichidele biologice, el formeaza precipitate insolubile care se
depoziteaza in:

– lichidul sinovial, formand artrita gutoasa

– ţesutul celular subcutanat, formand tofi gutoşi

– rinichi, formand calculi renali.

In producerea acestor anomalii, pe langa aportul exagerat de carne (nucleoproteine) au rol si alti factori si anume:
– supraalimentatia (in general)

– consumul de alcool

– sedentarismul.

Astfel, multi dintre cei care au guta sunt obezi, mari consumatori de carne si bauturi alcoolice, sedentari.

Un rol important are si ereditatea, guta aparand cu frecventa mai mare in anumite familii.

Dieta in guta

Tratamentul dietetic are la baza restrictia alimentelor bogate in purine. Astfel, daca dieta tipica conţine 600-1000 mg
purine/zi, in guta severa se reduce aportul la 100-150 mg/zi. De asemenea, se recomanda o dieta bogata in lichide, cu legume
şi fructe pentru alcalinizarea urinii. Serecomanda ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele usoare, In perioadele de
criza, mancarea va fi preparata prin fierbere, fara sare, fara grasimi, iar cantitatea de lichide va fi mai mare.

Alte recomandari:

 evitarea consumului de alcool

 evitarea postului prelungit

 dieta bogata in glucide si saraca in lipide (excretia acidului uric este inhibata de lipide si stimulata de glucide).

Clasificarea alimentelor in functie de continutul in purine:

 Continut mare (organe, peste, fructe de mare) – 80-1000 mg purine/100 g aliment;
 Continut moderat (carne, cereale integrale, unele vegetale) – 9-80 mg purine/100 g aliment;

 Continut mic (unele vegetale, fructe, nuci, paine din cereale neintegrale, lapte, branza, oua, zahar) – mai putin de 9 mg
purine/100 g aliment
Purine în produsele alimentare
04 June, 2016

Citește articolul:

 Ce purine în produsele alimentare care conțin produse alimentare

 purinelor: lista, masa purine

 în produsele alimentare: cum să obțină recomandarea medicilor

Ce alimente contino mulțime de purine: lista

concentrație normală de purine asigură buna funcționare a rinichilor și a altor organe interne, dar reducerea sau excesul său se confruntă cu
probleme de sănătate.Pentru a le evita, este important să se știe ce alimente să reducă sau să crească conținutul lor în organism.

Ce purine în produsele alimentare ^ purine

- substanțe care sunt prezente în corpul fiecărei persoane.În distrugerea lor de acid uric format, excesul de nivelul care s-ar putea confrunta cu
probleme cu rinichii, guta, artrita si calculi biliari, și în astfel de cazuri, este necesar să se limiteze consumul de alimente cu purinelor.Produsele cu
un conținut ridicat de purine sunt împărțite în două categorii: animale și vegetale.Primele includ carnea, iar la al doilea - unele fructe de pădure,
fructe și legume, precum și plante aromatice.În oricare dintre bolile de mai sus, acestea sunt supuse unei limitări, în caz contrar pot
apărea complicații grave.

Pentru a determina nivelul de acid uric, este necesar să se predea analize.În conformitate cu standardele medicale în sângele oamenilor pot fi
prezenți de la 3,4 până la 7,0 mg de substanță, cât și pentru femei - 2.4-5.7 mg per 100 ml.

Este demn de remarcat faptul că dieta cu alimente fara purine poate fi administrat pentru tratamentul obezității, precum și pietre în vezica si
rinichi.

Din cauza a ceea ce poate crește acidul uric:

 anemie, diabet zaharat;

 Chimioterapia;

 pneumonie si tuberculoza;

 obezitate;

 Toxicoza puternic;
  exacerbarea psoriazisului;

 Consumul excesiv de alimente de origine animală;

 Fumatul;

 mai multa activitate fizica;

 Aging.Reducerea acestui acid poate fi observată într-un deficit de zinc, alimente cu conținut scăzut de calorii,null, în timp ce iau
contraceptive orale.

Alimentele care contin purine: lista, masa de ^

conținutului de purine în produsele alimentare, mg / 100 purine g

în produsele alimentare: Băuturi

Cafea, ceai și ciocolată caldă sunt considerate a fi produse alimentare,bogat în purine, dar ele sunt în contact în organism nu se transformă în
acid uric - aceasta înseamnă, nu este dăunător sănătății, deși anterior au făcut parte dintr-o listă de periculoasă, atunci când concentrația este
depășită.

Ce alimente contin purine

de carne

Această carne este considerată un element de bază de înaltă purină, deoarece acestea sunt prezente în cea mai mare cantitate.Aceasta include
ficatul de vită și alte organe precum rinichii, limba, carne de porc, pește râu, hering, sprot si sardine.

Ce alimente sunt bogate in purine: legume

Dintre legume este de a oferi cele în care conținutul purina al produselor atinge cel mai înalt nivel:

 Varza: curata intestinului, indeparteaza excesul de lichid acumulat, normalizează metabolismul;

 Zucchini: cresterea activitatii sexuale, imbunatatirea acuitatii vizuale, întineri, curata sistemul circulator, stabilizarea
colesterolului;

 Cartofi: îmbunătățește intestinului și de stomac, intareste vasele de sange, elimina toxinele, furnizează organismului cu
energie;

 Vinete: a preveni dezvoltarea aterosclerozei, a vindeca vasele de sânge, pentru a îmbunătăți funcționarea ficatului;
  Fasole: Previne atacurile de cord, îmbunătățește sânge, normalizeaza hemoglobinei;

 Ceapă: intareste sistemul imunitar, previne apariția bolilor virale, are efecte benefice asupra sistemului cardiovascular;

 Gulii: imbunatateste starea pielii, ameliorează inflamația din membranele mucoase ale organelor interne, previne formarea
celulelor canceroase, aceasta contribuie la pierderea rapidă în greutate.

Ce alimente contin purine: fructe

si boabe pentru persoanele care doresc să reducă numărul de atacuri de gută și la scăderea nivelului de acid uric, se recomandă să se renunțe la
caise, struguri, ananas, mure, caise, zmeură, căpșuni, cireșe, smochine, piersici,mere și prune.

Cei care au conținutul acestui acid în mod contrar scăzut, aceste produse sunt esențiale în dieta.

Produsele care nu contin purine

este de remarcat faptul că, în gută și alte boli asociate cu concentrații de acid uric în exces, cel mai mare pericol este alimente bogate în proteine,
dar există o excepție: conținutul purinelor în produse lactate este mult mai mică decât în carne, asabrânză de vaci, iaurt, lapte, lapte fermentat la
cuptor, și așa mai departe. n. pot fi utilizate în cantități mici.Există, de asemenea, o listă de permise includ următoarele:

 Pearl orz, orez, hrisca;

Nuci de
 ;
 pâine integrală;

 paste din grâu dur;

 usturoi;brânză

 praznicului;mere

 , fructe kiwi, pere;

 Fructe uscate.

De asemenea, recomandăm să citiți articolul de acid oxalic în corpul uman.purine

în produsele alimentare: cum să obțină recomandarea medicilor ^

Pentru a afișa purine din organism prin alimente, ar trebui să acorde o atenție la sfaturi dovedit:
  ar trebui să fie eliminate din alimente dieta bogata in purine;
 Scapa de acumulări de sare folosind droguri, și să bea multă apă - contribuie numai la acest lucru;

 În loc să adăugați zahăr pentru a bea miere, și de a folosi sare de mare in loc de sodiu;

 Evitați utilizarea condimentele calde în timpul de gătit;

 Exclude această metodă de preparare, cum prăjire: cel mai bine este să fiarbă sau coace mâncare, și dacă este posibil - să
mănânce prime, în special legume.

nu este necesar să sperăm că mănâncă odată ce un produs este scăzut în purine, și va reduce performanța de acid uric - nu este asa: pentru a
îmbunătăți testele de sânge și de bine, trebuie să urmeze o dietă specială - tabel №6 de Pevsner, care de multe orirecomandat de medici la
pacientii cu guta.Dacă urmați instrucțiuni simple, vă reduce cantitatea de acid uric va destul de repede
 purine table and information
HIGHEST IN PURINES (400 mg. uric acid/100 g and higher)
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutrition Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Fish, sardines in oil 480 399 560 519.5
Liver, Calf's 460 837.5
Mushroom, flat, edible Boletus, dried 488 932.8
Neck sweet bread, Calf's 1260 3012.9
Ox liver 554 1013.3
Ox spleen 444 1052.6
Pig's heart 530 1382
Pig's liver 515 937.9
Pig's lungs (lights) 434 911.2
Pig's spleen 516 1208.2
Sheep's spleen 773 1702.6
Sprat, smoked 804 795.6
Theobromine 2300 1611.3
Yeast, Baker's 680 2071.3
Yeast, Brewer's 1810 1866.6
MODERATELY HIGH IN PURINES (100 to 400 mg. uric acid/100g)
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Bean, seed, white, dry 128 127.1
Bean, Soya, seed, dry 190 139.1
Beef, chuck 120 192
Beef, fillet 110 216.4
Beef, fore rib, entrecote 120 185.4
Beef, muscles only 133 292.1
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Beef, roast beef, sirloin 110 110 120 2014
Beef, shoulder 110 203.9
Black gram (mungo bean), seed, dry 222 194.3
Caviar (real) 144 141.6
Chicken (breast with skin) 175 288.4
Chicken (chicken for roasting), average 115 165.8
Chicken, boiling fowl, average 159 149.2
Chicken, leg with skin, without bone 110 152.2
Duck, average 138 146.2
Fish, Anchovy 239 560
Fish, Carp 160 330.9
Fish, Cod 109 335.9
Fish, Haddock 139 425.2
Fish, Halibut 178 439.9
Fish, Herring roe 190 342.4
Fish, Herring, Atlantic 210 216.9
Fish, Herring, Matje cured 219 197.6
Fish, Mackerel 145 95 194 191.2
Fish, Pike-perch 110 311.3
Fish, Redfish (ocean perch) 241 544.1
Fish, Saithe (coalfish) 163 473.4
Fish, salmon 170 110 250 202
Fish, sardine, pilchard 345 693.2
Fish, Sole 131 125 137 376.2
Fish, trout 297 686.7
Fish, Tuna 257 273.7
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ

Fish, Tuna in oil 290 246.2

Goose 165 116.7
Grape, dried, raisin, sultana 107 86.4
Ham, cooked 131 248.1
Heart, Sheep's 241 367.6
Horse meat 200 438.8
Kidney, Calf's 218 419.6
Lamb (muscles only) 182 371
Lentil, seed, dry 127 11445 164.65 93.8
Linseed 105 67.4
Liver, chicken 243 426.3
Lobster 118 60 175 346.4
Lungs, Calf's 147 389.1
Mussel 112 391.5
Ox heart 256 504.3
Ox kidney 269 569.5
Ox lungs (lights) 399 961.4
Ox tongue 160 186
Peas, chick (garbanzo), seed, dry 109 84.2
Pig's kidney 334 784.5
Pig's tongue 136 208.2
Pike 140 406.7
Poppy seed, seed, dry 170 86
Pork belly 100 80 110 92.3
Pork belly, raw, smoked dried 127 82.6
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ

Pork chop with bone 145 140 150 260

Pork chuck 140 135 145 1704
Pork fillet 150 145 150 334.8
Pork hip bone (hind leg) 120 115 130 155
Pork leg (hind leg) 160 150 160 3574
Pork muscles only 166 374.9
Pork shoulder with skin (blade of shoulder) 150 145 150 165.2
Rabbit meat, average with bone 132 95 150 207.7
Rabbit/Hare (average) 105 219.4
Sausage "Jagdwurst" 112 127.8
Sausage salami, German 104 65.9
Sausage, liver (liverwurst) 165 122.2
Sausages, frying, from pork 101 80.2
Scallop 136 505.8
Shrimp, brown 147 60 234 397.9
Spleen, Calf's 343 815.9
Sunflower seed, dry 143 59.5
Turkey, young animal, average, with skin 150 237.3
Veal chop, cutlet with bone 140 309.6
Veal fillet 140 347.3
Veal knuckle with bone 150 140 160 353.2
Veal, leg of veal with bone 150 140 150 310.2
Veal, muscles only 172 438.7
Veal, neck with bone 150 326.9
Veal, shoulder 140 309.3
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Venison back 105 205
Venison haunch (leg) 138 105 154 336.5

LOWEST IN PURINES (100 mg. uric acid/100 g and le

Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Almond, sweet 37 15.7
Apple 14 60.1
Apricot 73 71.6
Artichoke 78 834.6
Asparagus 23 19.71 29.57 310.9
Aubergine 21 290
Avocado 19 20.9
Bamboo Shoots 29 402.1
Banana 57 152.4
Barley without husk, whole grain 96 71.1
Bean sprouts, Soya 80 378.3
Beans, French (string beans, haricot) 37 20 43 266.9
Beans, French, dried 45 40 50 39.4
Beef, corned (German) 57 96.5
Beer, alcohol free 8.1 75.4
Beer, Pilsner lager beer, regular beer, German 13 75.2
Beer, real, light 14 86
Beet root 19 15 21 108.5
Bilberry, blueberry, huckleberry 22 143.7
Brain, Calf's 92 203.1
Bread, wheat (flour) or (white bread) 14 13.9
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Broccoli 81 691.6
Brussels sprouts 69 456
Cabbage, red 32 19.79 36.62 350.2
Cabbage, savoy 37 19.87 42.71 342.6
Cabbage, white 22 210.3
Carrot 17 14 25 155.9
Cauliflower 51 537.9
Caviar substitute 18 37.8
Celeriac 30 390.6
Cheese, Brie 7.1 5
Cheese, Cheddar/Cheshire cheese, 50% fat content 6 4.3
Cheese, cottage 9.4 22
Cheese, edam, 30% fat content in dry matter 7.1 6.8
Cheese, edam, 40% fat content in dry matter 7.1 5.4
Cheese, edam, 45% fat content in dry matter 7.1 4.8
Cheese, Limburger, 20% fat content in dry matter 32 41.7
Cherry, Morello 17 75.5
Cherry, sweet 7.1 64.2
Chicory 12 171.8
Chinese leaves 21 412.4
Chives 67 581.2
Cocoa powder, oil partially removed 71 49.7
Corn, sweet 52 140.9
Fish, Crayfish 60 220.3
Cress 28 200.8
Crispbread 60 44.9
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Cucumber 7.3 141.7
Currant, red 17 122.6
Date, dried 35 29.9
Elderberry, black 33 144.4
Endive 17 297.7
Fennel leaves 14 10 16 139
Fig (dried) 64 60.4
Fish, eel (smoked) 78 45 110 57.2
Frankfurter sausages 89 68.74 129.52 80.2
Gooseberry 16 101.3
Grape 27 94.6
Grass, Viper's (black salsify) 71 939.4
Kale 48 309.1
Kiwi fruit (Chinese gooseberry, strawberry peach 19 88.5
Kohlrabi 25 10.86 29.61 243.9
Leek 74 714.1
Lettuce 13 9.75 29.25 274.4
Lettuce, Lamb's 38 645.3
Meat, luncheon 70 58.8
Melon, Cantelope 33 143
Millet, shucked corn 62 41.9
Morel 30 748.9
Mushroom 58 55.48 60.52 858.2
Mushroom, flat, edible Boletus 92 1011.6
Mushrooms, canned, solid and liquid 29 488.5
Mushrooms, Chanterelle 17 356.2
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Mushrooms, Chanterelles, canned, solids & liquids 17 114.2
Nuts, Brazil 23 8.3
Nuts, hazelnut (cobnut) 37 27 42 13.9
Nuts, peanut 79 33.8
Oats, without husk, whole grain 94 63.6
Olive, green, marinated 29 51.1
Onion 13 112.4
Orange 19 105.9
Ox brain 75 140.7
Oyster 90 322.6
Oyster, mushroom 50 1054.6
Parsley, leaf 57 266.2
Pasta made with egg (noodles, macaroni, spaghetti 40 26.6
Pea, pod and seed, green 84 245.7
Pea, seed, dry 95 84.78 166.56 82.7
Peach 21 119.6
Pear 12 2 17 51.5
Peppers, green 55 681
Pig's brain 83 161.71
Pineapple 19 81.4
Plaice 93 257.6
Plum 24 116.8
Plum, dried 64 67.9
Potato 16 53.6
Potato, cooked with skin 18 60.3
Pudding, black 55 37.23 90.55 42.8
 purine table and information
Foods (alphabetically) Total Purines in mg uric Min Max Nutr. Density in
acid/100 g (Average) mg/MJ
Pumpkin 44 422
Quince 30 185
Radish 15 234.3
Radishes 13 210.6
Raspberry 18 126.3
Rhubarb 12 212.6
Rolls, bread 21 18.2
Rye, whole grain 51 47 63 41
Sauerkraut, dripped off 16 12 20 224.7
Sausage "Bierschincken" 85 117.3
Sausage "Fleischwurst" 78 66.8
Sausage "Mortadella" 96 79 130 67.4
Sausage "Munich Weisswurst" 73 65.7
Sausage, Vienna 78 65.7
Sausages, frying, from veal 91 81.5
Sausages, German (Mettwurst) 74 45.9
Sesame (gingelly) seed, Oriental, dry 62 26.5
Spinach 57 844.7
Squash, summer 24 296.2
Strawberry 21 11.81 25.59 156.8
Tench 80 243.8
Tofu 68 196.4
Tomato 11 145.7
Nuts, Walnut 25 9.1
Wheat, whole grain 51 40.2 83.41 39.4
Yogurt, min. 3.5% fat content 8.1 27.7
 purine table and information
Please remember that food is usually responsible for only ca. 30% of the uric acid content in the blood serum. Diet is very important to those who wish to lower
their uric acid, yet other considerations should not be overlooked. Extremely physical exertion or traumatic injuries may contribute to the occurrence of gout. Also
foods that elevate the blood acidity, despite their low purine content, may cause an aggravation of gout. Some examples may be: very spicy and greasy food, coffee,
alcohol, excess tea, deeply fried food and more. In Chinese medicine concepts, these foods fall under the category of Heat and Damp producing foods and
beverages.

The following foods list is from the book Gout by Prof. R. Grahame, Dr. A. Simmonds and Dr. E. Carrey:

Group A: 0-50mg purine per 100g

Fruits
Vegetables: All, except those in Group B (runner/green/string
beans/French beans, mange-tour, and sugar snap peas are all right
Cereals: All except those in Group B (most breads and cakes, most
Group B: 50-150mg purine per 100g Group C: 150-1,000mg purine per 100g
Wild or Farmed Game (Pheasant, quail, grouse, rabbit/hare,
Poultry: (Chicken, duck, turkey, goose) Red Meats venison)
Organ Meats (Kidney, heart, sweetbreads, liver, pâté, terrine, liver
and Sausages (Veal, beef, lamb, pork, bacon) sausage, foie gras)

breakfast cereals, biscuits, rice, barley, couscous, polenta, and pasta Extracts of Meat and Yeast (Bovril, Oxo, Marmite, Vegemite)
Fish: Except those in Group C
are permitted in moderation)
Oysters, Mussels, and Most Other Shellfish, Prawns, Fish Roe (Cod roe, caviar, taramasalata)
Dairy Products (Milk, creams, yogurt, ice cream, cheese, eggs – bearing
Shrimp, Scampi
in mind the high fat content of most dairy products)

Wholegrain Bread and Pasta Scallops, Herrings, Mackerel, Trout

Fats, within reasonable calorie limits (Butter, most cooking oils, lard,
“shortening,” salad dressing, mayonnaise)
Wholegrain Cereals (Including oatmeal, brown rice, and Crayfish, Lobster
tahini)
Nuts: Not peanuts or cashews, and preferably not salted nuts Olives Small Fish – Whole or Processed (Anchovies, sardines, sprats,
Lentils, Soya Beans, Bean Curd, Tofu, Tempeh, Miso, whitebait, anchovy paste, Gentlemen’s Relish, Thai fish sauce)
Hummus, Peas and Beans (including Chickpeas)

Preserves and Sweets (Jam, marmalade, chutney, pickles) Peanuts, Peanut Butter, Cashews, Ground Nuts

Beverages: Including tea, coffee, soft drinks (but these may contain Peanuts, Peanut Butter, Cashews, Ground Nuts

caffeine)
Brassicas (Cauliflower, broccoli/calabrese, kale, Brussels
sprouts, “Chinese greens”

Spinach, Asparagus, Avocado, and Mushrooms

 Regimul alimentar recomandat in hiperuricemie/ guta (sarac in purine)

A. Hidratare corespunzatoare: cca 2-3 litri lichide/ zi (apa potabila, apa plata, ape oligominerale,
ape minerale alcaline- Bodoc, Borsec, Biborteni; ceaiuri diuretice- cozi de cirese, coada
calului, matase de porumb, frunze de mesteacan, coada soricelului). Efect diuretic maxim:
lichide consumate in 6-8 prize pe zi a cate 300-450ml, ultima priza inainte de culcare pentru a
impiedica acidifierea nocturna a urinii. Cafeaua si ceaiul pot fi consumate, intrucat desi
contin metilpurine, ele nu se transforma in organism in acid uric. Sunt interzise apele
minerale de Malnas si Poiana Negri ( sunt alcaline, dar datorita compozitiei minerale
particulare scad excesiv eliminarea urinara a acidului uric).
B. Sunt interzise bauturile alcoolice, inclusiv berea (contine guanosina), intrucat cresc nivelul
acidului uric in organism si pot precipita atacul de guta.
C. Pentru alcalinizarea urinii (prevenirea litiazei renale cu acid uric) se consuma ape minerale
alcaline, suc de lamaie.
D. Regimul alimentar va fi sarac in purine, lacto- fructo-vegetarian.

Se evita alimentele cu continut de purine peste 100mg/100mg aliment (vezi tabelul), in special:

 viscerele (rinichi, creier, ficat, momite),

 pestele gras (sardele, heringi, scrumbii, anchois),
 carnuri provenite din animale foarte tinere (vitel, miel),
 organele si extractele concentrate de carne (supe, ciorbe, piftie, etc.- prin fierbere 50% din
continutul in purine al carnurilor trece in apa),
 mezelurile bogate in gelatine, picioarele de porc, intestinele , toba.
 ciupercile.
Se permite administrarea saptamanala a doua- trei portii (a cate 60 grame) de carne de vita, pasare sau
peste. Aportul zilnic de proteine se restrange la 70-80 grame pe zi, constituit din lapte dulce (0,5-1 litru/ zi) si
derivate (lapte batut, iaurt), branzeturi nesarate si slabe, precum si oua (1 ou la 2 zile) pentru asigurarea
proteinelor necesare.

De preferinta se restrange consumul de grasimi (lipidele ingreuneaza excretia renala a acidului uric): ele
se adauga crude la mancare, de ex. 15 grame de unt, ulei. La cei cu hipertrigliceridemie/ hipercolesterolemie este
necesar regim hipolipidic.

Se evita painea neagra; se consuma paine alba veche de o zi. Se consuma fainoase (orez,
fidea, macaroane, gris), mamaliga.

Sunt permise cerealele, fructele si vegetalele (cu exceptia unei reduceri moderate pentru
fasole, mazare, spanac, linte, conopida).
 Zaharul si dulciurile sunt permise in limita ratiei calorice, cu mentiunea ca se vor evita
dulciurile concentrate si cele bogate in fructoza (mierea). Se evita consumul de cacao si ciocolata.

Sunt permise toate condimentele (otet, lamaie, patrunjel, dafin, marar, tarhon, leustean), in
afara de cele picante.

Deoarece acidul oxalic poate agrava efectele hiperuricemiei, se recomanda moderatie in

consumul alimentelor bogate in acid oxalic (macese, spanac, sparanghel, afine, smochine uscate,
sfecla rosie, castravete, telina, fasole alba, concentrate industriale de tomate).

La cei supraponderali se recomanda reducerea greutatii corporale (corecteaza in anumita

masura hiperuricemia), cu conditia ca scaderea ponderala sa se faca treptat (curele de slabire
“rapida”, ca si postul excesiv pot declansa un atac de guta)

Continutul in purine al principalelor alimente

Alimente foarte Alimente bogate in Continut mediu in Alimente sarace in

bogate in purine purine purine purine sau fara
purine
(1000mg-150mg/ ( 150-75mg/ 100g) ( 75-15mg/ 100g)
100g) ( 15-0mg/ 100g)

 Cacao (1900)  Slanina  Porc (70)  Bauturi

 Momite de  Ficat  Sunca (cafea, ceai,
vitel (990)  Rinichi  Iepure sucuri de
 Drojdie (570-  Curcan  Oaie fructe)
990)  Gasca  Linte, Spanac* (70)  Unt si grasimi
 Scrumbii,  Fazan  Limba de vita  Paine
herigi (790)  Potarniche  Maruntaie  Cereale
 Ciocolata (620)  Porumbel  Bulion de carne  Fainoase
 Icre de hering  Pulpa de berbec  Pateu de ficat  Oua
(484)  Vitel  Creveti  Lapte si
 Extracte de  Vanat  Crab, homar lactate
carne (236-  Moluste  Icre  Branza si
 256)  Cod  Ciuperci (48) cascaval
 Sardine (234)  Macrou  Mazare* (45)  Fructe
 Creier (195)  Somon  Fasole* (40)  Vegetale (fara
 Inima (174)  Pastrav  Carne de vita (40) *)
 Anchois  Gaina (29)  Nuci si alune
 Peste afumat (82)  Carnati (20)  Zahar si
 Sparanghel, dulciuri (fara
conopida* miere)
 Purinele, alimente cu continut, definitie, rol guta

Definitia purinelor, generalitati

Purinele sunt substante naturale gasite in toate celulele corpului, si in aproape toate
alimentele fiind elemente componente ale structurii chimice a genelor noastre, ale
plantelor si animalelor. Un numar relativ mic de alimente au continut scazut de
purine, majoritatea contin cantitati concentrate de purine.
De regula alimentele bogate in purine sunt, alimentele bogate in proteine ( de ex:
carne, organe, peste(macrou, hering, sardine), scoici), drojdia de bere.

Purinele sunt metabolizate in acid uric. Acidul uric rezulta din descompunerea unor
substante chimice cunoscute sub numele de purine urinare, care provin din acidul
dezoxiribonucleic (AND) si intra in circulatia sangelui prin alimentatie sau prin
distrugerea celulelor in organism.

Atunci cand celulele mor si sunt reciclate, purinele din materialul lor genetic este
reciclat si/sau eliminat.
Acidul uric rezulta atunci cand purinele sunt destructurate complet.

Rolul purinelor in organism.

In general prezenta purinelor in dieta noastra este recomandata deoarece acidul uric,
substanta rezultata in urma degradarii acestora poate ajuta la protejarea vaselor de
sange.Exista insa cazuri cand apar perturbari

Exista cazuri cand metabolismul purinelor in organism devine perturbat, fapt care
duce la dezechilibre si depuneri ale acidului uric, fapt care provoaca diverse boli
articulare cum ar fi guta.

Alimente cu un continut de purine foarte ridicat (pana la 1000 mg / portie):

hamsii, creier, sosuri, rinichi, ficat, sardine, organe, bere.

Alimente cu un continut ridicat de purine si moderat (5-100 mg / portie):

sparanghel, bacon, carne de vita, bluefish, limba de vitel, conopida, pui, supa de pui,
codfish, crab, rata, gasca, fasole boabe, linte, homar, ciuperci, carne de miel, fasole
bleumarin, fulgi de ovaz, scoici, mazare, biban, porc, iepure, somon, oaie, scoici,
spanac, burta, pastrav, ton, vitel, carne de vanat.

Alimente cu un continut scazut de purine (sub100 mg / portie): paine, sucuri

chimice (racoritoare), unt, ciocolata, margarina, cereale, cafea, condimente, paine de
porumb, lapte degresat, macaroane, nuci, masline, muraturi, ulei, oua, orez, sare,
zahar, ceai, legume, otet, faina alba.

data update: 25-01-2013

GHIDUL PACIENTULUI CU GUTA [5].
Acest ghid descrie asistenţa medicală şi tratamentul persoanelor cu gută în cadrul
serviciului de sănătate din Republica Moldova. Aici se explică indicaţiile, adresate
persoanelor
cu patologie gută, dar poate fi util şi pentru familiile acestora şi pentru cei care doresc să afle
mai
multe despre această patologie.
Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi şi mai bine opţiunile de îngrijire şi tratament care trebuie
să fie disponibile în Serviciul de Sănătate. Nu sunt descrise în detaliu maladia în sine sau
analizele şi tratamentele necesare pentru aceasta. Aceste aspecte le puteţi discuta cu lucrătorii
medicali, adică cu medicul de familie. În acest ghid veţi găsi întrebări şi răspunsuri care pot să
vă
apară.
Bolnavii de gută se întreabă adesea ce pot face ca să se ajute, în loc sau în plus la
tratamentul pe care îl administrează. Deşi există puţine dovezi despre careva recomandări
privind
administrarea gutei prin abordări non-farmaceutice, medicii adesea ignoră sfaturile privind
tratamentele naturaliste şi, în general, existenţa unor astfel de recomandări.
În mod tradiţional, guta este considerată o abatere de la privilegiu şi bogăţie; bogăţia şi
obezitatea au fost adesea asociate cu stereotipurile culturale. Există diferite contribuţii
genetice şi
dietice la hiperuricemie şi artrită gutoasă. Spre exemplu, nivelele de uraţi sunt legate de masă,
însă guta este direct legată de obezitate, indiferent de indicele masei corporale (masa
corporală în
raport cu înălţimea). Astfel obezitatea în sine poate să nu anticipeze apariţia gutei.
La bolnavii de gută obezi, reducerea graduală a masei corpului poate reduce şi nivelul de
acid uric în sânge precum şi frecvenţa şi severitatea atacurilor de gută. Mai mult ca atât, există
mai multe beneficii legate de sănătate în ceea ce priveşte reducerea graduală a masei coporale
la
bolnavii de gută obezi.
Cine şi când are nevoie de tratament?
Decizia de a începe un tratament de lungă durată orientat spre reducerea concentraţiei
plasmatice a uratului trebuie să fie influenţată atât de riscul individual de a suferi în
continuare
atacuri de gută, cît şi de distrugerea tofică. Acest lucru se estimează prin succesul sau eşecul
abordărilor non-farmaceutice şi schimbarea stilului de viaţă, persistenţa hiperuricemiei, iar la
unii pacienţi – excreţia uratului în urină sub influenţa unei diete cu un nivel scăzut de purine.
Doleanţele pacienţilor şi riscurile relative asupra diverselor tratamente disponibile reprezintă
alţi
factori de risc de importanţă majoră.
Bolnavii de gută în stadie incipientă
Persoanele supuse investigării: toţi pacienţii care au suferit un singur atac de gută.
Recomandări:
Guta, care nu prezintă complicaţii, tratamentul specific de lungă durată de reducere a
concentraţiei plasmatice a uratului trebuie prescris doar în cazul survenirii altor atacuri de
gută în
timpul unui an.
Comentarii:
Modificările stilului de viaţă pot fi eficiente în prevenirea atacurilor de gută ulterioare.
40% din pacienţii, care au suferit de un atac, nu vor fi supuşi unui nou atac în decurs de un an.
De aceea, nu se recomandă un tratament de lungă durată pacienţilor care au suferit un atac de
gută. Totuşi, în decurs de 3 ani, cca 80% din pacienţi vor suferi un al doilea atac. Fiind
informaţi
despre riscurile şi beneficiile medicamentelor, mulţi dintre pacienţi vor dori să înceapă
tratamentul de reducere a acidului uric după primul atac de gută pentru a încerca evitarea
atacurilor ulterioare. Deşi deciziile pacienţilor trebuie respectate, totuşi începerea unui
tratament
E/PCI-BHA
5.5/01-07
EXTRAS din
Protocol clinic instituţional CSF GALAXIA
„GUTA”,
Pagina 2 din 4
trebuie hotărâtă de pacient împreună cu medicul său de familie. Toate riscurile posibile,
costurile
şi beneficiile trebuie luate în consideraţie, iar importanţa aderării la regimul stabilit trebuie
pusă
în valoare.
Pacienţii supuşi stadiei avansate
Persoanele supuse investigării: toţi pacienţii care suferă de un atac al artritei gutoase şi
stadiei avansate a maladiei.
Recomandări:
Este necesar un tratament special imediat după apariţia atacului de gută conform grupelor
următoare:
Pacienţii cu tofi gutoşi vizibili
Pacienţii care suferă de insuficienţă renală
Pacienţii cu calculi renali
Pacienţii care trebuie să continuie tratamentul cu diuretice
Comentarii:
Riscurile atacurilor ulterioare sunt mai mari în cazul acestor grupuri de pacienţi şi pot
avea loc afecţiuni ale rinichilor sau articulaţiilor dacă nu este administrat un tratament la timp.
Rolul dietei, restricţiile privind consumul de alcool, modificarea stilului de viaţă şi alte
abordări non-farmaceutice în administrarea tratamentului contra gutei
Recomandări:
Iaurturile cu lapte degresat şi/sau cu puţine grăsimi.
Sursele de proteine din boabe de soia şi legume.
Din fructe – cireşele proaspete sau conservate.
Restricţii la alimentarea cu produse bogate în purine (<200 mg/zi).
Evitarea alimentelor din ficat, rinichi, moluşte şi din drojdie.
Restricţii generale referitor la consumul de proteine.
Reducerea consumului de carne roşie.
Comentarii:
Încercările de a ţine sub control guta şi hiperuricemia prin restricţii dietice a purinelor au
fost abandonate pe larg în anii 1950 odată cu apariţia medicamentelor uricosurice eficiente şi
a
Allopurinolului în 1960. Allopurinolul s-a dovedit a fi mai eficient decât restricţiile la dieta cu
purine în diminuarea nivelului uratului. Totuşi, opinia experţilor, bazată pe experienţă clinică
la
bolnavii de gută în cea de-a treia stadie, afirmă că anumite restricţii la consumul de purine
sunt
utile pentru a ţine sub control situaţia privind evoluţia gutei şi a hiperuricemiei la mulţi din
pacienţi, în special la persoanele care suferă de insuficienţă renală şi la cei care consumă un
număr excesiv de purine. O dietă cu foarte puţine purine poate reduce nivelul uraţilor în sânge
până la 10–15%, ceea ce va fi de folos în reducerea riscului accesului cu gută.
Conţinutul total de purine al unui produs alimentar este mai puţin important decât
cantitatea consumată regular. Conţinutul aproximativ de purine a diferitor produse este inclus
într-un tabel de date referitor la gută şi dietă accesibil pacienţilor şi practicienilor
(www.ukgoutsociety.org). Practica arată că consumul zilnic de purine în volum de 200 mg
poate
fi atins evitând consumul de produse cu un conţinut bogat de purine aşa ca: crustaceele,
produsele secundare şi sardinele şi consumul moderat de alte produse relativ bogate în purine
cum este carnea de pasăre sălbatică. Aşa legume ca ciupercile, sparanghelul, conopida,
spanacul,
lintea şi soia sunt de asemenea bogate în purine, însă studiile recente arată că dietele
vegetariene
bogate în purine se asociază cu reducerea nivelului de acid uric în sânge şi mai puţin
predispun la
gută decât dietele bogate în purine care conţin produse din peşte. Aceasta se datorează
faptului
E/PCI-BHA
5.5/01-07
EXTRAS din
Protocol clinic instituţional CSF GALAXIA
„GUTA”,
Pagina 3 din 4
că accesul la purine variază de la un produs la altul şi depinde de conţinutul de energie al
fiecărui
produs şi de nivelul până la care constituenţii produsului sunt hidrolizaţi în tubul digestiv.
Ratele
de producere endogenă a purinelor sunt sporite la pacienţii care urmează diete bogate în
proteine
şi de regulă se recomandă ca consumul de proteine să nu depăşească 70 g/zi, cu toate că
restricţiile la dietele cu proteine sunt mai puţin importante decât restricţiile la dietele cu
purine.
Există un paradox în faptul că dietele bogate în proteine pot fi asociate cu excreţia sporită de
acid
uric şi reducerea nivelului de acid uric în sânge. Acest lucru este extrem de evident în cazul
dietelor ce conţin proteine din lapte şi soia. Consum de iaurt zilnic reduce considerabil nivelul
de
acid uric în sânge, iar consumul zilnic de iaurt degresat sau două pahare (480 ml) de lapte
degresat a fost asociat cu o reducere semnificativă a îmbolnăvirilor de gută.
Există legături puternice între hiperuricemie, gută şi diabetul zaharat de tip 2, rezistenţa la
insulină şi sindromul metabolic. Aceasta demonstrează importanţa colosală pentru medici şi
pacienţi deopotrivă de a atribui guta „flagului roşu” pentru riscul cardiovascular sporit. În
urma
unui studiu observaţional, specialiştii sud-africani au descoperit că o dietă cu un procent redus
de
calorii – până la 1600/zi – şi bogată în proteine au redus nivelul uraţilor în ser şi frecvenţa
acceselor de gută. Carbohidraţii rafinaţi au fost înlocuiţi prin carbohidraţi complecşi iar
grăsimile
saturate – prin grăsimi polinesaturate şi mononesaturate. Alte studii referitor la pierderea în
greutate şi consumul sporit de fibre accentuează asupra potenţialului de manipulare a dietei
pentru a spori beneficiile asupra gutei, precum şi asupra problemelor cardiovasculare la
bolnavii
de gută.
Calculi renali şi guta
Persoanele supuse investigării: toţi pacienţii diagnosticaţi cu gută şi scurtă istorie a
urolitiazei.
Recomandări:
Consumul a cel puţin 2 litri de apă pe zi.
Alcalinizarea urinei cu Citrat de caliu (60 mEq/zi) în cazul formării periodice a
pietrelor.
Evitarea deshidratării.
Comentarii:
Bolnavii de gută cu afectare renală trebuie să consume lichid suficient, cel puţin 2 litri/zi,
pentru a asigura volumul mare de urină şi a reduce riscul formării calculelor. Apa, sucul de
fructe, dulci sau fără zahăr, laptele degresat sau semidegresat, ceaiul şi cafeaua sunt
binevenite în
asemenea cazuri. În ciuda diurezei medii care rezultă din consumul băuturilor ce conţin
cofeină
şi teobromină, nu apare problema deshidratării, iar consumul a circa 5 ceşti de cafea pe zi are
o
importanţă modestă asupra efectului uricosuric.
Alcalinizarea urinei rezultă în dizolvarea pietrelor acidului uric în 4–6 săptămâni.
Menţinerea pH urinei între 6.0 şi 6.5 poate fi realizată cu bicarbonat de sodiu sau citrat de
sodiu.
Studii de ultimă oră au raportat despre o menţinere mai bună a pH urinei şi excluderea
formării
pietrelor la peste 90% din 8 pacienţi cu citrat de potasiu (30–80mEq/zi).
Alcoolul
Persoanele supuse investigării: toţi pacienţii diagnosticaţi cu gută şi consumul sporit de
alcool.
Recomandări:
Restricţiile privind consumul de alcool până la mai puţin de 21 unităţi/săptămînă
(la bărbaţi); 14 unităţi/săptămînă (la femei).
Două pahare cu vin/zi a câte 125 ml fiecare sunt benefice.
De exclus berea, băuturile tari şi vinurile concentrate.
E/PCI-BHA
5.5/01-07
EXTRAS din
Protocol clinic instituţional CSF GALAXIA
„GUTA”,
Pagina 4 din 4
Cel puţin 3 zile în săptămână nu consumaţi alcool.
Comentarii:
Dovezile recente obţinute în urmă unui studiu cu durata de 12 ani de către un grup de
circa 50000 specialişti, au confirmat presupunerea că consumul de alcool este un mare factor
de
risc în dezvoltarea maladiei guta, în special consumui băuturilor acloolice tari şi berii.
Consumul
regulat de două pahare de vin nu se asociază cu un risc prea mare de apariţie a gutei.
Riscul în cazul consumului berii este cel mai mare deoarece ea este o sursă de purine.
Totodată, amatorii de bere sunt predispuşi supraponderalităţii. Nu există studii publicate
referitor
la berea ce conţine un volum redus de alcool, dar totuşi riscul de apariţie a gutei la persoanele
care consumă bere cu alcool redus este mai mic decât la persoanele care consumă bere cu un
volum sporit de alcool. Alcoolul de asemenea poate influenţa asupra tratamentului cu
medicamente.
Cât de curând după un atac de gută trebuie iniţiat tratamentul de lungă durată?
Persoanele supuse investigării: toţi bolnavii afectaţi de gută acută sau sub-acută, care au
nevoie de tratament cu medicamente de diminuare a acidului uric.
Recomandări:
Din cauza că iniţierea tratamentului de reducere a acidului uric în ser poate rezulta în un
atac de gută se prescrie profilaxie cu colchicină sau AINS. Se recomandă iniţierea
tratamentului
de reducere a acidului uric peste o săptămână sau două după rezolvarea accesului de gută.
Experienţa clinică arată că iniţierea tratamentului de reducere a acidului uric înainte de
momentul recomandabil poate prelungi atacul acut.
În cazul apariţiei accesului acut pe fon de tratament de reducere a acidului uric în ser
doza preparatului hipouricemiant nu se modifică, pentru a evita agravarea atacului acut.
Concentraţia plasmatică a acidului uric trebuie măsurată regulat?
Menţinerea concentraţiei plasmatice a uratului la <300 mmol/l este esenţială. Se
recomandă:

Controale trimestriale în primul an

Ulterior, în lipsa acceselor acute se recomandă controale de 2 ori în an
Healthy lifestyle choices
There are a number of changes you can make to your diet and lifestyle to help ease attacks of gout. The most useful things you can do are:
 losing weight if you’re overweight or obese
 reducing the foods you eat which are high in purines
 avoiding excess alcohol, especially beer and spirits
 avoiding dehydration by drinking plenty of water.

Weight loss

Losing weight sensibly and gradually, if you need to, is the most effective dietary treatment for gout
because it can greatly reduce the urate levels in your body. The larger someone’s body is, the more
urate is produced.

Weight loss should be gradual and combined with daily exercise. Extreme weight loss or starvation
diets increase cell breakdown in your body, which can raise urate levels.

The best way to lose weight is to have a low-fat, balanced and nutritious diet and to exercise
regularly, preferably daily.

If you are new to exercise or haven’t exercised for a while, it might be a good idea to talk to your
doctor before exercising. A sensible and sustainable approach is to start off an exercise regime with
fairly short, but frequent workout sessions, and then to gradually build up the length and intensity of
your exercise sessions. Aerobic exercise in which you get out of breath is particularly good for
burning calories.

If you regularly burn off more calories than you consume on a daily basis you will lose weight.
Determination and motivation are key factors in losing weight.

It helps to find a sport or exercise you enjoy which you will keep doing. Some people find that joining
a leisure centre or sports club can help as meeting new people can be fun and motivational.

Lifestyle choices are not the main reason why most people get gout. However, someone who has a
healthy lifestyle and also takes prescribed medication will give themselves the best chance of
lowering urate levels and this will reduce the likelihood of having attacks of gout.

We don’t recommend Atkins-type weight loss diets for people who are prone to gout. These diets
include a lot of meat and are therefore high in animal proteins, which are high in purines and which
break down to produce urate.

Read more about exercise and arthritis and about diet and arthritis.

Other diet tips

Limiting your intake of foods that are particularly high in purines may be helpful, whether or not you
need to lose weight.

Foods high in purines include:

red meat and offal – for example beef, kidneys, liver, sweetbreads
oily fish. For example, anchovies, fish roes, herring, mackerel, sardines
foods rich in yeast extracts. For example, Marmite, Bovril, Vegemite.
Aim to reduce the amount of protein you get from meat. Try replacing one portion of meat or fish a
day with other sources of protein, such as beans, eggs, pulses or low-fat dairy products.

Vitamin C encourages the kidneys to get rid of more urate, so a diet rich in vitamin C may be helpful.
This is another reason to make sure your diet includes plenty of fruit and vegetables. There’s some
evidence that cherries may be particularly beneficial, either the fruit or the juice, fresh or preserved.