Reteta 2: Ghimbir murat, de sorin zis si ornitorincul_ouator

Muraturile astea se halesc intre preparate gen sushi, (dar nu numai), pentru a “sterge” gustul
mincarii precedente si a lasa loc urmatorului / sau de a-l amplifica.

De obicei se prepara cu mai multe ingrediente, dar avind in vederea ca in tarisoara noastra draga,
multe dintre ele nu se prea gasesc (apropo, pentru 2 din ele chiar am cotrobait ceva prin magazine!),
trebuie sa ne resemnam si sa pregatim versiunea “light”, simplificata.

Aici nu avem nevoie de 2 persoane la bucatarie ca in reteta, decit in cazul in care vrem sa bem o
cafea si ne e lene sa punem ibricul pe foc sau vrem conversatie marunta…

Ingrediente:
- se ia tigaia aia buna de teflon din bufet (sa fie curata curata!)
- se ia un bol din ceramica etc mai maricel (trebe cautat si un capac pe masura) curat si uscat
- se cumpara de la hypermarchet (la cora am gasit cit de cit ok) radacini de ghimbir (ginger) tinere!
(merg si mai “obosite”, dar gustul, culoarea nu-s la fel si mai trebe sa si cotrobai cu cutitul sa scoti
nodurile din ele; cine a facut armata la bucatarie, stie la ce ma refer - similar cu cartofii ;-) )
- cautati in sertare (apropo de cartofi) un “rîşcîitor de tuns” cartofii, adica o unealta d-aia pentru coaja !
- se cumpara de la magazin (am gasit doar la mega image) 1 sticloanta de otet de orez ! de 150 ml
sa nu folositi ca rusnacii orice fel de otet (de mere sau din vin) ca iese naspa si o sa stati pe wc long time !
- cotrobaiti prin dulap dupa zahar d-ala bunu alb ! (cel maro de trestie schimba culoarea chiar daca e
mai sanatos…)
- cautam in acelasi dulap de bucatarie un platou si servetele de bucatarie mari (nu parfumate, golanilor!)
- cautati sare d-aia extrafina, iodata sau nu, nu conteaza
- una bucata aragaz corespunzator (de la un ochi in sus !)
Reteta initiala: Reteta pentru 2 persoane, care nu te sparge la buzunare:
(ne raportam la 150ml de otet si impartim toate la 4,8 ! )
- ghimbir tinar: 0.907 kg = 2 livre - ghimbir: 0,19 kg aprox 200 grame “in viu” :-D
- otet de orez: 720 ml = 48 linguri = 3 canute de 240 ml - otet de orez: 150 ml = 1 sticloanta
- zahar alb: 480 ml = 32 linguri = 2 canute de 240 ml - zahar alb: 100 grame = 6 linguri si 2 lingurite
- sare extrafina: 10 ml = 2 lingurite = 2/3 dintr-o lingura - sare extrafina: 2,08 grame = aprox juma de lingurita

Valorile astea-s convertite din retetele de la mama lor (lb, tsps, cups), asa ca e ceva de calculat…

Mod de preparare:
- dupa ce ne-am dumirit ce-i cu valorile astea demente (livre versus kg), incepem prin a decoji ghimbirul
cu rîşcîitorul de cartofi - merge mai bine decit cu cutitul si apoi spalam un pic ghimbirul decojit
- mare atentie nu da-ti cu destu de ghimbir prin nas sau la ochi, ca nu mai aveti 5 ani !
- luam din nou rîşcîitorul, pe care l-am clatit in apa, si cu el taiem felii subtiri subtiri - exact ca la coaja,
dar sa fie aproape transparente, cu cit sint mai subtiri, cu atit gustul final e mai bun; feliile sa fie cam
cit un deget de late si lungi la fel, sa iasa un fel de “obleti” sau ovale, sau cercuri… 1-2 cm x 1-2 cm
- apoi luam toate foitele si le asezam pe servetelele pe care le-am pus tocmai in acest scop pe platou,
sa nu cumva sa le puneti unele peste altele ca “e de porc” eu v-am zis! buuun, apoi presaram din poignet
(pentru necunoscatori se citeste din inchietura miinii) sarea - juma’ de lingurita peste toate foitele…
- punem la uscat ghimbirul in forma asta - in fatza gemului deschis, vedeti sa nu fie curent si nici
porumbei, gugustuci, vrabii ori pescarusi cu gind de praduiala pe acolo - eventual va echipati cu un
prosop de bucatarie si ii uşuiti !
- in timpul asta varsam toata sticloanta de otet de orez in tigaie la foc mare impreuna cu zaharul si
amestecam pina cind acesta s-a dizolvat - cam greu si pina cind mixtura bolboroseste - da in clocot
- apoi turnam cu mare grija sa nu ne ardem la deste in bol, dupa care punem una cite una, foitele
inauntru care s-au uscat intre timp
- bolul il acoperim apoi cu capacul si il tinem la racit in fata geamului, apoi bagam amestecul “exploziv”
cam 10-12 ore la frigider, tot acoperit, e important pentru macerare si gustul final
(la final, daca ghimbirul e tinar, iese o frumoasa culoare rozalie, daca e batrin, galbena…)
Cam asta e, tineti-va de nas si de bracinari si strigati “iiiiii, caii popii” si indesati-va in gura cit mai mult
ghimbir murat, in buna traditie romaneasca :-D !
Bã: daca nu aveti rabdare sa preparati dupa reteta asta si sa iasa ceva bun (vezi cazul “zacusca bunicii
versus zacusca de la magazin”), atunci cumparati un borcãnete de ghimbir murat 90 gr.deja pregatit la
15 ron tot de la mega image - (in alte parti nu am gasit) - nu-s fanul lor pentru ca-s cam scumpi...
(vezi borcanetele de mai jos din imagine din care iau cu betisoarele)

- 1 sticloanta de otet de orez: 15 ron

de la mega image, am gasit doar de un fel,
vezi imaginea de mai sus, scrie pe el 150ml
Japanese Rice Vinegar, e facut in UK ;-)
- ghimbirul e cam 5 ron / kg
- zahar si sare gasiti peste tot