Clasicism

 curent literar artistic ce apare în Franţa, între sec. al XVII-lea- sec. al XIX-lea

 reprezentanţi: Corneille, Racine, Mollire, Boileau, La Fontaine, La Bruyere

 în literatura română se manifestă în perioada veche la Dimitrie Cantemir și Miron Costin (prin
construcția frezelor specific latină) în perioada pașoptistă (în simbioză cu romantismul) la V.
Alecsandri (pasteluri, Fântâna Blanduziei), Al. Odobescu, Grigore Alexandrescu (meditații, satire,
fabule), Bolintineanu, B.P. Mumuleanu, Asachi, Barițiu dar și mai târziu în operele lui M.
Eminescu (Scrisori, perfecținea formei poeziei), I. Creanga, I.L. Caragiale, I. Slavici (construcția
personajelor), Titu Maiorescu, Ion Pillat, L. Blaga, Călinescu, Șt. A. Doinaș. Majoritatea acestor
scriitori dar și intelectualii contemporani lor s-au format sub egida modelului clasic prezent în
școlile din București, Iași, Blaj.

 programul estetic al clasicismului a fost exprimat de Boileau în „ Arta poetică” inspirat din
Aristotel

 clasicismul reînvie valorile literaturii antice (în special grecești), considerate idealuri de echilibru
și armonie și are ca scop modelarea individului astfel ca el sa atingă idealul frumuseții morale

 la noi clasicii iau formele și modelele antice și le adaptează pentru a exprima idealuri ale vremii
lor ca de exemplu formarea statului național unitar român

Trăsături:

 accentul pus pe raţionalitate (chiar şi în artă) în dauna pasiunii

 cultivă legile armoniei, echilibrului, simetriei

 personajele sunt construite ca eroi ideali, funcționând ca modele pentru societate

 ele sunt animate de principii morale ferme (cinste, prietenie, adevăr, patriotism etc.)

 sunt strâns legate de stat, datoria cetățenească fiind mai presus de sentimentele personale

 puritatea genurilor şi a speciilor ( neamestecul lor)

 speciile utilizate (imn, odă, poem epic, tragedie) erau socotite specii superioare ale literaturii dar
și poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.)

 în tragedie (specie dramatică specifică perioadei antice) se respectă regula celor trei unităţi:
(timp- 24 h, spaţiu – decor unic, acţiune – un singur conflict)

 stilul este caracterizat de simplitate și veridicitate

 are în prim planul reflectării aristocrația ca și clasă socială