Sunteți pe pagina 1din 2

COLEGIUL TEHNIC „MIRCEA CEL BĂTRÂN”

Str. Feroviarilor 37, Sector 1, Bucuresti

Lecția 5 – Reprezentări

Obiectivele lecției:
- Să cunoaștem ce presupun și cum se definesc reprezentările.
- Să cunoaștem care sunt însușirile reprzentărilor.
- Să facem clasificarea reprezentărilor.
- Să descoperim care este rolul reprezentărilor.

Definiție.
Reprezentarea este un proces psihic care semnalizează în forma unor imagini
complete și schematice însușirile concrete și caracteristice ale obiectelor și fenomenelor
chiar dacă nu suntem în contact direct cu acestea. Ne putem reprezenta astfel
imaginea unui arbore sau a unei case fără să le avem în fața ochilor.

Dacă vrem să ne reprezentăm un lucru trebuie să avem o experiență cu acel


lucru, altfel nu ni-l putem reprezenta.
Un rol esențial în formarea reprezentărilor îl are memoria. Ea furnizeză
amintirile experienței anterioare (lucrurile pe care le-am văzut, le-am simțit etc.) cu
care reprezentarea lucrează, și tot memoria păstrează reprezentările noi (ca de exemplu
reprezentarea arborelui de mai sus).
Reprezentarea presupune eliminarea detaliilor care nu sunt importante si
păstrarea elementelor principale, importante.
De exemplu: la reprezentarea unui arbore avem: rădăcina, tulpina, coroană. Este
suficient. Nu avem nevoie și de culoarea sau de forma frunzelor sau de numărul exact
de crengi.

Însușirile reprezentărilor
1.) Sunt imagini complete: ele reconstituie și redau toate informațiile principale
despre obiect, spre deosebire de percepții care redau doar ce percepem din poziția în
care ne aflăm.
1

Profesor Consilier Școlar: Dîrmon Paul


Manual folosit ca sursă: PSIHOLOGIE clasa a X-a, M. ZLATE (COORD.); T. CRETU, N. MITROFAN, M. ANITEI,
BUCURESTI: EDITURA ARAMIS, 2005
COLEGIUL TEHNIC „MIRCEA CEL BĂTRÂN”
Str. Feroviarilor 37, Sector 1, Bucuresti

Reprezentarea unui arbore față de precepția (parțială) a lui

2.) Au un nivel înalt de generalizare: sunt scheme foarte generale ale obiectelor
(cum ar fi desenele simple, hărțile, schițele tehnice etc), păstrând totuși însușirile cele
mai importante.
Reprezentările cu cel mai înalt grad de generalizare sunt figurile geometrice.

Clasificarea reprezentărilor
1.) După analizatorul dominant avem:
- reprezentări vizuale (ca cele de mai sus), ele sunt cele mai dese
reprezentări;
- reprezentările auditive (care reproduc sunete și zgomote);
- reprezentări chinestezice (reproduc imagini mentale ale propriilor
mișcări).
2.) După gradul de generalitate avem:
- reprezentări individuale (sunt reprezentări ale obiectelor personale);
- reprezentări generale (sunt reprezentarile care sunt pentru toată lumea la
fel – de ex. figurile geometrice).

Rolul reprezentărilor:
- reprezentările ajută la înțelegerea sensului cuvintelor;
- reprezentările sunt suport vizual pentru rezolvarea de probleme (ca atunci când
rezovăm mai bine o problemă la geometrie dacă avem în față și desenul sau când putem
repara un aparat mai ușor dacă avem în față schema lui tehnică).

Aplicație – Faceți pe caiet o reprezentare generală și una individuală a unui


arbore, a unei case, a unei mașini (șase reprezentări în total).

(Aplicația 4 puncte, lecția completă scrisă pe caiet 6 pucte)

(Dacă nu înțelegi anumite aspecte din cadrul acestei lecții sau din această fișă, ai toată libertatea să întrebi
profesorul)

Profesor Consilier Școlar: Dîrmon Paul


Manual folosit ca sursă: PSIHOLOGIE clasa a X-a, M. ZLATE (COORD.); T. CRETU, N. MITROFAN, M. ANITEI,
BUCURESTI: EDITURA ARAMIS, 2005

S-ar putea să vă placă și