PROGRAM TERAPEUTIC PENTRU CORECTAREA SUNETULUI,,C’’

Numele si prenumele copilului:Lungu Arina

Diagnostic logopedic: Capacism
ETAPA DEMERSUL TEHNICI DE TERAPIE DAT EVALUAR
TERAPEUTICĂ TERAPEUTIC ȘI RECUPERATORIE( PROGR A E
OBIECTIVELE AMUL RECUPERATOR)
URMĂRITE
1 2 3 4 5
ETAPA
PREGĂTITOARE
Include cunoaşterea copilului,
anamneza, diagnosticul
complex, înlăturarea
negativismului faţă de vorbire,
crearea încrederii în
posibilităţile corectării şi
familiarizarea cu mediul în
care se va face corectarea.

ETAPA
TERAPIEI
RECUPERATOR
II Gimnastica Rotirea braţelor (moara de
generală vânt);
Aplecarea capului (bing-bang;
tic-tac);
Aplaudatul;
Imitarea spălatului
mâinilor;
Mersul ritmat;
Săritura broscuţei;
Răsuciri şi extensii ale
 trunchiului;
Rotiri ale umerilor etc.

Exerciţii pentru inspiraţie şi

expiraţie-inspiraţie pe nas şi
Educarea expiraţie cu gura larg
respiraţiei deschisă, inspiraţie pe o
ETAPA singură nară, inspiraţie pe gură
TERAPIEI şi expiraţie pe nas, inspiraţie
GENERALE pe gură şi expiraţie pe gură
(miroase florile, câinele la
vânătoare, etc);
Suflarea într-o lumânare
aprinsă;
Umflarea balonului;
Aburirea unei oglinzi
(alternativ cu nasul şi gura);
Formarea de valuri într-un vas
cu apă (prin suflare) etc.;
Suflarea într-un instrument
muzical (ex.: nai, trompetă
etc.).

Deschiderea şi închiderea
gurii, umflarea obrajilor,
mişcări de închidere a ochilor
cu reducerea treptată şi
controlată a fantei palpebrale ,
Gimnastica fono-
închiderea şi deschiderea
articulatorie
alternativă a ochilor („trasul
Gimnastica
cu ochiul”), ridicarea
facială
pomeţilor simultan şi
alternativ, exersarea
zâmbetului prin retragerea
comisurilor bucale;
Vibrarea buzelor, imitarea
sforăitului calului, umflarea
buzelor cu reţinerea aerului în
gură, întinderea buzelor,
rotunjirea buzelor, acoperirea
unei buze cu cealaltă
 alternativ, rictusul şi ţuguierea
buzelor, prinderea buzei
inferioare cu dinţii superiori;

Mişcări rapide şi ritmice de

scoatere şi retragere a limbii,
„pisicuţa bea lapte”, mişcări
spre dreapta şi spre stânga
„tic- tacul ceasului”, mişcări
circulare ale limbii, limba
ghemuită în fundul gurii,
Gimnastica mişcările limbii în sus şi în jos
linguală cu gura deschisă, pronunţarea
rapidă şi repetată a silabei
„la”, ştergerea dinţilor în afară
şi înăuntru cu limba, imitarea:
tropăitului calului, sforăitului
calului, plescăitului;
- limba în formă de lopată: cu
gura deschisă, între buze,
sprijinită de buza inferioară,
între dinţi şi până la
comisurile buzelor (deschise
în zâmbet), cu pronunţarea
silabelor lea, rea, se suflă
puternic limba lopată printre
Gimnastica buze, exerciţii alternative:
mandibulară limba lopată-săgeată, în
interiorul gurii, gura fiind
deschisă.

Proeminarea în faţă şi în spate;

Gimnastica cu mandibula proeminată
velopalatină facem exerciţii de ridicare şi
coborâre , mişcări spre dreapta
şi spre stânga a mandibulei;

Imitarea tusei, imitarea

3.Dezvoltarea căscatului, mişcări de
auzului fonematic deglutiţie etc.

Reproducerea de către copil a

unor ritmuri pe care logopedul
le bate cu creionul în masă, cu
 picioarele în podea, cu
palmele, etc;
Reproducerea ritmurilor pe
care logopedul le bate într-o
tobă, xilofon;
„Spune cum face” – se imită
sunetele produse de diferite
animale;
„Repetă după mine”;
„Ghiceşte vocea care te
strigă”;
Învăţarea poziţiei Exerciţii de recunoaştere a
corecte de sunetului „c” în cuvinte şi
articulare a propoziţii, prin bătaie din
sunetului ,,c” palme sau alt semnal (copilul
va ridica paleta, mâna).
,,c”

1. Pregătirea impostării prin

utilizarea onomatopeelor:
facem ca găina:cot,codac,
cocoşul:cu-cu-rigu etc.

2Emiterea sunetului prin

demonstraţie şi imitaţie: în
faţa oglinzii logopedice,
logopedul explică copilului
poziţia corectă pentru
pronunţarea sunetului: buzele
sunt pasive, cu o poziţie
oarecum asemănătoare cu cea
a pronunţiei vocalei ,,a”.
Dinţii păstrează între ei (în
regiunea incisivilor) o anumită
distanţă. Poziţia limbii în
articularea consoanei ,,c” este
hotărâtoare; partea posterioară
a feţei dorsale a limbii care se
curbează apropiindu-se de
marginea posterioară a
palatului dur şi de marginea
anterioară a vălului palatului,
formează o implozie în
 momentul curbării sau
ridicării, urmată imediat de o
explozie, determinată de
curentul de aer expirat, aer ce
străbate brusc zona de
joncţiune dintre limbă şi palat
şi dându-se naştere
sunetului ,,c”, cu explozia lui
caracteristică. Poziţia părţii
anterioare a limbii trebuie să
aibă stabilitate în cazul în care,
în învăţarea pronunţiei, vom fi
nevoiţi să pornim de la sunetul
,,t”. După această
demonstraţie, copilul trebuie
să exerseze ce a fost învăţat tot
în faţa oglinzii.

S-a utilizat metoda ortofonică:

Emisia Copilul a fost învăţat pas cu
sunetului ,,c” pas poziţia corectă de aşezare
a tuturor componentelor fono-
articulatorii ce conduc la
pronunţia corectă a
sunetului ,,c”.
S-a utilizat, de asemenea,
metoda comparaţiei:
logopedul pronunţă (gura
fiindu-i acoperită astfel încât
copilul să nu vadă ce
pronunţă, ci să facă distincţia
strict auditiv) sunetul în două
modalităţi: corect şi greşit.
Copilul trebuie să precizeze
care este pronunţia corectă.

Am exersat cu copilul
pronunţia izolată a sunetului
până ne-am asigurat că îl
pronunţă corect de fiecare
dată, neexistând riscul unei
pronunţii deformate sau
greşite. După aceea, am
 Introducere procedat la fixarea sunetului în
a sunetului în coarticulare după cum
Etapa fixării şi silabe: urmează:
consolidării

Pentru a ne asigura de o
coarticulare corectă (şi
evitarea unei distorsiuni sau
greşeli), legarea sunetului nou
emis de vocale, (în silabe
directe şi, apoi, indirecte), se
face treptat, în modul următor:
La primele exerciţii, după
emisia lui „s”, urmează o
pauză, apoi vocala: a, e, i, o, u,
ă, î.
c.........a
a........c
c.......i
i.........c
c..........e
e..........c
c.........o
o..........c
c.........u
u..........c
c.........ă

Treptat, pauza dintre consoane

şi vocale se reduce:
c.....a
a.....c c
– a
a–c
c ....i
i.... c c
– i
i–c
c.....e
e.....c
c– e
e–c
c.....o
o.....c c
– o
Introducerea o–c
sunetului în c.....u
silabe u.....c c
– u
u–c
c....ă
c – ă
ă-c
c......î c
–î î- c

Silabe şi logatomi
1. Exerciţii în silabe
directe: ca, che, chi, co,
cu, că, câ;
2. Exerciţii în poziţie
intervocalică: aca, eche,
iche, oco, ucu, ăcă, îcâ;
-cu vocale diferite:
ache, achi, aco, acu,:
eca
, echi, eco, ecu;
ica
, iche, ico, icu;
oc
a, oche, ochi, ocu, ocă;
uc
a, uche, uchi, ucu, ucă;
ăc
a, ăche, ăchi, ăco, ăcu;
3. Exerciţii în silabe
inverse: ac, ec, ic, oc,
uc, îc;
4. Exerciţii în logatomi:
cac, chec, chic, coc,
cuc;
- Pronunţ
at fără
vocale:
c....c
c....c
Introducerea c....c;
sunetului în
cuvinte 5. Exerciţii în combinaţii
consonantice: cra, cre, cri, cro,
cru, cră, crâ;

cla, cle, cli, clo, clu, clă,

clâ.

Cuvinte cu fonemul în poziţie

iniţială
- cuvinte monosilabice: car,
cal, cad, cald, cap, caz, chel,
caş, cap, chem, chin, chip, cos,
coş, copt, corn, colb, cub,
cuib,curm, crin;
- cuvinte
bisilabice: cană, casă, cale,
cafea, caiet, cheie, chenar,
cheie, chemă, chipiu,
chimen, chiflă, copil, coleg,
coteţ, cuier, curat, curea, curte,
căluţ, câine,cântar, cârnaţ,
cârmă;
- cuvinte
polisilabice: cabană, caravană,
chitară, copăcel, cunoscut,
curios, curajos, cântăreţ,
cuminte, caiete, calendar,
calendar, căpşună, cămilă,
canapea, curcubeu.

Cuvinte cu fonemul în
poziţie intermediară:
-cuvinte monosilabice: ochi,
muşchi;
-cuvinte bisilabice: acar, vacă,
pachet, buchet, rechin, echer,
borcan, parchet, morcov,
mască, urechi, nucă, frică,
pică, Nică;
-cuvinte polisilabice: rachetă,
ochelari, ureche, decorat,
racolat, ridiche, decupat,
smochine, muzică, acoperiş,
educatoare, rochie, jucărie,
 secundă, jachetă, tabacheră,
manechin, Enache.
Cuvinte cu fonemul
în poziţie finală:
cuvinte monosilabice: ac, bec,
fac, mac, rac, sac, zac, sec,
chec, foc, zic, mic, soc, toc,
duc, nuc, tac, suc, coc, cuc;
Etapa diferenţierii -cuvinte bisilabice: arac,
sunetelor hamac, butuc, usuc, aduc,
deloc, noroc, voinic, paznic,
ibric, bunic, berbec, gândac,
sărac, dovleac, boboc;
cuvinte polisilabice: mecanic,
oceanic, istoric, polonic,
amestec, cauciu,
Exerciţiile de fixare au
continuat până când copilul a
deprins coarticularea corectă,
fără apariţia nici
unei greşeli de coarticulare.

Diferenţierea la nivelul
silabelor – se folosesc cuvinte
paronime:
C/T
C/G
cât - gât
crai – trai
caz - gaz
cai - tai
fac - fag
corn – torn
coc – toc
cos - tos
con – ton
cot - tot
sec - set
Diferenţierea la nivelul
cuvintelor – se folosesc
cuvinte paronime:
 C/T
C/G
cortul –tortul
cară - gară
porcul – portul
cocoşi - gogoşi
cuburi – tuburi
coală - goală
vacă –vată
 Diferenţierea la
nivelul propoziţiilor:
C/T
Am pus în cort un
tort.
Am văzut în port un
cort.
Lângă tub e un cub.
Îmi fac un coc şi
apoi toc carnea.
Etapa automatizării .Exersarea Când aşteptam un
sunetului sunetului deficitar ton la telefon am
„c” în propoziţii călcat pe un con.
Tot mă doare în cot.
C/G
El cară bagajele la
gară.
Eu fac un foc cu
lemne de fag.
Scriu pe o coală
goală.
Nişte cocoşi
mănâncă gogoşi.
Faci atâta caz că
am vărsat puţin gaz!

-Exerciţii de pronunţie a unor

propoziţii scurte, simple, în
care este prezent în cuvinte
sunetul deficitar: la început, la
mijloc şi la final:
Cucul cântă.
Coc un chec.
Tac şi fac.
Mă duc la nuc.
Acarul e sărac.
-Exerciţii de pronunţie a unor
propoziţii complexe, în care
este prezent în cuvinte sunetul
deficitar, la început, la mijloc
şi la final:
Cosmin a căzut din
nuc.
Caietul şi cartea
copilului sunt la
colegul de clasă.
În cuptor coc un
cozonac, un colac şi
un chec.
Cocoşul cântă:
Cucurigu! Cucurigu!
Carmen coase o
cămaşă de culoarea
crem.
-Sintagme cu parte finală
constantă:
Mama are un câine.
Marin are un câine.
Paznicul are un
câine.
-Sintagme cu parte iniţială
constantă:
Casa e renovată.
Casa e încăpătoare.
Casa e mare.
-Sintagme cu frecvenţa mare a
sunetului deficitar:
Corina , Carla si
Camelia cântă-n
corul şcolii.

-Sintagme afirmative,
negative, interogative:
Ce trai de mare crai!
Cât mă mai doare în
gât?
-Diferenţierea la nivelul
silabelor – se folosesc cuvinte
paronime:
C/T
C/G
 cât - gât
crai – trai
caz - gaz
cai - tai
fac - fag
corn – torn
coc – toc
cos - tos
con – ton
cot - tot
sec - set
-Diferenţierea la nivelul
cuvintelor – se folosesc
cuvinte paronime:
C/T
C/G
cortul –tortul
cară - gară
porcul – portul
cocoşi - gogoşi
cuburi – tuburi
coală - goală
vacă –vată
-Diferenţierea la nivelul
propoziţiilor:
C/T
Am pus în cort un
tort.
Am văzut în port un
cort.
Lângă tub e un cub.
Îmi fac un coc şi
apoi toc carnea.
Când aşteptam un
ton la telefon am
călcat pe un con.
Tot mă doare în cot.
Exersarea C/G
sunetului El cară bagajele la
deficitar în scurte gară.
povestiri, texte: Eu fac un foc cu
lemne de fag.
Scriu pe o coală
goală.
Nişte cocoşi
mănâncă gogoşi.
Faci atâta caz că
am vărsat puţin gaz!

Povestiri şi repovestiri după

imagini (imagine cu un cocoş
etc);
Memorarea unor scurte poezii.