NT-33322 1 Teljes

Mihaela Bucin – Florica Szántó
LIMBA ROMÂNĂ
A treia mea carte
Manual pentru şcolile generale
Ediţie adăugită şi revizuită
Oktatási Hivatal
NT-33322_Limba romana_beliv_2022_Csk.indd 1 2022. 02. 18. 10:01:32

A tankönyv TKV/69–11/2020. számon 2020. 09. 03. időponttól tankönyvi engedélyt
kapott.
A tankönyv megfelel az EMMI 51/2012. (XII. 21.) rendelet 10.6. mellékletének,

kiegészítve a 6/2014. (I. 29.) EMMI-rendelet 2. melléklete szerint.
A tankönyvvé nyilvánítási eljárásban közreműködő szakértők:

Dr. Péterffy Pálné, Varga István
Lector: FLORICA SZÁNTÓ
Coperta: ADELA KISS
Ilustrațiile: MÉSZÁROS MÁRTA, ADELA KISS
Redactorul ediţiei originale: VIORICA OROSZ FÁBIÁN
Redactorul prezentei ediţii: GABRIELA ELEKES
© Mihaela Bucin, Florica Szántó, Oktatási Hivatal (Eszterházy Károly Egyetem), 2019
© Shuterstock
ISBN 978-963-19-8198-8
Oktatási Hivatal • 1055 Budapest, Szalay utca 10–14.

Telefon: (+36-1) 374-2100 • E-mail: tankonyv@oh.gov.hu
A kiadásért felel: Brassói Sándor mb. elnök • Raktári szám: NT-33322/1

Felelős szerkesztő: Elekes Gabriella
Tankönyvkiadási osztályvezető: Horváth Zoltán Ákos
Műszaki szerkesztő: Kóródiné Csukás Márta • Grafikai szerkesztő: Borovi Dániel
Terjedelem: 17,51 (A/5) ív • Tömeg: 229 gramm • 1. kiadás, 2022
Nyomdai előkészítés: Hontvári Judit, Gados László
Az újgenerációs tankönyv az Új Széchenyi Terv Társadalmi Megújulás Operatív

Program 3.1.2-B/13-2013-0001 számú, „A Nemzeti alaptantervhez illeszkedő
tankönyv, taneszköz és Nemzeti Köznevelési Portál fejlesztése”
című projektje keretében készült. A projekt az Európai Unió
támogatásával, az Európai Szociális Alap társfinanszírozásával
valósult meg.
Gyártás: Könyvtárellátó Nonprofit Kft.

Nyomta és kötötte:
Felelős vezető:
Európai Szociális
Alap
NT-33322_Limba romana_beliv_2022_Csk.indd 2 2022. 02. 18. 10:01:32

Să repetăm!
1. Copiaţi cuvintele de mai jos completându-le cu literele care

lipsesc.
ti.bru, bu.bac, te.peratură, câ.pie, pli.bare, li.bă, la.pă. bo.boane, î.pinge,
î.bracă, î.bogăţeşte, co.punere, co.pletează.
2. Propoziţiile s-au amestecat. Puneţi-le în ordine.

Ce face băiatul? Ce face căţelul?
Tiberiu îi telefonează Luciei. Lăbuş stă la soare. Mihai ridică receptorul
şi formează numărul. O pisică trece prin apropiere. Telefonul Luciei
sună ocupat. Căţelul latră la ea.
3. Din textul de mai jos lipsese câteva cuvinte. Completaţi-l!

… seară. Unchiul Ghiţă ia un chibrit şi … focul. Bunica … ochelarii.
Ea … un pulover pentru Cecilia. Gheorghe … nişte ghicitori. Bunica
…: Cine vrea o îngheţată?
4. Alcătuiți propoziţii.
a) Cine? Ce face?
Lăbuş (a locui) în cuşcă.
Zidarii (a construi) o casă cu etaj.
Eu (a coborî) cu liftul.
Tu (a vedea) un film de aventuri.
Fetele (a râde) de maimuţă.
Ea (a mânca) o prăjitură cu frişcă.
Strungarul (a lucra) la strung.
Cornel (a avea) un căţel.
Lucia (a fi) elevă în clasa a 3-a.
NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 3 2021.05.06. 14:30:50

b) Cine? Ce? Cum este?
Cum sunt?
Făt-Frumos (a fi viteaz)
Cenuşăreasa (a fi sârguincios)
Ileana Cosânzeana (a fi frumos)
Piticii (a fi curajos)
Bunicile (a fi bătrân)
Vara (a fi însorit)
Toamna frunzele (a fi ruginiu)
Iarna copacii (a fi gol)
Păsărelele (a fi flămând)
Ghioceii (a fi alb)
5. Răspundeţi la întrebări cu da sau nu.

Te speli dimineaţa? Elefantul se sperie de şoricel?
Iepuraşul se teme de lup? Găinile se culcă devreme?
Vă duceţi în excursie? Ne jucăm de-a prinselea?
6. Scoateţi cuvintele care n-au legătură cu şcoala.

septembrie, primăvară, şcoală, toamnă, ghiozdan, an şcolar, mare, caiet,
carte, calculator, telefon, penar, lapte, elefant, carne, manual, stilou,
pix, tablă, ac, birou, şcolar, inginer, învăţătoare
7. Continuaţi!
Azi e 1 septembrie. Ieri … Mâine …
Suntem în clasa a 4-a. Anul trecut … Anul viitor …

8. Completaţi cu: sau, s-au, sa, s-a.
Elevii … întors de la şcoală. Victor … spălat pe mâini.
Ele … dus la teatru. Sora … este acasă.
Mergi … rămâi acasă? Maria … apropiat de semafor.
Plouă … e soare? Cartea … este ruptă.
9. Completaţi cu: ea, ia, i-a.

Pe … am văzut-o pe stradă.
El … nota 5 la limba română.
Dana … întâlnit pe băieţi în parc.
El este fratele meu, iar … este sora mea.
Cristina … cartea de pe raft.
Miron … dat flori mamei sale.
10. Transformaţi după model:

Pisica se joacă cu ghemul. Pisica s-a jucat cu ghemul.
Mă plimb cu bicicleta. …
Te dai cu săniuţa. …
Savu se uită la televizor. …
Animalele pădurii se sperie de fulger. …
Voi vă certaţi cu prietenele voastre. …
Noi ne aşezăm la masă. …

11. Înlocuiţi punctele cu: al, a, ai, ale.
a) Sandalele acestea sunt … Cristinei.
Bocancii aceştia sunt … lui Mihai.
Fusta aceasta este … Mariei.
Treningul acesta este … meu.
b) Undiţa este a pescarului. Obiectele următoare ale cui sunt?

pensula, aparatul de fotografiat, banii, foarfeca, ferăstrăul, ciocanul,
nasturii, timbrele, sapa, uniforma, calculatorul, bicicleta, manualele,
copacii, blocurile
12. Alcătuiţi propoziţii folosind forma corectă a cuvintelor din pa-

ranteză.
îi scrie Ancuţa o scrisoare? (verişoară)
îi trimite bunica un colet? (nepot)
le dă Florica ciocolată? (băieţi)
Cui
îi mulţumeşte bunicul pentru cadou? (Ştefan)
îi ajută mama la lecţii? (Maria)
le cumpără tata îngheţată? (fetiţe)

13. Citiţi pe roluri:
– Blidul cu unt unde e?
– În pod.
– Podul unde e?
– L-a ars focul?
– Focul unde e?
– L-a stins ploaia.
– Ploaia unde e?
– Au băut-o boii.
– Boii unde sunt?
– I-au mâncat lupii.
– Lupii unde sunt?
– I-a împuşcat puşca.
– Puşca unde e?
– La căuaci.*
– Du-te şi o ia!
– Mă muşcă ogarul.
– Dă-i cu parul!
– Mă muşcă furnica.
– Dă-i cu mămăliga!
* fierar
7

Unde ne-am petrecut vacanţa de vară?
– Unde aţi fost în luna august?

– Am fost la Moneasa. Am locuit la hotelul „Perla”. În fiecare zi am
făcut drumeţii. Peisajul a fost minunat.
– Ne-am petrecut vacanţa la Stâna de Vale.

– Aţi stat la hotel?
– Nu, am fost cazaţi la o cabană. Împreună cu noi, a locuit acolo şi un
grup de alpinişti.
– Aţi fost la Peştera Urşilor?
– Da. Seamănă cu Peştera Stalactitelor, din Aggtelek.

– Am auzit că aţi fost în tabără, la Năvodari.
– Da. Am locuit în căsuţe de lemn, pe malul Mării Negre, aproape de
plajă. Uite, ţi-am adus cochilii de melci şi scoici.
– Aţi avut timp bun?
– Da, soarele a strălucit în fiecare zi.
– Aţi mâncat la restaurant?

– Da. Mâncarea românească mi s-a părut la început neobişnuită, dar e
foarte gustoasă. Mi-a plăcut ciorba acrişoară, grătarul din carne de porc
cu mujdei, mititeii cu muştar şi saramura de peşte.
1. Răspundeţi!
– Unde au fost cazaţi alpiniştii la Stâna de Vale?
– Aţi fost vreodată în peşteră? Ce v-a plăcut?
– Năvodari este o localitate de munte?
– Ce au adunat copiii de pe plaja Mării Negre?
– Ce mâncăruri se mănâncă în România?

2. Care mâncăruri sunt cunoscute în localitatea voastră?
vărzar, moșocoarnă, şauşpec, jumară, pisat, tăiţei cu scoacă, sămăchi-
șee, chisăliţă, plăcintă dulce cu curechi, dospite cu prai, scoverzi, rătişe,
pită prăjită cu ai, ploaţă, coade de laboş, ţibere, clisă
3. Cum denumesc românii din Ungaria următoarele mâncăruri?

supă – … pui pane – …
cartofi pai – … sarmale – …
friptură - … clătite – …
4. Completaţi cu: papanaşi, tort, banane, spanac.

Îmi place … Nu-mi place …
Îmi plac … Nu-mi plac …
Reţineţi!
un popas.
Alpiniştii fac o drumeţie.
o călătorie.
foc(ul).
Turiştii fac mâncare.
grătar.
bagajul.
Călătorii îşi fac rucsacul.
geamantanul.
10

5. Înlocuiţi după modelele din pagina 10.
Excursioniştii au poposit la o cabană. Seara, au aprins focul şi au
pregătit mâncarea. După cină au mers într-o excursie pe muntele din
apropiere. După un somn bun, dimineaţa au făcut paturile, şi-au strâns
bagajele şi au plănuit să pornească într-o drumeţie până la Moneasa.
vârf
izvor deltă
munte luncă
mare
pârâu râu fluviu
11

Reţineţi!
Carpaţi Mureş Crişul Alb

Matra Criş Crişul Negru
Munţii Râul
Balcani Tisa Crişul Repede
Alpi Olt
Dunărea Baltică Atlantic

Volga Neagră Pacific
Fluviul Marea Oceanul
Elba Adriatică Îngheţat
Nil Mediterană Indian
Balaton
Bâlea
Lacul
Roşu
Fertő
6. Completaţi!
Izvorul este mai mic decât …
Oceanul Pacific este mai mare decât …
Râul Tisa este mai mare decât …
Marea Neagră este mai mică decât …
Lacul Roşu este mai mic decât …
Râul Berettyó este mai mic decât …
12

7. Căutaţi pe globul pământesc oceanele.
8. Căutaţi numele formelor de relief în poezia următoare:
Ape curgătoare
Un fir de apă cristalină
Ce curge lin, încetişor
Din coasta muntelui de piatră,
Se cheamă, dragii mei, izvor.
Pornit la drum se tot măreşte
Izvorul nostru fără frâu,
Curgând la vale vitejeşte
Şi se transformă în pârâu.
Pâraie multe se adună
Şi-alunecă printre câmpii,
Udându-le cu apă bună:
Acesta e un râu, copii.
Şi râu-şi taie mai departe
Prin văi şi lunci adânc făgaş
Şi-ajunge-n urmă să se verse
Chiar într-un fluviu uriaş.
Dar apa dulce nu se-opreşte,
Doar după Delta minunată
Pe care fluviul şi-o croieşte,
Se varsă-n marea cea sărată.
13

La Stâna de Vale
Claudia îl întreabă pe Matei:

– Am auzit că în vacanţă ai fost la munte. Cum a fost?
– Părinţii mei au avut concediu în luna august. Am fost împreună la
Stâna de Vale, în România.
– Aţi mers cu trenul?

– Nu, am mers cu maşina. Am plecat din Giula dimineaţa la ora şapte.
Peste o oră am fost la Salonta. La ora 12 am mâncat la iarbă verde, la
Popasul Piatra Craiului.
– Aţi ajuns până la Cluj-Napoca?
– Nu, am luat-o pe valea pârâului Iad, până în satul Valea Leşului. Acolo
este un baraj şi un lac.
– Ce înseamnă baraj?
– Este locul unde oamenii opresc o apă curgătoare şi construiesc o
uzină care produce curent electric.
– Ca cea de la Tiszalok?
– Desigur. Când am ajuns la Stâna de Vale, am fost cazaţi la cabană. În
fiecare zi am făcut drumeţii în munţii din împrejurimi.
– Aţi urcat cu telecabina?
14

– Din păcate, acolo nu este telecabină. Dar am fost în Peştera Urşilor.
Aproape în fiecare seară am tăcut friptură la grătar.
– Cum se prepară această mâncare?
– Eu şi tata am făcut un foc cu lemne. Mama a pregătit felii de carne de
porc, pe care le-a condimentat cu piper, sare şi usturoi. Din lemne s-a făcut
jar. Peste jar am pus un grătar special, din fier. Pe grătar am aşezat feliile
de carne. E o mâncare foarte gustoasă!
– Ai văzut animale sălbatice?
– Nu, dar lângă cabană era o stână de oi. Un cioban bătrân mi-a povestit
că iarna, lupii dau târcoale oilor.
1. Răspundeţi!
– Unde a fost Matei în vacanţa de vară?
– Cu cine a fost el la Stâna de Vale?
– Unde au făcut un scurt popas?
– Ce este Piatra Craiului?
– Pe unde au mers cu maşina?
– Ce este barajul?
– Unde au fost cazaţi?
– Ce program au avut în fiecare zi?
– Cum se prepară friptura la grătar?
15

2. Spuneţi cu un cuvânt:
loc de cazare la munte – …
apă curgătoare mai mare decât râul – …
loc de odihnă pentru turişti – …
apă stătătoare mai mică decât marea – …
loc unde oamenii opresc apa curgătoare – …
3. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu:

zilnic,săptămânal,lunar,anual.
În vacanţă, în fiecare zi mergeam la scăldat.
Anul trecut, primeaţi scrisori din România în fiecare lună.
Astă-vară, în fiecare săptămână mâncam la iarbă verde.
În trecut, ciobanii tundeau oile în fiecare an.
4. Formaţi propoziţii din cuvintele de mai jos, după model:
Cine? Ceface? Unde? Când?
Alpiniştii au ajuns în vârful muntelui la ora trei.
a) seara, în faţa cortului, au făcut focul, turiştii

b) a fost, Matei, în luna august, la Stâna de Vale
c) la un popas turistic, la prânz, s-au oprit, ei
d) au fost cazaţi, turiştii, în timpul excursiei, la cabană
e) în fiecare zi, au făcut drumeţii, Matei şi părinţii lui, prin munţi
f) de jur împrejur, lupii, au dat târcoale stânei, iarna
16

Vizionare plăcută!
E sâmbătă dimineaţa.
– Dă drumul la televizor! Pe programul doi începe emisiunea în limba
română.
Crainica spune:
– Dragi telespectatori. În continuare veţi urmări un buletin de ştiri urmat
de extragerea loto. La ora 11 şi 30 de minute vom difuza un film documentar.
Vă dorim vizionare plăcută!
Sanda are un laptop nou. Ea caută un video cu desene animate în limba

română.
Plouă, tună şi fulgeră. Se întrerupe curentul electric.
– Închideţi televizorul şi laptopul!
Tata scoate televizorul din priză. Îi scoate şi antena.
– După furtună, ne vom uita din nou la televizor.
17

1. Răspundeţi!
– Ce fac copiii sâmbătă dimineaţa?
– Ce emisiune începe?
– Ce spune crainica?
– Voi urmăriţi programe în limba română la radio sau la televizor?
– Voi aveţi laptop sau tabletă?
– Ce aparate funcţionează cu curent electric?
– Ce facem cu televizorul când afară tună şi fulgeră?
2. Ce emisiuni vor fi la televizor astă-seară? La ce oră?

Folosiţi: – emisiune în limba română
– telejurnal
– desene animate
– film artistic
– film documentar
– buletin de ştiri
– buletin meteorologic
– film serial
– muzică populară
– muzică uşoară
– meci de fotbal
La ce oră?
18

3. Înlocuiţi cuvântul mama cu: eu, prietenii, tu, noi, voi.
apă.
dă drumul la radio.
televizor.
Mama
apa.
opreşte radioul.
televizorul.
4. Puneţi pe rând semnele de punctuaţie (. ? !)

Model: Urmăriţi un film ştiinţific.
Urmăriţi un film ştiinţific!
Urmăriţi un film ştiinţific?
Citeşte o carte de aventuri
Ascultaţi muzică populară
Folosiţi aparatele de uz casnic
5. În ce situaţii se folosesc următoarele propoziţii?

Vizionare plăcută!
Scrie!
Poftă bună!
Nu fi rău!
Dă drumul la televizor!
Serveşte-te!
Fii politicos!
Desenează!
La mulţi ani!
Călătorie plăcută!
Scuzaţi-mă!
Mai în faţă, vă rog!
Să vă fie de bine!
Cu plăcere!
19

La cinematograf
Ieri după-masă am fost cu prietenii mei la cinematograf. De la ora 16 rula

filmul de animaţie: „Albă – ca – Zăpada şi cei şapte pitici”. Am mers la casă,
am cumpărat bilete:
– Vă rugăm patru bilete, mai aproape de ecran.
Am intrat în sală şi ne-am ocupat locurile în rândul al şaptelea.
S-au stins luminile şi a început filmul. Sala era plină, erau mai ales
copii.
Deodată, prietenul meu, Marcel, a desfăcut o pungă cu floricele de
porumb. L-am strâns de mână şi i-am spus:
– Te rog să nu mai faci zgomot. Cei din jurul tău nu pot urmări filmul.
Când am ieşit de la cinematograf, am băgat de seamă că Marcel nu-mi
vorbeşte.
Azi sunt foarte trist. Nu-mi place când un prieten bun este supărat pe
mine. Poate ar trebui să îi cer scuze lui Marcel?
Voi ce sfat îmi daţi?
1. Răspundeţi!
– Unde au fost băieţii ieri după-masă?
– Ce film a rulat?
– Voi aţi fost la cinematograf? Povestiţi cum aţi procedat.
– Ce a făcut Marcel în timpul filmului?
– Ce i-a spus prietenul lui?
– Marcel s-a supărat? A avut dreptate?
20

2. Continuaţi după model:
Când se sting luminile, începe filmul.
Când se înserează, …
Când se înnorează, …
Când se luminează de ziuă, …
Când se termină spectacolul, …
Reţineţi!
unt
un pachet de biscuiţi
gumă de mestecat
seminţe
o pungă de floricele de porumb
stafide
bomboane
o cutie de creioane colorate
cremă de pantofi
pastă de dinţi
un tub de maioneză
pastă de ardei
21

3. Răspundeţi cu da sau nu.
Îţi plac desenele animate?
Prietenilor tăi le plac floricelele de porumb?
Vă interesează filmele documentare?
Doamnei învăţătoare îi plac filmele seriale?
Tatălui tău îi plac meciurile de fotbal?
4. Completaţi!
Lui … plac mult cântecele pentru copii.
Vouă … face cadou un disc.
Nouă … trebuie un frigider nou.
Lor … povestim filmul.
5. Răspundeţi!
Model: Azi îţi cumperi bilet la film? – Mi-am cumpărat ieri.
– O să-mi cumpăr după-masă.
(Azi) Îţi cere scuze?
(Azi) Ea ne vorbeşte despre un film?
(Azi) Vă daţi seama că aţi greşit?
(Azi) Îmi ocupi un loc?
(Azi) Îşi amintesc de noi?
22

6. Formaţi întrebări după model:
Mihaela dă drumul la radio. – Ce face Mihaela?
– Cine dă drumul la radio?
Crainica vorbeşte româneşte.
Tata scoate aspiratorul din priză.
La ora şaptesprezece urmărim un
film documentar.
7. Cristina a văzut un film despre animale. Ce a aflat despre ele?
23

La circ
Monica a fost la circ. Ea le povesteşte colegilor:

– Magicianul avea o pălărie şi o baghetă vrăjită. Din pălărie a scos
iepuraşi şi porumbei pe care i-a dăruit copiilor.
Noi am aplaudat însufleţiţi.
– Acrobata merge pe sârmă. În mâna stângă are un evantai. Ea se concen-

trează să-şi ţină echilibrul.
Spectatorii o privesc cu sufletul la gură.
– În arenă a apărut dresorul de cai. Caii sunt animale inteligente şi ele-

gante. Caii au sărit peste obstacole şi au mers în paşi de dans, pe muzică.
– După dresura de cai în arenă au venit clovnii. Ei s-au bătut cu frişcă, au

cântat la muzicuţă, s-au stropit cu apă. Spectatorii au făcut mare haz.
24

1. Răspundeţi!
– Unde a fost Monica?
– Cui povesteşte Monica despre circ?
– Ce avea magicianul?
– Ce a scos magicianul din pălărie?
– Ce au făcut spectatorii?
– Ce face acrobata?
– Cum o privesc spectatorii?
– Cine a mai apărut în arenă?
– Ce fel de animale sunt caii?
– Ce au făcut caii în arenă?
– Cine i-a înveselit pe copii?
– Ce au făcut clovnii?
– Cum s-au distrat spectatorii la circ?
2. Învăţaţi poezia „Circul” din manualul Lecturi literare.
3. Grupaţi animalele cu ajutorul Dicţionarului ilustrat.

leu, pisică, tigru, găină, veveriţă, cal, elefant, pui, maimuţă, bufniţă,
melc, pescăruş, raţă sălbatică, mierlă, cuc, urs, şoarece, câine, iepure,
porc, mistreţ, cocoş, vacă, liliac, oaie, broască, şopârlă, arici
4. Alcătuiţi propoziţii:
bici rupe
pocneşte din din pâine
degete muşcă
cap pleacă
dă din din casă
coadă iese
25

5. Completaţi!
acrobată acrobata acrobate acrobatele

baghetă … … …
sârmă … … …
arenă … … …
apă … … …
pălărie pălăria pălării …
gură … guri …
inimă … … inimile
dresură … … …
cap … capete …
suflet … … sufletele
evantai … evantaie …
dinte dintele … dinţii
circ … circuri …
loc … … …
magician … magicieni …
leu … lei …
iepuraş … … iepuraşii
clovn … … …
dresor … … …
Ştiaţi· că…?
Primul animal care a început să trăiască pe lângă casa omului a fost câi-
nele. El a devenit animal domestic prin anul 2000 înainte de Hristos. Omul a
îmblânzit câinele ca acesta să-l apere de celelalte sălbăticiuni.
6. Citiţi „Povestea unui căţeluş” din Lecturi literare.
26

Arlechino şi Colombina
Arlechino e clovn la circ. Are haina din petice colorate, cu nasturi mari
cât nişte farfurii, pantofi caraghioşi şi o pălărie mică peste peruca roşcovană.
Faţa îi e vopsită în culori vesele şi are o gură până la urechi.
Colombina e echilibrista cea mai frumoasă a circului. Are o rochie
strălucitoare şi pantofi de balet. Merge pe sârmă în vârful picioarelor şi îşi
face vânt cu un evantai auriu. Părul ei blond şi mătăsos flutură când face
salturi şi când se învârteşte. Spectatorii aplaudă şi exclamă:
– Ce frumoasă e Colombina! Ce graţioasă e! Ce frumos dansează pe
sârmă!
Când apare în arenă Arlechino, spectatorii râd de el:
– Ce măscărici comic! Ce neîndemânatic e!
Arlechino se împiedică şi cade. Din buzunar scoate o vioară mică şi îi
cântă Colombinei o serenadă. Se târăşte în genunchi în faţa ei. Apoi încearcă
şi el să danseze pe sârmă, dar se prăbuşeşte cu picioarele în sus. Copiii fac
mare haz.
Dar ce se întâmplă după ce spectacolul ia sfârşit? Arlechino merge în
cabină, îşi şterge vopseaua de pe faţă, se dezbracă de hainele caraghioase. Se
transformă într-un om ca toţi oamenii, arată la fel ca tăticii voştri.
Pe stradă nu-l recunoaşte nimeni, nu-l arată nimeni cu degetul.
Arlechino e un erou doar în arena magică a circului. Pe stradă, e un om
obişnuit, un necunoscut.
27

1. Răspundeţi!
– Cine e Arlechino?
– Cum arată el?
– Cine este Colombina?
– Ea este dresoare de cai?
– Ce face Colombina pe sârmă?
– Arlechino e graţios şi îndemânatic?
– Ce spun spectatorii despre Colombina?
Dar despre Arlechino?
– De ce este comic Arlechino?
– Ce face Arlechino după spectacol?
– Copiii îl arată pe stradă cu degetul?
– Ce fel de om este Arlechino la circ?
Dar în viaţa de toate zilele?
– Ce credeţi, e grea meseria de clovn?
De ce?
2. Căutaţi cuvântul potrivit:

e cât un purice e ca pelinul
e… e…
e cât o nucă e ca fierea
e cât un munte e ca laptele

e… e…
e cât o zi de post e ca neaua
e ca bujorul e ca piatra
e… e…
e ca focul e ca fierul
e ca cerul e ca vântul
e… e…
e ca marea e ca fulgerul
Alcătuiţi propoziţii cu expresiile de mai sus.
28

Reţineţi!
eu îmi cumpăr
tu îţi cumperi
el (ea) îşi cumpără un palton
noi ne cumpărăm o jucărie
voi vă cumpăraţi nişte dulciuri
ei (ele) îşi cumpără
eu îmi caut
tu îţi cauţi
el (ea) îşi caută evantaiul
noi ne căutăm pantofii
voi vă căutaţi biletele
ei (ele) îşi caută
eu îmi fac
tu îţi faci
el (ea) îşi face vânt
noi ne facem drum
voi vă faceţi loc
ei (ele) îşi fac
3. Puneţi forma corectă.

Balerina îşi face vânt cu evantaiul.
Eu … curaj înainte de injecţie.
Voi … drum printre spectatori.
Noi … loc în bancă.
29

4. Completaţi!
Dimineaţa, eu îmi fac , apoi îmi beau .
Îmi fac şi plec la şcoală. În clasă, îmi scot
şi pe bancă.
Continuaţi după modelul de mai sus.

a) Dimineaţa, tu …
b) Dimineaţa, ei …
Găsiţi cuvintele potrivite.

Dana … coase … nasture la bluză.
Eu … găsesc … prieten.
Fetele … aleg … pantofi de balet.
Tu … pui … pălărie caraghioasă.
Voi … luaţi … alune cu sare.
5. Scrieţi o poveste în care să figureze un clovn, un cal şi un acrobat.
30

La aeroport
– Copii! Am primit un joc Lego. Haideţi să construim un aeroport!

– Foarte bine! Eu voi construi un elicopter şi un avion cu reacţie. Voi
faceţi pista de decolare şi aterizare.
– Aeroportul să aibă o sală de aşteptare spaţioasă cu o bandă rulantă
pentru bagaje.
– Delia, tu vei fi stewardesa iar Matei va fi pilotul.
Aeroportul „Liszt Ferenc” din Budapesta este foarte aglomerat. La fiecare

cinci minute aterizează sau decolează un avion.
Un avion decolează de pe pista întâi şi se îndreaptă spre Viena. Pe pista
a 5-a aterizează o cursă TAROM care vine de la Bucureşti.
Stewardesa spune:
– Avionul decolează peste 5 minute. Puneţi-vă centurile de siguranţă!
Vă dorim un zbor plăcut!
31

1. Răspundeţi!
– Ce construiesc copiii din Lego?
– Ce se mai poate construi din Lego?
– Ce este aeroportul? Dar gara? Dar portul?
– Ce spune stewardesa?
– Ce face stewardesa? Dar pilotul?
– Cum este aeroportul din Budapesta?
– Ce transportă avioanele?
– Cum se numeşte firma aeronautică românească?
2. Unde pleacă avioanele De unde sosesc avioane

de pe aeroportul Liszt Ferenc în Ungaria?
3. Alcătuiţi propoziţii cu:

– bandă rulantă
– scări rulante
– sală de aşteptare
– centură de siguranţă
– pistă de aterizare
4. Vaporul „Victoria” a adus în portul Constanţa multe mărfuri.

Ghiciţi din ce ţări sunt aceste mărfuri?
(India, Cuba, Spania, Grecia, Brazilia, China, Portugalia, Italia)
32

Visul lui Aurel Vlaicu
Fiecare copil visează să facă lucruri măreţe. Iată povestea unui copil
care a visat să devină pasăre, să-şi construiască un avion cu care să zboare
cu adevărat.
Aurel Vlaicu s-a născut nu departe de Orăştie, în satul Binţinţi de pe
malul Mureşului. Din pruncie i-a plăcut să născocească tot felul de lucruri,
dar cel mai tare şi-a dorit un „Gândac” cu care să zboare.
După mulţi ani de învăţătură şi muncă, în 191O, „Gândacul” era gata:
ca o pasăre cu aripi de pânză, legate de un cărucior cu trei roţi. În faţă erau
înhămaţi trei cai, care au alergat până când pasărea ciudată s-a ridicat în
aer. Apoi s-a înălţat tot mai sus, rotindu-se în văzduh, iar pilotul era mândru
şi fericit.
Peste trei ani, Aurel Vlaicu a încercat să treacă în zbor Munţii Carpaţi.
Dar „Gândacul” era prea slab pentru un drum aşa de lung.
S-a prăbuşit, iar pilotul Aurel Vlaicu şi-a pierdut viaţa fără a-şi revedea
plaiurile natale de dincolo de Carpaţi.
33

1. Răspundeţi!
– Unde s-a născut Aurel Vlaicu?
– Care a fost visul lui?
– Cum arăta „Gândacul”?
– Cum decola „pasărea” inventată de Aurel Vlaicu?
– Unde s-a prăbuşit avionul lui Aurel Vlaicu?
– Căutaţi pe hartă: râul Mureş, oraşul Orăştie, Munţii Carpaţi.
2. Completaţi!
visează
doreşte să devină …
Copilul vrea să fie …
luptă să se facă …
învaţă
a născocit
Aurel Vlaicu …
a inventat
Reţineţi!
sărac – sărăcie vesel – veselie

mândru – mândrie copil – copilărie
bucuros – bucurie prunc – pruncie
măreţ – măreţie om – omenie
voios – voioşie bărbat – bărbăţie
34

3. Transformaţi cuvintele din paranteză.
Când e pace, toţi avem o (copil) fericită.
Din (prunc), Aurel Vlaicu a vrut să fie pilot.
În tabără a fost multă (vesel).
Mama îşi priveşte copilul cu (mândru).
Vorba multă-(sărac) omului.
(Lacom) strică (om).
Uneori, (mândru) e soră cu (prost).
Reţineţi!
Merge mâncând. Păsările zboară rotindu-se în aer.
Mă priveşte zâmbindu-mi. Iese punându-şi şapca.
35

4. Transformaţi propoziţiile după model:
Pilotul ne salută şi decolează. - Pilotul ne salută decolând.
O cursă TAROM decolează şi se înalţă în aer.
Copilul se joacă şi născoceşte un avion.
Satelitul adună date şi se învârteşte în jurul pământului.
Copilul visează şi se gândeşte să devină cosmonaut.
Stewardesa zâmbeşte şi ne doreşte „Drum bun”.
Pasagerii se aşază şi îşi pun centurile de siguranţă.
Ghiciţi, ce e?
Am o pasăre de fier
Cu elice de oţel.
Cât clipeşti,
Zbori cu ea la Bucureşti.
5. Citiţi lectura cu titlul „Povestea curcubeului” din Lecturi litertare.
36

Ţări şi locuitori
Ţara în care tră-

im este Ungaria. Un-
garia se învecinează
cu următoarele ţări:
la nord cu Ucraina şi
Slovacia, la vest cu
Austria şi Slovenia,
la sud cu Croaţia şi
Serbia, la est cu Ro-
mânia.
Ungaria are o suprafaţă de 93 036 km2. Are o populaţie de 9 888 200 de

locuitori.
Pe lângă maghiari, în ţara noastră trăiesc şi români, germani, sârbi, cro-
aţi, sloveni, slovaci, romi.
37

Bedeu
Apateu
Săcal
A
A RI
G
UN Micherechi
IA
Giula
Otlaca-Pustă
ÂN
Aletea
ROM
Chitighaz
Leucuşhaz
Bătania
Cenadul-Unguresc
Cetăţenii maghiari de naţionalitate română trăiesc mai ales în judeţele

Bihor, Bichiş, şi Csongrad.
Cele mai importante localităţi populate şi de români sunt: Săcal, Apateu,
Bedeu, Giula, Micherechi, Chitighaz, Aletea, Bătania, Otlaca-Pustă, Leu-
cuşhaz şi Cenadul-Unguresc.
1. Răspundeţi!
– Cu care ţări se învecinează Ungaria?
– Ce suprafaţă şi ce populaţie are Ungaria?
– Ce naţionalităţi trăiesc în Ungaria?
– Denumiţi câteva localităţi în care sunt şi români.

Tom este englez. El vorbeşte limba engleză. El vorbeşte englezeşte.
Bogdan este român.
Paul este francez.
Ivan este rus.
Ali este turc.
38

Reţineţi!
polonez - poloneză indian - indiană bulgar - bulgăroaică

polonezi - poloneze indieni - indiene bulgari - bulgăroaice
Ei locuiesc în China. Ei locuiesc în România.

El este chinez. El este român.
Ea este chinezoaică. Ea este româncă.
Ei locuiesc în Ungaria.
El este ungur.
Ea este unguroaică.

a) Ei locuiesc în Albania. Ei locuiesc în Polonia.
Ei sunt albanezi.
Ele sunt albaneze.
39

Ei locuiesc în Scoţia. Ei locuiesc în Bulgaria.
Ei sunt scoţieni.
Ele sunt scoţiene.
Ei locuiesc în Franţa. Ei locuiesc în Grecia.

Ei sunt francezi.
Ele sunt franţuzoaice.
b) Gheorghe Rotar este din Chitighaz. El este chitighăzean.

Şi Florica Olar e din Chitighaz. Ea este
Ei sunt
Vasile Roxin e din Micherechi. Ele

Şi Ana Gurzău e din Micherechi. Ea e
Ei sunt
Ioan Pilan e din Otlaca. Ele

Şi Sofia Botaş e din Otlaca. Ea este
Ei sunt
Gheorghe Pomuţ e din Giula. Ele

Şi Elisabeta Nicoară e din Giula. Ea este
Ei sunt
Petru Popuţa e din Aletea. Ele

Şi Maria Stejan e din Aletea. Ea este
Ei sunt
4. Care nume de familie sunt cunoscute în localitatea voastră?

Otlăcan, Hoţopan, Brândaş, Sălăjan, Popuţa, Rus, Mihuţ, Buha, Stan,
Tulcan, Mureşean, Muntean, Jurău, Cefan, Oroian, Abrudan, Poiendan,
Cozma, Isai, Groza, Brad, Magdu, Sucigan, Ardelean, Cioban, Ruja,
Popa, Drăgan, Cioca, Oltean, Netea, Petruşan, Pantea
40

Brişca lui Ionică
Bedeu este un sătuleţ din Bihor. Cu peste o jumătate de veac în urmă,

bedeuanii trăiau mai ales din păstorit.
Într-o familie de ciobani din Bedeu şi-a petrecut anii fericiţi ai copilăriei
eroul nostru, Ionică.
Mama sa îl iubea foarte mult şi îi spunea „Nicuţa maichii”. Tatăl său îl
ducea des la stână.
Era rândul lui Ionică să cunoască lucrurile păstorilor: pălăria rotundă şi
scundă, bâta de cioban, brişca cu două cuţite, cojocul.
– Fătul-meu, i-a spus tatăl lui Ionică, dacă eşti bun, la primăvară când om
tunde oile şi om vinde lâna ţ-oi cumpăra o brişcă faină, cu plăsele din corn
de cerb.
Zis şi făcut! A sosit primăvara. Ciobanii au tuns oile, au vândut lâna. Tata
i-a cumpărat lui Ionică comoara preţioasă: briceagul.
Ce mândru era băiatul! Copii mai bogaţi erau în sat, dar mai fericiţi decât
Ionică al Păcurarului nu! Şi i-a mai luat tata şi clop adevărat de cioban. Aşa
bine îi stătea cu el, încât la soare te puteai uita, dar la „Nicuţa maichii” nu!
Ionică mângâia briceagul cel nou: avea două cuţite, care luceau ca argintul.
– Măi, Nicuţă, i-a spus mama, nu tot purta cu tine brişca cea mândră c-o
s-o pierzi!
– N-o pierd, mamă. Am grijă de ea, a răspuns Ionică, cu mâna peste
buzunarul în care ţinea briceagul.
41

Toată ziua tăia: pipirig, nuiele, pită, caş…
Într-o zi briceagul cel nou a dispărut. Degeaba l-a căutat toată familia,
degeaba i-au întrebat pe toţi despre el.
Ionică a plâns cu lacrimi amare. Parcă ştia că nu va deveni niciodată cio-
ban, că nu va mai avea nicicând un briceag aşa de frumos.
Azi, Ionică al Păcurarului e adult. Are la rândul lui copii. Adesea poves-
teşte despre satul Bedeu, în care odată trăiau mulţi români, care se ocupau cu
creşterea oilor. E satul în care şi-a petrecut cele mai fericite clipe ale vieţii.
1. Răspundeţi!
– Unde şi-a petrecut copilăria Ionică?
– Unde se află satul Bedeu?
– Cu ce se ocupau bedeuanii?
– Ce obiecte caracteristice au păstorii?
– Cum îi spunea mama lui Ionică?
– Ce i-a promis tata lui Ionică?
– Ce fac ciobanii primăvara?
– Cum era comoara lui Ionică?
– Ce făcea Ionică cu briceagul?
– Cum îi stătea băiatului cu pălăria de cioban?
– Ce s-a întâmplat cu brişca lui Nicuţă?
42

Ştiaţi· că…?
Stâna este un adăpost pentru oi şi păstori. La stână se află un loc îngrădit,
numit staul. În staul se odihnesc oile, berbecii şi mieii. Ciobanii se adăpos-
tesc în colibă.
Ciobanii mulg oile. Din lapte se face caş, din caş se face brânză. Lichidul
care rămâne după scoaterea caşului din lapte, se numeşte zer. Prin fierbere,
din zer se obţine urda.
2. Puneţi cuvintele în ordine.

urdă, caş, brânză, lapte, zer
3. Căutaţi produsele lactate.

mămăligă, unt, ulei, smântână, compot, şniţel, lapte bătut, urdă, pâine,
frişcă, lapte praf, salam, zer, ceai, brânză, caş, morcov, caşcaval
Reţineţi!
cal – cai tată – taţi oaie – op

miel – miei popă – popi cale – căi
4. Eu spun una, tu spui două:

a) un cal un papagal un şal un animal
un copil un caporal un mal un canal
un miel un şacal un tunel un inel
b) un ministru un bou
un cuscru un leu
un socru un fiu
un tigru un geamgiu
c) un tată
un popă
un papă
43

5. Completaţi!
La stână locuiesc … şi …
În staul se adăpostesc … şi …
… au jug, … au hamuri.
Reţineţi!
Despre lucruri viitoare putem spune şi astfel:
voi cânt.
vei cânţi.
va cânte.
Mâine cânta. Mâine o să
vom cântăm.
veţi. cântaţi.
vor cânte.
Când vorbesc despre lucruri viitoare, românii din Ungaria spun:
oi
îi
a
Mâine cânta.
om
îţi
or
44

6. Înlocuiţi părţile subliniate cu alte forme potrivite.
a) Tu îi căpăta un briceag cu două cuţite.
Noi om merge la stână.
Bunica a face brânză.
Ciobanii or mulge oile.
Eu oi vinde lâna la târg.
Voi îţi duce mieii la păşune.
b) O să cânte din fluier?

O să mâncaţi caş?
O să purtăm pălărie?
O să beie şi ei lapte?
O să am şi eu cojoc?
O să tunzi oile?
7. Citiţi lectura „Lupul la stână” din Lecturi literare.
45

La muzeu
În sălile Muzeului de Artă sunt

expuse picturi, sculpturi, ceramică.
Ghidul muzeului spune:
– Vă rog, nu atingeţi obiectele
expuse!
La Muzeul de Maşini Agricole

sunt: pluguri de lemn, batoze cu
aburi, tractoare vechi, semănători şi
combine.
Aceste maşini şi unelte au fost
folosite în agricultură din cele mai
vechi timpuri până azi.
Pentru a vizita Muzeul de Ştiinţe

Naturale, o zi nu e de ajuns. Aici
domneşte o lume a tăcerii. Te
privesc cu ochi de sticlă sute de
animale şi păsări împăiate. Pe rafturi
se află insectare cu fluturi coloraţi,
ierbare cu plante neobişnuite.
Într-o sală imensă este un schelet
uriaş de dinozaur.
Oare câte milioane de ani are?
46

1. Răspundeţi!
– Ce se află în sălile Muzeului de Artă?
– Ce spune ghidul?
– Ce fel de maşini agricole cunoaşteţi? Unde sunt expuse?
– La Muzeul de Ştiinţe Naturale sunt animale vii? Dar la Grădina
Zoologică?
– Ce se află pe rafturi?
– Cum arată un dinozaur?
2. Puneţi-le în locul potrivit. Folosiţi Dicţionarul ilustrat.

ferigă
fluture
lăcrimioară
muscă
muşeţel
ierbar cărăbuş insectar
licurici
păpădie
păianjen
cosaş
3. Organizaţi în clasă o expoziţie de desene sau de jucării făcute

de voi.
Reţineţi!
un ochi – doi ochi

un pui – doi pui
un ardei – doi ardei
un muzeu – două muzee

un liceu – două licee
47

4. Cum spui dacă este unul sau una?
a) unelte folositoare, animale împăia-
te, ochi deschişi, păsări cântătoare,
ardei iuţi, insectare interesante,
fluturi coloraţi, schelete uriaşe, pui
galbeni
b) sălile muzeelor, obiectele expuse, picturile şi sculpturile moderne,

maşinile agricole, plugurile vechi
5. Faceţi o compunere după imagini.
6. Citiţi lectura cu titlul „Trei fluturaşi” din manualul Lecturi

literare.
7. Confecţionaţi o păpuşă din

crengi de liliac (iorgovan) şi
îmbrăcaţi-o în haine
tradiţionale care se purtau în
localitatea voastră.
Cum se numesc ele?
48

O adevărată lecţie de istorie
Dacă treceţi prin Chitighaz, opriţi-vă neapărat la Casa-muzeu!

Casa-muzeu se află pe strada Kossuth, la numărul 68. Această locuinţă
este specifică românilor de pe aceste meleaguri.
Casa are trei încăperi: casa cea mare, tinda şi casa cea mică. Aşa
numeau românii din Chitighaz camera mare, bucătăria şi camera mică. În
cameră aveau un cuptor în care coceau pâine, cozonac şi prăjituri. Românii
din Ungaria le zic acestor alimente pită, colac şi plăcinte.
De-a lungul casei este o verandă, pe care o numeau tărnaţ. Elevii din
clasa a IV-a au impresii:
Am rămas impresio-
naţi de modul de viaţă al
strămoşilor noştri. Cel mai
mult ne-au plăcut articole-
le de îmbrăcăminte pe care
le purtau fetele românce
din Chitighaz: poale, spă-
toi, bluză, rochie largă,
zadie de mătase. Această
vizită a fost pentru noi o
adevărată lecţie de istorie.
49

1. Răspundeţi!
– Ce au vizitat elevii din clasa a IV-a?
– Unde se află această Casă-muzeu?
– Câte încăperi are casa şi cum se numesc?
– Ce coceau în cuptor?
– Ce este tărnaţul?
– Ce impresii au avut elevii?
– Ce le-a plăcut cel mai mult?
Ştiaţi· că…?
Preotul Iosif-Ioan Arde-
lean a scris în anul 1893 cartea
Monografia comunii Chitighaz.
În paginile cărţii, autorul
descrie cum îşi făceau strămo-
şii chitighăzenilor bordeiele:
aruncau în spate o pogace şi pe
locul pe care cădea pogacea îşi
construiau locuinţa.
2. Formaţi propoziţii. Folosiţi: sat, localitate, meleaguri.

a) În acest…
În această … trăiesc şi români.
Pe aceste …
b) Pornim prin
Trecem spre
Plecăm la Seghedin
Mergem din
Ne oprim în
50

Reţineţi!
Eu opresc
Tu opreşti
El (ea) opreşte ceva …
Noi oprim (autobuzul, televizorul, apa)
Voi opriţi
Ei (ele) opresc
Eu mă opresc
Tu te opreşti
El (ea) se opreşte undeva …
Noi ne oprim (la muzeu, în parc, la·şcoală)
Voi vă opriţi
Ei (ele) se opresc
3. Completaţi!
a) Eu … căţelul.
(plimb, mă plimb)
Eu … în parc.
Tu o … pe sora ta.
(superi, te superi)
Tu … pe prietenul tău.
Ea … plantele în ierbar.
(aşază, se aşază)
Ea … pe fotoliu.
b) Noi … colacul în cămară.
(ascundem, ne ascundem)
Noi … după cuptor.
Voi … oile la păscut.
(duceţi, vă duceţi)
Voi … la Casa-muzeu.
Ei (ele) … rufele.
(spală, se spală)
Ei (ele) … pe mâini.
51

4. Citiţi textul şi transformaţi-l după model:
Radu şi Rodica vizitează Grădina Zoologică. Se opresc în faţa maimu-
ţelor, privesc leii şi tigrii, admiră păunii. La ieşire cumpără ilustrate co-
lorate, cu animale. Lui Radu îi plac
cel mai mult papagalii, pe Rodica
o atrag broaştele ţestoase. Copiii
rămân cu impresii frumoase despre
Grădina Zoologică.
Model:
Radu şi Rodica au vizitat Grădina Zoologică.

Radu şi Rodica vizitau Grădina Zoologică.

Pe vremuri, oamenii au folosit pluguri de lemn.
Pe vremuri, oamenii foloseau pluguri de lemn.
Chitighăzenii au numit veranda tărnaţ.

Femeile au copt pâinea în cuptor.
Fetele au purtat poale şi spătoi.
Românii au construit case din pământ.
Casele vechi au avut trei încăperi.
52

Meşteşuguri din satul nostru
Atelierul pantofarului e plin

cu încălţăminte uzată. Se află aici
pantofi cu toc, pantofi bărbăteşti,
sandale de copii, cizme, bocanci şi
papuci.
Pantofarul repară tocurile şi
pune tălpi noi pantofilor. Foloseş-
te calapod, ciocan, sulă şi cuie de
lemn.
În satul nostru s-a deschis un coafor şi o frizerie. Coafeza aranjează

părul femeilor. Frizerul tunde părul bărbaţilor, iar bărbierul le rade
barba.
La salonul de coafură şi la frizerie sunt oglinzi mari, foarfece,
bigudiuri, vopsele de păr, brice, aparate de uscat părul, aparate de ras
electrice.
La atelierul de croitorie se cro-
iesc şi se cos haine: bluze, cămăşi,
fuste, pantaloni, rochii, costume băr-
băteşti şi de damă.
Croitoresele croiesc după tipare,
trag la maşină, cos nasturi şi calcă
articolele de îmbrăcăminte.
Croitorii lucrează cu foarfece,
centimetre, ace, bolduri, ace cu gă-
mălie, aţă, degetare şi maşini de
cusut.
53

1. Răspundeţi!
– Cu ce e plin atelierul pantofarului?
– Cu ce lucrează pantofarul?
– Ce fel de încălţăminte repară el?
– Cine merge la coafor? Dar la frizerie?
– Ce face coafeza? Dar frizerul?
– Ce obiecte folosesc ei?
– Unde se fac articole de îmbrăcăminte?
– Ce haine cunoaşteţi?
– Cu ce lucrează croitorii?
– Ce fel de ateliere sunt în satul vostru?
– Ce meşteşuguri cunoaşteţi?
2. Cum spuneţi dacă este unul sau una?

a) sandale, bocanci, cizme, pantofi,
tocuri, papuci, tălpi, brice, oglinzi,
confecţii, foarfece, fuste, bluze, că-
măşi, costume, rochii, tipare, centi-
metre, nasturi, bolduri, coafeze, fri-
zeri, croitorese, croitori
b) maşini de cusut, ace cu gămălie, articole de îmbrăcăminte, aparate

de uscat părul, aparate de ras, cuie de lemn
54

3. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele expresii:
pantofi cu toc, bocanci cu şireturi, cămaşă cu dungi, rochie cu buline,
ac cu gămălie, prăjitură cu frişcă, clătite cu dulceaţă, ceai cu lămâie.
4. Completaţi tabelul cu cuvintele de mai jos:

a) grădinarul, frizerul, pantofarul
b) tunde, coase, taie
c) pâine, bocancii, răsadurile
d) fierăstrăul, maşina de cusut, ciocanul
a) Cine? b) Ce face? c) Ce? d) Unde? Cu ce?
Croitorul … cămăşi …
… repară … cu cuie de lemn
Brutarul coace … în cuptorul electric.
Dulgherul … scândura …
… … părul cu foarfecele.
Fierarul bate potcoava …
… udă … cu stropitoarea.
55

Meserii încurcate
Pescarul prinde … pantofi,

Cizmarul repară … cartofi,
Grădinarul sapă … peşte,
Şi brutarul are … cleşte,
Fierarul are … făină,
Doctorul are … combină,
Fermierul … dă reţete,
Ia, gândeşte-te băiete!
Meserii amestecate.
Tu descurcă-le pe toate.
56

Cine vrea poate
Mirela e singură acasă. Vrea să-şi coasă un nasture la bluza cu dantelă.

Ia un ac, aţă albă şi un nasture alb, mic. Încearcă să bage aţa în urechea
acului. Nu reuşeşte. Acul şi aţa îi alunecă din mână şi cad pe covor. Mirela
iese pe balcon şi strigă:
– Ajutor! Nu pot să-mi cos nasturele!
În faţa blocului Mirelei, se află un şantier de construcţii. Acolo lucrează
multe maşini şi utilaje puternice.
Când au auzit strigătul Mirelei, maşinile s-au oprit din lucru şi s-au
îndreptat spre balconul ei:
– Ce s-a întâmplat, fetiţo?
– Nu reuşesc să bag aţa în ac şi să-mi cos nasturele. Ajutaţi-mă!
Excavatorul a încercat să prindă acul. Dar cupa lui avea dinţi prea mari,
iar acul era prea mic.
A venit apoi buldozerul. A vrut să împingă aţa în ac. Dar aţa era prea
subţire.
Macaraua a ridicat nasturele. Dar braţul ei era prea înalt. Nasturele mic
nici nu se vedea.
Atunci maşinile au început să se certe. Excavatorul a spus:
– Buldozerul e de vină! E prea greu şi rupe aţa.
57

Buldozerul s-a supărat:
– Ba, macaraua e vinovată. E neîndemânatică şi ridică nasturele prea sus.
– Excavatorul nu e bun de nimic. Nu e în stare să ţină un ac, zice
macaraua.
Între timp, Mirela a luat în mâini aţa şi acul. A băgat aţa în ac. La capăt
i-a făcut un nod. A cusut nasturele la locul lui. Apoi s-a îmbrăcat cu bluza
cu dantelă. Le-a spus maşinilor:
– Nu vă mai certaţi. Am reuşit să-mi cos singură nasturele. Întoarceţi-vă
la munca voastră.
– Ce poţi face singur, nu aştepta de la alţii, i-au răspuns maşinile. Apoi
au pornit înapoi, spre şantierul de construcţii.
(dupăopovestiredeMirceaSântimbreanu)
1. Răspundeţi!
– Ce vrea să facă Mirela?
– De unde lipseşte nasturele?
– Cu ce se coase nasturele?
– Fetiţa reuşeşte să bage aţa în ac?
– Cine vine în ajutorul ei?
– Unde lucrează maşinile şi utilajele?
– Cum sunt dinţii cupei excavatorului?
– Cum e acul pentru excavator?
– Ce a vrut să facă buldozerul cu aţa?
– Cum era aţa pentru excavator?
– Ce a făcut macaraua cu nasturele?
– Cum era braţul ei? Dar nasturele?
– Maşinile au reuşit să coasă nasturele?
58

– Cine a cusut nasturele la locul lui?
– Ce a făcut Mirela la capătul aţei?
– Ce le-a spus fetiţa maşinilor?
– Ce au răspuns maşinile?
2. Înlocuiţi părţile subliniate, cu expresiile de mai jos:

îşi întrerup lucrul; au pornit spre …; e nefolositor; e vinovată; nu e în
stare să…; e stângaci.
Macaraua e de vină.
Acul fără vârf nu e bun de nimic.
Maşinile se opresc din lucru.
Camioanele se îndreaptă spre şantier.
Mirela nu e capabilă să bage aţa în ac.
Buldozerul e neîndemânatic.

Acul este mic.
Acele sunt mici.
Nasturele este alb.

Dintele este prea mare.
Macaraua este înaltă.
Aţa este galbenă.
Buldozerul este puternic.
Excavatorul este uriaş.
59

Reţineţi!
bluza pantofii.
Mă îmbrac cu pantalonii. Mă încalţ cu cizmele.
paltonul. sandalele.
bluză. pantofi.
Mă dezbrac de pantaloni. Mă descalţ de cizme.
palton. sandale.
4. Completaţi după model:

Când e frig, mă îmbrac cu paltonul.
Când e noroi, ne încălţăm …

Când e cald, te îmbraci …
La uşă, vă descălţaţi …
La ora de sport, el se încalţă …
Dimineaţa, mă dezbrac …
60

5. Grupaţi cuvintele cu înţeles contrar.
reuşit, văzut, vinovat, îndemânatic, priceput, înnodat, îmbrăcat, încălţat,
închis, încuiat, legat, cusut, ordonat, făcut, lipit;
(neîndemânatic, nevăzut, nepriceput, nereuşit, dezbrăcat, descuiat,

nevinovat, deschis, desfăcut, deznodat, dezlipit, dezlegat, descălţat,
dezordonat, descusut)
6. Explicaţi proverbele:
– Nevoia învaţă pe om.
– Omul învaţă din greşeli.
– Cine aşteaptă mură în gură, nu ajunge ziua bună.
7. Învăţaţi poezioara:
Mi-e frică, ce să fac?
Mă sperii şi de un ac.
Şi de un gândac,
Şi de un gândac.
Nu înot, chiar dacă am colac
Mi-e frică să nu facă pac.
Mi-e frică, ce să fac?
8. Citiţi povestea „Nevoia învaţă pe om” din Lecturi literare.
61

Păpuşa Eleonora
Departe, peste nouă mări şi nouă ţări se află o ţară minunată, Ţara
Jucăriilor. În această ţară locuieşte păpuşa Eleonora.
Toate jucăriile o iubesc. Ea e cea mai ordonată şi cea mai cuminte
păpuşă.
Dimineaţa se scoală, se spală. Se

îmbracă cu rochiţa şi se încalţă cu
pantofiorii. Se uită în oglindă şi se
piaptănă.
Se aşază la masă şi ia micul
dejun.
Apoi se duce să se plimbe în

parc. Acolo se joacă cu mingea şi se
dă în leagăn.
La prânz, se întoarce acasă. Du
pă-amiază se culcă puţin, iar seara
se uită la televizor.
62

Într-o zi, păpuşa Eleonora a dispărut din Ţara Jucăriilor.
În camera ei, jucăriile au găsit o scrisoare:
Dragiimeiprieteni,
Nuvăsupărațicăamplecatdintrevoi.Sezicecăun-
devaînlume,esteunlocundetrăiescmulţicopii.Copiii
aunevoiedejucării.
Noi,jucăriile,atuncisuntemfericitecândcopiiisejoa-
căcunoi.
Cândamsăajunglacopii,amsăvăchemşipevoi.
Vomfiiarîmpreună.
Pânăatunci,văîmbrăţişează,
Eleonora
1. Răspundeţi!
– Unde se află Ţara Jucăriilor?
– Cine trăieşte aici?
– Cum este păpuşa Eleonora?
– Ce face ea în fiecare dimineaţă?
– Ce face păpuşa în parc?
– Ce face după-amiază?
63

– Ce s-a întâmplat într-o zi cu păpuşa Eleonora?
– Ce au găsit jucăriile în camera ei?
– Despre ce e vorba în scrisoare?
– Copiii au nevoie de jucării?
– Când sunt fericite jucăriile?
– Când vor fi împreună toate jucăriile?
– Voi ce jucării aveţi?
2. Alcătuiţi propoziţii.
Băieţii joacă …
Fetiţele se joacă cu …
Copiii se joacă de-a …
(fotbal, mingea, ascunselea, şah,

păpuşa, prinselea, cărţi, cercul,
baba-oarba)
3. Formaţi propoziţii.
Se zice că
Se aude că
Se crede că peste mări şi ţări există o ţară minunată.
Se vorbeşte că
Se spune că
64

4. Înlocuiţi punctele cu: mă, te, se, ne, vă, se.
În fiecare zi, uit acasă creionul.
În fiecare zi, mă uit la televizor.
Duc o scrisoare la poştă.
Mă duc la poştă.
Întorc foile cărţii.
Mă întorc din drum.
… duc la teatru. … ducem în vizită.

… uit la ceas. … uităm în calendar.
… întorc acasă. … întoarcem la bunici.
… tem de câini. … temem de întuneric.
… duci în excursie. … duceţi spre gară.

… uiţi la film. … uitaţi în dicţionar.
… întorci de la uşă. … întoarceţi din călătorie.
… temi de lup. … temeţi de tunet.
… duce în parc. … duc după ciuperci.

… uită la meci. … uită la tablă.
… întoarce de la şcoală. … întorc cu spatele.
… teme de animalele sălbatice. … tem de şerpi.
65

5. Alegeţi forma corectă.
a) (Uită să se spele pe dinţi.

Se uită)
(Duci câinele la medicul veterinar.

Te duci)
(Ascundeţi gunoiul sub covor.

Vă ascundeţi)
(Port o rochie lungă.

Mă port)
(Jucăm hora mare.

Ne jucăm)
(Plâng cu lacrimi de crocodil.

Se plâng)
b) (Porţi frumos cu sora ta.

Te porţi)
(Uit pe fereastră.
Mă uit)
66

(Ascundem în pod.
Ne ascundem)
(Jucaţi de-a ascunselea.

Vă jucaţi)
(Plâng părinţilor de purtarea colegilor.

Se plâng)
(Duce la medic.
Se duce)
6. Completaţi cu cuvintele potrivite.

El … cu pantalonii.
Noi … cu sandalele.
Tu … pe dinţi.
Ele … în oglindă.
Eu … de pantofi.
Voi … de paltoane.
7. Citiţi din Lecturi literare poezia „Jucăriile celui cuminte” de

George Coşbuc.
67

La carnaval
Mâine va fi carnaval. Toţi copiii se pregătesc pentru balul mascat.

Şi-au confecţionat din timp măşti şi costume. Nimeni nu a spus însă ce
costum va purta. Pentru fiecare, carnavalul va fi o surpriză.
La carnavalul de anul trecut, Doru a fost cărăbuş. Mâine se va îmbrăca
în costum de cosmonaut.
Delia anul trecut a fost şoricel. De data aceasta, va purta un costum de
clovn.
Cel mai nerăbdător este Matei. El nu a fost încă niciodată la carnaval.
Toată familia a lucrat trei zile şi trei nopţi să-i confecţioneze costumul.
Mama sa i-a cusut o pereche de pantaloni bufanţi şi o bluză roşie, cu mâneci
lungi. Sora sa mai mare i-a croşetat o căciuliţă lungă, până la umeri. Din
vată, părinţii săi i-au făcut o barbă până la brâu. Se va încălţa cu cizmuliţe
roşii.
Unchiul său i-a dat o pipă din lemn de trandafir. Mătuşa sa i-a adus un
felinar vechi.
68

Matei e foarte emoţionat. S-a privit în oglindă de o sută de ori. Oare ce
vor spune colegii despre costumul lui?
Voi ce credeţi: ce va fi Matei la carnaval?
l. Răspundeţi!
– Ce va fi mâine?
– Pentru ce se pregătesc copiii?
– Ce şi-au confecţionat ei?
– Ce va fi carnavalul pentru fiecare?
– Ce a fost Doru anul trecut? Dar anul
acesta ce va fi?
– Când a fost Delia şoricel?
– Şi de data aceasta va fi şoricel?
– De ce e nerăbdător Matei?
– Ce i-a cusut mama sa?
– Cine i-a croşetat căciuliţa?
– Din ce i-au făcut părinţii săi barbă?
– Ce a primit de la unchiul său?
– Dar de la mătuşa sa?
– Ce va fi Matei la carnaval?
69

lipseşte de la carnaval.
Nimeni nu va purta costum de indian.
se privea în oglindă.
a întârziat de la serbare.
n- a uitat de balul mascat.
Nimeni
nu a spus ce costum va purta.
a întrebat ce surprize vor fi.
copil are o mască interesantă.

Fiecare costum e deosebit.
păpuşă are rochiţă nouă.
merge la carnaval.
Fiecare are un costum nou.
va cânta un cântec.
70

a) Avea o barbă lungă pânăla brâu.
Avea cămaşă încheiată … gât.

Rochia îi ajungea … călcâie.
Purta cizme … genunchi.
Părul îi ajungea … umeri.
Zăpada îi venea … glezne.
b) Fugea de la şcoală pânăla bunica.
Mergea pe jos … staţia de autobuz … magazin.

Alerga … stadion … gară.
Se plimba … poartă … colţ.
Călătorea … Giula … Seghedin.
Se odihnea … ora 3 … ora 4.
4. Formaţi propoziţii:
mea
ta
lui, ei este îmbrăcată în Scufiţa Roşie.
Sora a fost la carnaval.
noastră va cânta pe scenă.
voastră
lor
71

meu
tău
lui, ei cântă la chitară.
Fratele a avut costum de pitic.
nostru va fi costumat.
vostru
lor
mele
tale
lui, ei cos un nasture.
Surorile au croşetat căciuliţe.
noastre vor face prăjituri
voastre
lor
mei
tăi
lui, ei sunt emoţionaţi.
Fraţii au venit la bal.
noştri vor aplauda.
voştri
lor
72

Reţineţi!
Deliei
fetiţei
mătuşa mătuşa sa
lui Matei
băiatului
Deliei
fetiţei
unchiul unchiul său
lui Matei
băiatului
Deliei
fetiţei
mătuşile mătuşile sale
lui Matei
băiatului
Deliei
fetiţei
unchii unchii săi
lui Matei
băiatului
73

5. Înlocuiţi punctele cu: său, sa, săi, sale.
Mătuşa … i-a adus un felinar vechi.
Unchiul … i-a dat o pipă.
Părinţii … i-au făcut un cadou interesant.
Surorile … i-au croşetat căciulă şi mănuşi.
6. Completaţi cu forma corectă.

Matei a venit la carnaval cu unchiul … (său, sa).
Mirela a invitat-o şi pe mătuşa … (său, sa).
Băiatul i-a chemat şi pe părinţii … (săi, sale).
Fetiţa a sosit cu rudele … (săi, sale).
74

Hai să jucăm fotbal
Hai să ne jucăm de-a moara
Fotbal cu nasturi
Fiecare echipă este compusă

din unsprezece nasturi de aceeaşi portar
culoare şi mărime.
fundaşi
Mingea e un nasture mai mic. mijlocaşi
Jocul începe de la centrul terenului.
Câştigă cel care înscrie mai înaintaşi
multe goluri.
Moară
Primul jucător are şase boabe

de fasole, al doilea jucător are şase
boabe de porumb.
Fiecare pune câte o boabă pe
vertical
unul dintre cele nouă puncte de pe

tabla de joc.
ic
Cine are trei boabe orizontal,

l
ob
vertical sau oblic, are o moară şi ia

una din boabele adversarului.
orizontal Cine rămâne cu numai două
boabe, pierde jocul.
75

Şah
Tabla de şah are şaizeci şi patru de pătrăţele, albe şi negre.
Fiecare jucător are şaisprezece piese.
Pionul merge înainte, câte un pătrăţel.
Tura merge înainte, înapoi şi lateral, la dreapta şi la stânga.
Nebunul merge numai oblic.
Calul sare în forma literei L.
Regina merge ca tura şi ca nebunul.
Regele merge în toate direcţiile, dar numai câte un pătrăţel.
Jocul de şah este ca un război. Regele nu luptă, dar pe el îl apără toţi.
Jucătorii se străduiesc să ia cât mai mulţi prizonieri.
Câştigă cel care înconjoară regele adversarului din toate părţile.
2 ture
2 cai
rege regină
2 nebuni
8 pioni
76

1. Răspundeţi!
a) – Câţi jucători are echipa de fotbal?
– Cum sunt împărţiţi jucătorii pe terenul de fotbal?
– De unde începe jocul?
– Cine câştigă?
b) – Cu ce piese se joacă „Moara”?

– Cum poţi lua una din boabele
adversarului?
– Cine pierde jocul?
– Ce mai înseamnă cuvântul moară?
c) – Câte pătrăţele are tabla de şah?

– Cu câte piese se joacă?
– Cum se numesc piesele jocului?
– Cum se mişcă ele pe tabla de şah?
– Care jucător câştigă?
Albul mută şi câştigă.

Şah – mat!
77

Reţineţi!
Cum merge regina?
vertical.
orizontal.
oblic.
înainte.
Merge
înapoi.
lateral.
la dreapta.
la stânga
Undeseaflăregina?
în apropierea regelui.
în faţa calului.
în spatele nebunului.
Se află în dreapta turei.
în fundul tablei.
în stânga pionilor.
înaintea pieselor.
78

2. Completaţi!
cerc triunghi pătrat
romb
Cercul este în stânga …

Triunghiul este în dreapta …
Rombul este dedesubtul …
Pătratul este în dreapta …
Cercul şi triunghiul sunt în stânga …
Cercul, triunghiul şi pătratul sunt
deasupra …
79

3. Completaţi corect cu unul dintre cuvintele din paranteză.
Vecinii au plecat … România. (la, în)
Nu-mi place carnea … porc. (de, din)
Mâine mergem … Budapesta. (la, în)
Ne plimbăm … stradă. (pe, în)
Călătorii urcă … tren. (pe, în)
Fotbaliştii au meci … stadion. (pe, în)

Sora mea cântă … vioară. (la, din)
Alpinistul are un pulover … lână. (din, de)
Excursioniştii sunt … Bucureşti. (de, din)
Trenul soseşte … linia a doua. (pe, la)
80

4. Roata cuvintelor. Jucaţi-vă!
START
de lângă
oblic
pe
ded
esu
ve
în
rti
bt
c
sp
al
ate
lân di
gă
n
de Exemplu:
sub
în d
rea
Aruncă cu zarul. pta
înainte Dacă ai dat 3, fă o propoziţie în

a
cu cuvântul vertical. Colegul
tău dă 4. El face o propoziţie
în stânga cu cuvântul din. înapoi
Câştigă cel care face cele mai
multe propoziţii corecte.
pre
ţă
în fa
des
eral la
de
lat
e
pier
re
tre
sp
ro
l
că
în fundu
n ap
sub
după
5. Căutaţi în manualul Lecturi literare propoziţii în care figurea-

ză cuvintele de mai jos:
oblic, pe, vertical, din, în dreapta, în, înapoi, în faţă, de la, spre, în
apropierea, după, în fundul, sub, către, lateral, despre, în stânga, înaintea,
de sub, lângă, în spate, dedesubt, de lângă.
81

Minte sănătoasă în corp sănătos
Dacă eşti răcit şi ai febră, bea ceai de muşeţel sau de măceşe cu multă
zeamă de lămâie şi miere. Mănâncă usturoi cu pâine prăjită!
Dacă te doare burta, bea ceai de mentă sau de chimen. Nu mânca produse
lactate, nici carne grasă.
Primăvara mâncaţi mâncare de spanac, de urzici, măcriş şi ştevie! Conţin
fier, care e un element important pentru organismul vostru.
Dacă vrei să creşti sănătos şi puternic, mănâncă multe crudităţi: morcovi,
gulii, fructe de pădure. Au multe vitamine.
Radu joacă volei, Margareta joacă tenis, Liviu face atletism, Dorina
înoată. Toţi mănâncă hrană uşoară: peşte, carne de pasăre, produse lactate,
miere.
82

Ştiaţi· că…?
Vitamina C a fost descoperită de Szent-Gyorgyi Albert, în anul 1931.
Acest vestit biolog maghiar a observat că ardeiul conţine vitamina C, care se
găseşte şi în lămâie, măceşe, roşii, varză.
1. Răspundeţi!
– Ce beţi dacă sunteţi răciţi şi aveţi febră?
– Când beţi ceai de mentă sau de chimen?
– Care alimente conţin fier?
– Enumeraţi cât mai multe legume şi fructe
bogate în vitamine!
– Ce fel de alimente mănâncă sportivii?
83

Fiţi atenţi la comenzile pe care le primiţi la orele de educaţie fizică:
Drepţi! La stânga! La dreapta! La stânga

împrejur!
Aplecaţi-vă Întindeţi mâinile Puneţi mâinile Săriţi

înainte! lateral! pe şold! pe loc!
Pe locuri! Fiţi gata! Start!
84

2. Continuaţi!
Spală fructele!
Spălaţi fructele!
3. Răspundeţi cu nu:
– Pot să intru?
– Nu intra!
– Pot să vorbesc?
– Putem să mâncăm ciocolată?
– Pot să mă ridic?
– Putem să plecăm?
– Pot să scriu?
85

4. Construiţi propoziţii.
Dacă cerul e roşu vor veni oaspeţi.
Dacă cântă cocoşul vei plânge.
Dacă te mănâncă nasul vei fi supărat.
Dacă visezi strugure vei primi bani.
Dacă te mănâncă palma va ploua.
5. Continuaţi!
Model:
Nu plecaţi în excursie dacă cerul e înnorat!
Nu bea apă rece dacă …

Nu traversa strada dacă …
Nu mânca carne grasă dacă …
Nu juca fotbal dacă …
Nu lua medicamente dacă …
6. În care alimente sunt vitamine A, B, C, D, E, F, K?

Căutaţi pe ambalajul diferitelor produse.
86

Pescăruşul
Era în anul 1976. La

Montreal, în Canada, se des-
făşurau Jocurile Olimpice de
Vară. În echipa de gimnastică
a României era şi o fetiţă slă
buţă, cu părul castaniu, pe ca
re o chema Nadia Comăneci.
Nadia s-a născut la Oneşti,
lângă Bacău, pe malul râului
Trotuş. De la vârsta de 5 ani a
început să facă gimnastică la
clubul sportiv.
Când a fost aleasă să par-
ticipe la Olimpiada de la
Montreal, avea 15 ani. Nimeni
nu credea că această copilă
serioasă va fi campioană
mondială. Publicul, arbitrii
şi ceilalţi concurenţi, toţi au
aplaudat-o pe Nadia când a
obţinut nota maximă (zece) şi medalia de aur la bârnă, la sol, la paralele
inegale.
După mulţi ani de muncă, Nadia a reuşit să devină cea mai bună
gimnastă din lume. De sute de ori a căzut de pe bârnă în timpul antrena-
mentelor. A plâns, s-a ridicat şi s-a antrenat mai departe. Cu ambiţie şi
voinţă a reuşit să fie campioană mondială.
În ziarele din America, din China, din Australia au apărut fotografii
ale Nadei. Într-una dintre aceste fotografii, gimnasta parcă plutea în aer,
ca o pasăre. Reporterul sportiv a scris lângă această imagine: Pescăruşul.
De atunci, toate fetiţele din România visează să ajungă gimnaste
renumite, ca Nadia Comăneci.
87

1. Răspundeţi!
– Ce eveniment important a avut loc la Montreal în 1976?
– Cine era fetiţa din echipa de gimnastică a României?
– Cum arăta ea?
– Unde s-a născut Nadia Comăneci? Căutaţi pe hartă!
– La ce vârstă a început să facă gimnastică?
– Câţi ani avea când a devenit campioană mondială?
– La ce probe a obţinut medalie de aur?
– Cum a reuşit să devină campioană mondială?
– Cum a denumit-o un reporter sportiv?
– Care este sportivul tău preferat?

a) El este gimnast. El face gimnastică.
Ea este gimnastă. Ea
El este ciclist. El face …

Ea este ciclistă. Ea
El este atlet. El face …

Ea este atletă. Ea
b) El este baschetbalist. El joacă baschet.

Ea este baschetbalistă. Ea
El este fotbalist. El joacă …

Ea este fotbalistă. Ea
El este handbalist. El joacă …

Ea este handbalistă. Ea
88

c) Ei fac gimnastică. Ei sunt gimnaşti.
Ei fac ciclism. …
Ei fac atletism. …
d) Ei joacă baschet. Ei sunt baschetbalişti.

Ei joacă fotbal. …
Ei joacă handbal. …
locul întâi.
Sportivul locul al doilea.
Echipa a luat, au luat, locul al treilea.
Jucătorii a obţinut, au obţinut medalia de aur.
Gimnastele medalia de argint.
medalia de bronz.
4. Completaţi cu: primul, prima, primii, primele.

Ciclistul a ieşit … la concurs. Automobiliştii au ajuns … la cursa de
maşini. Handbalistele s-au clasat … la Olimpiadă. Echipa de fotbal a
ieşit … la Campionatul European.
5. Dictare:
Echipa de volei are 6 jucători. Echipa de fotbal este alcătuită din 11
membri. Echipa de handbal este formată din 7 persoane. În echipa de
baschet joacă 6 persoane.
89

6. Citiţi după model:
România – Brazilia 3 : O
Meciul de fotbal dintre echipele României şi Braziliei s-a încheiat cu
scorul de trei la zero.
Ungaria – Anglia 1 : 1
Franţa – Italia 2 : 1
Argentina – Germania 3 : 3
7. Alcătuiţi propoziţii:
a obţinut locul întâi.

Sportivul a luat medalie de aur.
a ieşit pe locul întâi.
primul.
Ştiaţi· că…?
Înotătoarea Egerszegi Krisztina s-a născut în 1974. La Olimpiada din
1988, la Seul, ea a obţinut medalia de aur la înot pe spate. În fiecare zi a
acelui an, Krisztina se antrena înotând o distanţă egală cu vârsta ei.
Câţi kilometri înota zilnic?
8. Citiţi din Lecturi literare „Meciul care nu s-a terminat…”.
90

Sărbătoarea florilor
Cu o săptămână înainte de Paşti,

sunt Floriile. Atunci îşi sărbătoresc
ziua numelui fetele pe care le chea-
mă Florica, Florina, Florentina şi
băieţii care se numesc Florin, Flo-
rea, Florentin. ·
La sărbătoarea florilor, la Florii,

înfloresc cele m.ai frumoase flori de
primăvară: liliacul, narcisele, lăcri-
mioarele, viorelele, zambilele, lale-
lele. Iarba este verde, iar pe crengile
sălciilor atârnă ca nişte cercei, mâ-
ţişori drăgălaşi.
– Tăticule, întreabă Florin, cum se face că găsim la florării lalele,

trandafiri şi garoafe tot timpul anului, chiar dacă e iarnă?
– Aceste flori, precum şi multe legume, sunt cultivate în sere. Serele
sunt nişte adăposturi calde şi luminoase pentru plante. În ele, florile şi legu-
mele cresc mult mai repede decât afară.
– Şi unchiul Mihai din Micherechi are sere, nu-i aşa?
– Da, el cultivă în sere castraveţi şi ardei.
91

1. Răspundeţi!
– Când sunt Floriile?
– Cine îşi serbează ziua onomastică la Florii?
– Care sunt florile de primăvară?
– Ce sunt mâţişorii?
– De ce avem şi iarna lalele şi garoafe?
– Ce sunt serele?
– Ce cultivă românii din Micherechi în
2. Alegeţi perechea potrivită:

a) Chiar mâine am cules lalele.
Chiar ieri mergem la Florica.
Chiar azi am lucrat în seră.
Chiar săptămâna trecută sosesc oaspeţii.
Chiar acum va fi ziua mea onomastică.
92

b) Vom merge la munte, chiar dacă e iarnă.
La florărie sunt lalele, chiar dacă nu ţi-a plăcut.
Mi-am spus părerea, chiar dacă apa a fost rece.
Am înotat, chiar dacă e amar.
Vei lua medicamentul, chiar dacă va ploua.
3. Răspundeţi după model:

Aveţi o seră? Nu, avem două sere.
Ai o garoafă? Nu, … trei … .

Cumperi un bujor? Nu, … cinci … .
Rupem o zambilă? Nu, … şapte … .
Pui în buchet doar un trandafir? Nu, … nouă … .
Mănâncă un castravete? Nu, … doi … .
Reţineţi!
Floricăi. lui Florin.

Vioricăi. lui Viorel.
Azi este ziua Mariei. Azi este ziua lui Marius.
Alexandrei. lui Alexandru.
Georgetei. lui George.
ianuarie
Acum e începutul lui februarie
martie etc.
93

a) A cui e cartea? Este a Mariei.
Al cui e creionul?
Ale cui sunt sandalele?
Ai cui sunt cerceii?
b) A cui e sera? Este a lui Mihai.
Al cui e calul?
Ale cui sunt florile?
Ai cui sunt ochelarii?
5. Scrieţi corect cuvintele din paranteză.
a) Blana … (veveriţă) e maro.

Ciocul … (barză) e lung.
Boticul … (căţeluşă) e murdar.
Cuibul … (vrabie) e căptuşit cu pene.
b) Crengile … (sălcii) au înmugurit.

Mirosul … (flori) e foarte plăcut.
Petalele … (lalele) sunt mari.
Ouăle … (păsărele) sunt ca nişte bomboane.
94

c) Crengile … (stejar) sunt uscate.
Tulpina ….(castan) e groasă.
Gustul … (ceai) de mentă e foarte interesant.
Penele … (papagal) sunt colorate.
d) Florile … (maci) sunt roşii.

Fructele … (pomi) sunt gustoase.
Crengile … (brazi) sunt veşnic verzi.
Ciocurile … (pui) sunt galbene.
6. Completaţi!
Cui îi dai trandafirul? 1-1 dau … (Ana)
Cui îi scrii scrisoarea? I-o scriu … (Rodica)
Cui îi arăţi fotografiile? I le arăt … (Radu)
Cui îi duci covrigii? I-i duc … (Ştefan)
7. Completaţi!
La începutul … ianuarie e Boboteaza.
Pe la mijlocul … aprilie sunt Floriile şi Paştile.
La începutul … iunie sunt Rusaliile.
La începutul … decembrie este Sfântul Nicolae.
Pe la sfârşitul … decembrie e Crăciunul.
8. Citiţi din Lecturi literare „Serbarea primăverii”.
9. Scrieţi o compunere cu titlul „Primăvara”.
10. Învăţaţi din Lecturi literare poezia „Ramură cu mâţişori”.
95

Legenda romaniţei
Au fost odată ca niciodată, un împărat şi o împărăteasă. Ei aveau un

palat minunat şi multe bogăţii, dar erau supăraţi, fiindcă nu aveau copii.
Într-o noapte, împărăteasa a auzit în vis un glas, care i-a spus:
– Spală-te cu rouă de pe crini şi pelin, şi vei avea o fată. Să-i pui numele
Romaniţa. Copila ta va înţelege limba florilor. Dar în ziua când se va mărita
se va schimba în floare.
Împărăteasa a făcut întocmai şi a născut o fetiţă. Avea faţa mai albă decât
crinul, iar părul îi mirosea a pelin.
Vremea trecea şi prinţesa Romaniţa se făcea tot mai frumoasă. Nu-i
plăceau nici jocurile, nici petrecerile. Toată ziua stătea printre flori şi vorbea
cu ele.
Când fata a împlinit optsprezece ani, a venit un fecior de împărat şi a
cerut-o de nevastă. Împăratul şi împărăteasa nu şi-au amintit de cuvintele din
vis. Toată împărăţia s-a pregătit de ospăţ. Dar în ziua nunţii, fata s-a schim-
bat într-o floare mică şi parfumată.
Această floare se numeşte romaniţă sau muşeţel. Când sunteţi răciţi şi
beţi ceai de muşeţel, gândiţi-vă la prinţesa care cunoştea limba florilor.
96

1. Răspundeţi!
– Din ce cauză erau supăraţi împăratul şi împărăteasa?
– Ce a visat împărăteasa?
– Cum arăta Romaniţa?
– Prinţesei îi plăceau petrecerile? Dar ce îi plăcea?
– Ce a făcut feciorul de împărat?
– Ce s-a întâmplat cu Romaniţa în ziua nunţii?
– Cum este floarea de muşeţel?
Ştiaţi că…?
Legenda este o poveste prin care oamenii au dorit să explice cum au
venit pe lume plantele, animalele, soarele, luna, pământul. Cunoaşteţi vreo
legendă din localitatea voastră?
2. Plantele din care se face ceai se numesc plante medicinale.

Alegeţi plantele medicinale.
sfeclă de zahăr urzică tei m
floarea-soarelui muşeţel ardei chimen
mentă scai pelin
97

3. Căutaţi cuvintele cu acelaşi înţeles.
prunc schimbare
grai palat
transformare soţie
castel fecior
romaniţă dans
nevastă limbă
flăcău muşeţel
joc copil
4. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu: învaţă, se cheamă, ştie, se

schimbă, se însoară.
Fata cunoaşte limba florilor.
Feciorul se căsătoreşte cu prinţesa.
Romaniţa se transformă în floare.
În vis, un glas o sfătuieşte pe împărăteasă.
Floarea aceasta se numeşte muşeţel.
Reţineţi!
fiindcă
deoarece
Erau supăraţi căci nu aveau copii.
pentru că
din cauză că
5. Completaţi!
a) Beau ceai de muşeţel, … sunt răcit.
Iau medicamente, … am febră.
N-am mâncat nimic, … m-am grăbit.
Nu intră în curte, … se teme de câine.
98

b) Nu pot să umblu, … mă doare piciorul.
Nu pot să intru în apă, … nu am costum de baie.
Nu pot să-ţi umplu paharul, … nu mai e ceai.
Nu pot să scriu, … n-am creion.

a) Ei aveau un palat. Ei au un palat.
Fata avea faţa mai albă decât crinul.

Vremea trecea.
Romaniţa se făcea tot mai frumoasă.
Copila stătea printre flori.
Feciorului nu-i plăcea jocul.
Prinţesa vorbea cu florile.
b) Vei avea o fată frumoasă. Ai o fată frumoasă.
Ea va înţelege limba florilor.

Prinţesa va împlini optsprezece ani.
Romaniţa se va mărita cu un fecior
de împărat.
Fata se va schimba în floare.
Floarea se va numi muşeţel.
7. Citiţi lectura „Povestea ghiocelului” din Lecturi literare.
99

Din jurnalul unui copil. ..
Din jurnalul unui copil din

Egiptulantic:
„Astăzi am fost cu părinţii şi cu

fraţii mei să strângem recolta de in
de pe malul Nilului. De acolo se
vede piramida cea mare a faraonu-
lui Ramses. Sute de oameni au lu-
crat să o înalţe, în ea este sarcofagul
faraonului şi cel al soţiei sale.”
DinjurnalulunuicopildinNazaret,înanulnaşteriiluiIisusHristos:
„Azi i-am auzit pe părinţii mei vorbind în şoaptă: spuneau că azi-noapte

a răsărit pe cer o stea luminoasă. Lumina ei strălucitoare cădea peste o iesle
în care se află un copilaş. Pe părinţii lui nu-i cunoaşte nimeni de aici, de la
noi, din Nazaret. Oare cine e acest prunc minunat?”
100

DinjurnalulunuicopildinUngaria,dinanul2020:
„Astăzi, la ora de compunere, doamna învăţătoare ne-a spus să scriem

care sunt cele mai importante dorinţe ale noastre. Eu am scris trei: în primul
rând, îmi doresc să învăţ să lucrez cu
calculatorul electronic, să devin un
bun informatician. Apoi, aş dori ca
aerul şi apele să fie curate, ca toţi oa-
menii să fie sănătoşi şi veseli. A treia
mea dorinţă este să fiu şi căpitan de
vapor, să colind mările şi oceanele.”
1. Răspundeţi!
– Despre ce ţară scrie primul copil?
– Ce au făcut el şi familia sa?
– Unde au lucrat ei?
– Ce a văzut el de pe malul Nilului?
– Ce se află în piramida faraonului?
– Din ce ţară este al doilea copil?

– Când şi-a scris jurnalul? În ce an?
– Despre ce au vorbit părinţii
copilului?
– Peste ce a căzut lumina stelei?
– Ce s-a întâmplat în acea noapte?
– Oare cine este acest nou-născut?
101

– De unde este al treilea copil?
– Despre ce scrie el în jurnalul său?
– Care e prima lui dorinţă? Dar a doua?
Dar a treia?
– Tu ce-ţi doreşti cel mai mult?
2. Faceţi propoziţii cu:

azi-dimineaţă astă-primăvară
azi-noapte astă-vară
astă-noapte astă-toamnă
astă-seară astă-iarnă
3. Răspundeţi la întrebarea Pe cine?

Model: – I-am auzit vorbind.
– Pe cine?
– Pe ei.
L-am văzut pe stradă. V-am chemat în excursie.
Am întrebat-o cât e ceasul. Te-am dus de nas.
Ne-au aşteptat la gară. M-au ascultat cu atenţie.
Reţineţi!
cânte cânte
vadă vadă
el vrea să ei vor să
bea bea
citească citească
102

a) El desenează. El vrea să deseneze.
Ei lucrează. Ei … Ei aud. Ei … Ei strâng inul. Ei …
El scrie. El … El spune. El … El merge. El …
b) Părinţii ne şoptesc. Părinţii vor să ne şoptească.

Copilul îi cunoaşte. Copilul …
Ana le ajută. Ana …
Căpitanii ne salută. Căpitanii …
Oamenii vă privesc. Oamenii …
Gabriel şi Roxana te conduc. Gabriel şi Roxana …
Părinţii mă primesc. Părinţii …
5. Răspundeţi cu da sau nu.

a) Vrei să devii căpitan de vapor?
Vreţi să scrieţi în jurnal?
Vrei să citeşti despre piramide?
Vreţi să lucraţi cu calculatorul?
b) Vrei să-ţi faci temele?

Vreţi să vă duceţi la muzeu?
Vrei să-ţi cumperi o hartă a Egiptului?
Vreţi să vă jucaţi de-a ascunselea?
c) Vrei să-mi dai o portocală?

Vreţi să le faceţi un cadou?
Vrei să-i duci o scrisoare?
Vreţi să ne cumpăraţi o îngheţată?
6. Ce puteţi scrie în jurnalul vostru despre ziua de astăzi?
7. Citiţi lectura „Şoaptele stelelor” din Lecturi literare.
103

O pagină din jurnalul Darincăi
din Sarajevo
6 februarie 1995
Azi-noapte am auzit din nou împuşcături şi strigăte.

Mamaastinsluminile.Amcoborâtînpivniţăşiamră-
masacolopânădimineață.
Tataaplecatsăptămânatrecută.Eraînhainedesol-
datşiaveapuşcă.Nuştiuundeeste,nicicândsevaîn-
toarce.Înpivniţăamfosteu,mama,fratelemeumaimic
şibunicul.Buniculaîncercatsănespunăopoveste,dar
frăţiorul meu a plâns fără încetare. Şi eu m-am temut,
fiindcăerafrigşiîntuneric.
Lamiculdejun,mamane-adatcâteofeliedepâine
şipuţinlapte.Eaşibuniculauspuscănuleestefoame,
dareuştiucănueadevărat.Numaiavemhrană:s-au
terminatcartofii,făina,fasolea.Înoraşmultemagazine
suntînchise,oameniinumerglacumpărături.
Dragă jurnalule, ţie pot să-ţi spun toate dorinţele
mele.Aşvreasămergdinnoulaşcoală,sămăîntâlnesc
cucolegii,sănejucămînparcşisămergemlacofetărie.
104

Aş vrea să nu fie război, oamenii din Sarajevo să lucreze
în grădini, să se uite la televizor, să meargă la piaţă.
Oare oamenii mari nu ştiu că cel mai frumos şi cel mai
important lucru din lume este pacea?
Darinca
1. Răspundeţi!
– În ce oraş locuieşte Darinca?

– Ce se întâmplă în oraşul acesta?
– Unde şi-au petrecut noaptea fetiţa cu familia ei? De ce?
– De ce a plâns frăţiorul ei în pivniţă?
– Ce au mâncat copiii la micul dejun?
– Bunicul şi mama pentru ce nu au mâncat?
– Ce dorinţe are fetiţa?
– Ce e pacea?
– Mai sunt cartofi?

– Nu, cartofii s-au terminat.
Mai e pâine? Mai e război?

Mai sunt bomboane? Mai e vacanţă?
Mai e lapte? Mai sunt lupte?
Mai sunt prăjituri? Mai sunt discuţii?
105

3. Răspundeţi cu nu.
a) Ei au hrană? Nu, ei nu au hrană. N-au hrană.
Tu ai mâncare?
El are de-ale gurii?
Voi aveţi mere?
Eu am scrisoare?
Noi avem timp?
b) În ţara noastră e război? Nu e război. Nu-i război.

În casa voastră e întuneric?
Tăticul tău e soldat?
Frăţiorul Darincăi e vesel?
c) Ţi-e foame? Nu, nu mi-e foame.

Ţi-e sete?
Ţi-e frig?
Ţi-e frică?
Ţi-e dor?
Reţineţi!
aş aş îmi să-mi
ai ai îţi şă-ţi
ar vrea ar îşi să-şi
ceva dori … să …
am dori am ne să ne
aţi aţi vă să vă
ar ar îşi să-şi
106

4. Completaţi!
a) Eu … dori o bicicletă.
Noi … dori un tort mare.
Voi … dori nişte jucării.
Fetele … dori câte o rochie nouă.
Tu ce … dori?
Ionel … dori un calculator.
b) Darinca … vrea să mănânce o îngheţată.

Tu … vrea să ningă.
Noi … vrea să mergem în excursie.
Dănuţ şi Lenuţa … vrea să înoate.
Voi … vrea să vă bronzaţi.
Eu … vrea să fie vară.
5. Completaţi dialogurile.
a) Geta … să … cumpere o bluză.
– Ce doriţi?
– … vrea să … cumpăr o bluză.
– Să … dau una albă?
– Nu, … vrea să … cumpăr una cu buline.
107

b) Băieţii … să … cumpere îngheţată.
– Ce doriţi?
– Vă rog să … daţi o porţie de îngheţată de vanilie!
– Nelule, tu de care … dori?
– Eu … vrea să … cumperi o porţie de îngheţată de alune, la pahar.
c) Elevii din clasa a patra au multe dorinţe. Iată ce răspund la întrebarea

doamnei învăţătoare:
– Ce … vrea să deveniţi?
– Eu … vrea să fiu doctoriţă, spune Dana.
– Eu … vrea să devin inginer, răspunde Ionuţ.
– Eu şi fratele meu … vrea să fim mecanici. Eu … vrea să … cumpăr
şi o maşină. Ghiţă … vrea să … cumpere un camion, zice Petru.
– Radule, eu … vrea să fiu cofetar, să … fac un tort uriaş, îi şopteşte
Cornel prietenului său.

Ce bine ar fi să plouă!
Ce bine ar fi dacă ar ploua!
Ce frumos ar fi să … Ce plictisitor ar fi să …
Ce frumos ar fi dacă … Ce plictisitor ar fi dacă …
Ce rău ar fi să … Ce plăcut ar fi să …
Ce rău ar fi dacă … Ce plăcut ar fi dacă …
7. Voi ce dorinţe aveţi? Scrieţi-le în caiet.
8. Citiţi poeziile „Tatăl meu” şi „Planuri de prisos” din Lecturi

literare.
108

Domnitori viteji
Ştefan cel Mare a fost voievodul

Ţării Moldovei. A domnit între anii
1457–1504.
El a luptat cu turcii conduşi de
Soliman paşa.
Mormântul lui Ştefan cel Mare
se găseşte la Mănăstirea Putna, nu
departe de Suceava.
Mihai Viteazul a fost domnitorul

Ţării Româneşti. În anul 1600 el a
unit Moldova, Ardealul şi Ţara Ro-
mânească. Astfel, aceste ţărişoare
erau mai puternice în faţa turcilor.
După moartea voievodului, ţările
s-au despărţit din nou.
Matei Corvin a fost regele Un-

gariei. A domnit între anii 1458–
1490.
Castelul Huniazilor e ca o cetate
din poveşti. A fost construit din po-
runca lui Iancu de Hunedoara, tatăl
lui Matei Corvin.. În acest castel a
copilărit Matei. Castelul se află în
judeţul Hunedoara, în Transilvania.
109

1. Răspundeţi!
– Cine a fost Ştefan cel Mare?
– Când a domnit el?
– Cu cine a luptat el?
– Unde e mormântul lui Ştefan cel Mare?
– Cine a fost Mihai Viteazul?
– Ce a făcut el în anul 1600?
– Ce s-a întâmplat cu ţărişoarele acestea mai târziu?
– Cine a fost Matei Corvin?
– Unde a copilărit Matei Corvin?
– Unde se află castelul acesta? Cum arată?
– La porunca cui au construit castelul?
Reţineţi!
un turc o ţară
doi turci două ţări
unsprezece turci unsprezece ţări
doisprezece turci douăsprezece ţări
douăzeci de turci douăzeci de ţări
douăzeci şi unu de turci douăzeci şi una de ţări
douăzeci şi doi de turci douăzeci şi două de ţări
o sută unu de turci o sută una de·ţări
o sută douăzeci şi doi de turci o sută douăzeci şi două de ţări
doi
unsprezece
nouăsprezece turci.
Am văzut
douăzeci de cai.
douăzeci şi unu de
douăzeci şi doi de
110

două
unsprezece
nouăsprezece ţări.
Am vizitat
douăzeci de mănăstiri.
douăzeci şi una de
douăzeci şi două de
3. Răspundeţi!
– Câte degete sunt la o mână? – Câte aripi are albina?
– Dar la două mâini? – Câte picioare are furnica?
– Dar la zece mâini? – Dar păianjenul?
4. Răspundeţi folosind numerele din paranteză.

Câte cetăţi ai văzut? (1)
Câte turnuri are cetatea? (4)
Câte tunuri sunt în faţa cetăţii? (2)
Câte poduri are cetatea? (1)
Câte fântâni sunt în cetate? (1)
Câte săli are cetatea? (31)
Câţi ostaşi sunt în cetate? (125)
Câţi cai sunt în cetate? (84)
Câţi copii sunt în cetate? (50)
Câte femei sunt în cetate? (92)
Castelul Huniazilor
111

5. Scrieţi cu litere:
a) 6·14·21·47· 66· 99·
b) 111; 138; 275; 401; 786; 1000;
c) 1734; 1996; 2000; 5421; 7972; 10001.
Ghiciţi…
Cinci arici au douăzeci de ţepi mici,

Câte ţepi mici au zece arici?
Trei peşti uşori au trei sute de solzi strălucitori.

Câţi solzi strălucitori au şase peşti uşori?
Mama mamei,
Soacra tatei
Şi bunica mea
Câţi ochi avea?
6. Citiţi din Lecturi literare poezia „Chipul cifrelor.”
112

Matei Corvin şi Kinizsi Pal
Într-o vară, regele Matei a plecat la vânătoare cu prietenii săi. Era foar-
te cald. Regelui i s-a făcut sete. S-a oprit la o mănăstire şi a cerut ceva de
băut să-şi potolească setea. Într-o clipă, călugării i-au adus vin într-o cupă
de aur.
Matei a spus:
– Pe aşa căldură nu beau vin.
Nu departe, se afla o moară. Morarul era Kinizsi Pal, un fecior zdravăn.
Românii îi spuneau Pavel Chinezul sau Pavel Cneazul. El tocmai tăia o pia-
tră de moară. Auzind că regele nu bea vin, a sărit să-i aducă un ulcior cu apă
proaspătă.
Dar călugării l-au oprit:
– Hei, băiete, cum îndrăzneşti să-i
duci regelui ulciorul în mână? Pune-l
pe o tavă.
Însă morarul nu avea tavă. A pus
ulciorul pe piatra de moară şi aşa i l-a
dus lui Matei Corvin.
113

Regelui i-a plăcut voinicul şi l-a făcut căpitan în armata sa. Într-o zi,
Matei l-a chemat la el pe căpitanul Kinizsi şi i-a poruncit:
– Mâine în zori, vei merge ca sol la împăratul turcilor.
Tânărul căpitan a răspuns:
– Măria-ta, nu mă tem de turci. Merg bucuros la bătaie, pe câmpul de
luptă. Dar ca sol, eu nu sunt potrivit.
Matei a zâmbit şi i-a spus:
– Viteazul meu căpitan, ştiu că nu te temi de moarte. Tocmai de aceea te-
am ales să-mi fii sol. Dacă împăratul turcilor îţi va reteza capul, eu voi tăia
capul la treizeci de mii de turci.
Kinizsi s-a gândit puţin şi a răspuns:
– Ai dreptate, Măria-ta. Dar niciunul din capetele turcilor nu se potriveş-
te pe umerii mei!
1. Răspundeţi!
– Cu cine a mers la vânătoare Matei Corvin?
– De ce s-a oprit la mănăstire?
– Ce i-au adus călugării? În ce?
– Matei a băut vin? De ce?
– Unde se afla moara lui Kinizsi Pal?
– Cine era Kinizsi? Cum era el?
– Cum îl numeau românii?
– Ce i-a dus el regelui? În ce?
– Ce i-au spus călugării morarului?
– Pe ce a pus Kinizsi ulciorul?
– Cum este piatra de moară?
– Kinizsi a rămas morar?
– Unde l-a trimis regele pe
căpitanul Kinizsi? De ce?
– Căpitanul a vrut să fie sol?
De ce?
– Ce a spus Kinizsi despre
capetele turcilor?
114

Reţineţi!
îi aduce
Cui apă?
i-a adus
Mie îmi Mie mi-

Ţie îţi Ţie ţi-
Lui Lui
îi i-
Ei aduce apă. Ei a adus apă.
Nouă ne Nouă ne-
Vouă vă Vouă v-
Lor le Lor le-

Cui îi spune? Mie îmi spune.
Cui i-a spus? Mie mi-a spus.
Cui îi zâmbeşte morarul? Mie …

Cui i-a zâmbit morarul? Mie …
Cui îi duce ulciorul? Nouă …

Cui i-a dus ulciorul? Nouă …
115

Cui îi porunceşte regele? Lui …
Cui i-a poruncit regele? Lui …
Cui îi ajută căpitanul? Lor …

Cui i-a ajutat căpitanul? Lor …
Cui îi povesteşte călugărul? Nouă …

Cui i-a povestit călugărul? Nouă …
Cui îi răspunde tânărul? Ţie …

Cui i-a răspuns tânărul? Ţie …

– Ţie îţi pare rău că plouă?
– Da, îmi pare rău că plouă.
– Nu, nu-mi pare rău că plouă.
– Vouă vă pare bine că sosesc oaspeţii?

– Ei îi pare rău că are întârziere trenul?
– Lor le pare bine că e cald?
– Ţie îţi pare bine că e sărbătoare?
116

E cald. Mi-e sete. A fost cald. Mi-a fost sete.
– E noapte. Ţi-e frică.

– E târziu. Îi e somn.
– E vară. Ne e cald.
– E iarnă. Vă e frig.
– E prânz. Le e foame.

– Ei ne dau sfaturi.
– Cui?
– Nouă.
– Ea … aduce veşti. – Ei … fac cadouri.

– Cui? – Cui?
– Vouă. – Lor.
– Tu … spui noutăţi. – El … poartă noroc.

– Cui? – Cui?
– Mie. – Lui.
– Eu … doresc tot binele. – Noi … urăm mult succes.

– Cui? – Cui?
– Ţie. – Ei.
117

Ocrotiţi natura!
În lume sunt multe animale pe

cale de dispariţie: morsele, urşii
panda, rinocerii, zebrele, balenele
albastre.
Unele păsări, care trăiesc şi la
noi, sunt din ce în ce mai puţine:
vulturii, corbii, berzele.
Ani de-a rândul, oamenii au tăiat pădurile, au secat bălţile, au otrăvit

pământul cu substanţe chimice.
Astfel, au dispărut multe insecte şi reptile. Astăzi sunt ocrotite de lege:
vipera, broasca-ţestoasă, cameleonul, multe feluri de fluturi şi de gândaci.
118

În Ungaria sunt mai multe parcuri naturale. Cel mai mare este Parcul
Naţional Hortobagy.
Această rezervaţie naturală are o suprafaţă de peste 50 de km2. Aici sunt
ocrotite animalele şi plantele care se află de sute de ani în pusta maghiară.
Cele mai pitoreşti sunt: cirezile de vaci sure, turmele de oi ţurcane,
herghelia, fântânile cu cumpănă.
1. Răspundeţi!
– Care sunt animalele pe cale de dispariţie?
– Ce s-a întâmplat cu vulturii, berzele şi
corbii?
– Ce au făcut oamenii ani de-a rândul?
– Care sunt insectele şi reptilele
ocrotite de lege?
119

– Care este cea mai mare rezervaţie naturală din Ungaria?
– Ce suprafaţă are Parcul Naţional Hortobagy?
– Care animale sunt ocrotite aici?
– Ce putem vedea în acest Parc Naţional?
2. Formaţi propoziţii cu: din ce în ce mai…

Model: Berze puţine.
Berzele sunt din ce în ce mai puţine.
a) păduri rare b) oameni neatenţi

substanţe otrăvitoare fluturi puţini
rezervaţii multe copaci uscaţi
legi severe corbi rari
suprafeţe întinse cai mulţi
3. Alcătuiţi propoziţii după model:

Ani de-a rândul, oamenii au … (păduri tăiate).
Ani de-a rândul, oamenii au tăiat pădurile.
(bălţi secate)
(pământuri otrăvite).
Ani de-a rândul, oamenii au … (animale vânate).
(parcuri îngrijite).
120

4. Înlocuiţi punctele.
Morsele sunt ocrotite de lege.
a) Turmele sunt … de ciobani. (păzit)
Fazanii sunt … de vânători. (vânat)
Insectele sunt … de păsări. (mâncat)
Copacii sunt … de vânt. (doborât)
b) Şoarecele este … de şarpe. (înghiţit)

Iarba este … de ploaie. (udat)
Natura este … de noi toţi. (ocrotit)
Parcul Naţional este … de turişti. (vizitat)
5. Scrieţi propoziţii după model:

În apă trăiesc multe feluri de peşti.
apă (peşte, animal,

vieţuiesc
pădure multe feluri insectă, pasăre,
În trăiesc de scoică, rac,
pământ multe soiuri şarpe, fluture,
există
junglă gândac)
121

Ghiciţi, ce e?
Pasăre de noapte, cu ochi mari.

Insectă mică, cu aripi roşii şi şapte puncte negre.
Cal în pijama cu dungi.
Animal cu gâtul lung.
Gândac care luminează noaptea.
Fluture care mănâncă haine.
(zebra, bufniţa, girafa, licuriciul, molia,

buburuza)
6. Citiţi lectura „Buburuza” din Lecturi literare.
7. Învăţaţi poezia „Mărgica albastră” de Lucia Olteanu din Lecturi

literare.
122

Delta Dunării
Fluviul Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei braţe. Aceste braţe
formează Delta Dunării.
Delta Dunării este un paradis al plantelor şi al animalelor de apă.
Când răsare soarele, Delta se trezeşte. Stuful şi trestiile se leagănă în
bătaia vântului.
Mlaştinile sunt acoperite cu lintiţă verde şi cu nuferi. Broaştele îşi încep
concertul. Cocostârci cu picioare lungi se plimbă prin apa liniştită. Peştii
se ascund de pelicanii lacomi. Ratele sălbatice înoată vioi. Lebedele
graţioase plutesc sub sălciile aplecat peste ape. În pădurile dese, mistreţii
aleargă în voie.
Pescarii întind plasele pentru peşte. Spre seară, ei le ridică şi încarcă
peştele în bărci. Se întorc la mal, bucuroşi că au avut o zi rodnică.
Când soarele apune, peste Deltă se lasă liniştea. Doar păsările de noapte
mai zboară.
Cine a fost în Delta Dunării n-o uită niciodată. Acest loc minunat al
României este o rezervaţie naturală. Toate plantele şi animalele care trăiesc
aici sunt ocrotite de lege.
123

1. Răspundeţi!
– În care mare se varsă Dunărea?
– Ce este Delta Dunării?
– Ce fel de plante sunt în Deltă?
– Ce fel de animale trăiesc aici?
– Cum sunt lebedele?
– Cu ce se hrănesc pelicanii?
– Cu ce se ocupă oamenii din Deltă?
– Cu ce pescuiesc pescarii?
– Ce este acest loc minunat al României?
– Ai vrea să vizitezi Delta Dunării? De ce?
2. Completaţi cu:
de
În Deltă trăiesc multe animale …
pe
Raţele sălbatice înoată cu capul …
în
apă Lebedele plutesc graţioase …
din Peştii se ascund de pelican …
sub Pescarii scot plasele cu peşte …
prin Berze cu picioare lungi se plimbă …
124

3. Formaţi propoziţii.
Spre dimineaţă … pescarii se întorc la mal.
Spre prânz … cade rouă pe iarbă.
Spre seară … nisipul e fierbinte.
4. Completaţi după modele:

Văd un pelican. Văd pelicanul. Îl văd.
Văd o barză. Văd barza. O văd.
Văd nişte pelicani. Văd pelicanii. Îi văd.
Văd nişte berze. Văd berzele. Le văd.
Privesc un cocostârc. … …
Aud nişte broaşte. … …
Admir o lebădă. … …
Ating un nufăr. … …
Ridic o undiţă. … …
Urmăresc nişte mistreţi. … …
Ocrotesc nişte plante. … …
Prind nişte raci. … …
125

– Îl caut.
– Pe cine?
– Pe el.
– O aud. – Îi prind. – Le admir.

– Pe cine? – Pe cine? – Pe cine?
–… –… –…
– Vă caut. – Mă iubeşte. – Te urmăreşte.

– Pe cine? – Pe cine? – Pe cine?
–… –… –…
6. Completaţi propoziţiile.
Cocostârcii se plimbă … (unde?)
Lebedele plutesc … (unde?)
Mistreţii aleargă … (unde?)
Pescarii încarcă peştele … (unde?)
Pelicanii trăiesc … (unde?)
7. Alcătuiţi o compunere cu titlul: O zi de vară în Delta Dunării

Folosiţi: dimineaţa, spre prânz, spre seară, pe apă, în mlaştină, în
pădure, prin stuf, graţios, vioi, lacom, rodnic, des, de apă,
de noapte.
126

Zâmbiţi, vă rog!
La magazinul Foto-Optica se găsesc ochelari de vedere, ochelari de soa-

re, lentile de contact. Aici se mai pot cumpăra: aparate de fotografiat, camere
de filmat, filme color şi alb-negru, hârtie fotografică.
George are o pasiune interesantă: e fotograf amator. Are un aparat de
fotografiat „Polaroid” şi unul digital. Dar George face poze foarte bune şi cu
telefonul mobil. Acasă, măreşte şi developează singur fotografii alb-negru
şi color.
Îmi fac poze pentru paşaport.

Fotograful spune:
– Priveşte înainte şi nu clipi!
Zâmbeşte, te rog! Mulţumesc.
127

1. Răspundeţi!
– Ce se găseşte la magazinul Foto-Optica?
– Unde se pot cumpăra aparate de fotografiat?
– Ce pasiune are George?
– Ce face el acasă?
– Ce spune fotograful?
Rețineți!
La Foto-Optica cumpărăm ochelari.

La Foto-Optica oamenii cumpără ochelari.
La Foto-Optica se cumpără ochelari.
Ştim
că aparatul de fotografiat a fost inventat
Oamenii ştiu
în Anglia.
Se ştie
Model: Cu fierul de călcat se calcă rufe.

Ce se face cu următoarele obiecte?
fotografiat
aparatul de ras
prăjit pâine
128

tocat carne
maşina de tuns iarbă
spălat rufe
3. Care este legătura dintre:

lentile
ochelari soare
străbunică
film color
aparat de fotograf amator
fotografiat
magazinul Foto-Optica
date personale
paşaport primărie
excursie în străinătate
Alcătuiți propoziţii cu cuvintele de mai sus.
4. Alcătuiţi familii de cuvinte după model:

zid – zidar – zideşte
fotografie, grădină, peşte, pictură, vânat, vopsea, cântec, dans, vorbire,

construcţie.
129

Lunile anului
Lunile anului s-au jucat,

Şi s-au cam amestecat.
Cine ştie să ne spună:
Care-i din toamnă ultima lună?
Când sună clopoţelul?
Înfloreşte ghiocelul?
Cade fulgul de zăpadă?
Înotăm în Marea Neagră?
Este Ziua mamelor?
În butoaie-i vinişor?
Când e ziua păcălelilor?
Culesul cireşelor?
Prima zi a anului?
Secerişul grâului?
5. Scrieţi lunile anului în ordine.
6. Citiţi din Lecturi literare poezia „Povestirile anului”.
130

Îmi fac paşaport
Tudor o întreabă pe Dorina:

– Unde ai fost ieri?
– Am fost la primărie să-mi fac paşaport.
– Singură?
– Nu, am mers împreună cu părinţii mei. Vrem să mergem în excursie în
străinătate.
– De ce acte ai avut nevoie?
– Au fost necesare: buletinul de identitate al mamei şi al tatălui, certifi-
catul meu de naştere şi două fotografii color. Am completat o fişă cu datele
mele personale:
Numele: Crişan Prenumele: Dorina

Numele mamei: Secan Florica
Data naşterii: anul: 1985, luna: septembrie, ziua: 12
Localitatea: Giula
Ţara: Ungaria
Domiciliul: Giula, str. Eminescu nr. 7
– Când va fi gata paşaportul?

– Peste o lună. Îl voi primi prin poştă.
– Şi eu vreau să am paşaport. Mâine voi merge la fotograf să-mi fac poze.
– Nu e nevoie! Acum se fac fotografii digitale.
131

1. Răspundeţi!
– Unde a fost Dorina ieri? De ce?
– Cu cine a fost Dorina la primărie?
– Ce acte şi-au făcut ei?
– Pentru ce au nevoie de paşaport?
– Ce fel de acte sunt necesare pentru paşaport?
– Ce fel de date sunt în buletinul tatălui tău?
2. Completaţi cu: -mi, -ţi, ne, -şi, vă.

Vreau să- … fac paşaport!
Doreşti să-… faci poze color?
Aşteptăm să … trimită.
Ei vor să- … cumpere un videocasetofon.
Ea încearcă să- … coasă un nasture.
Sunteţi pregătiţi să … faceţi fotografii?
132

Dragă Magda,
În primul rând te anunţ că am primit scrisoarea ta, în

care mă inviţi la tine, la Braşov. Îţi mulţumesc pentru in-
vitaţie, o accept cu plăcere. Chiar ieri am fost la primă-
rie, să-mi fac paşaport. Aştept cu nerăbdare să ne vedem.
Îţi voi scrie din timp la ce dată voi sosi.
Te îmbrăţişează prietena ta,
Dorina
Giula, 3 octombrie 1996
3. Compuneţi o scrisoare pentru prietenul vostru din România.

Invitaţi-l la voi în vacanţă. Pe un plic, scrieţi adresa destinatarului şi a
expeditorului.
Ştiaţi· că…?
Porumbeii sunt cei mai vechi poştaşi din lume. Încă din cele mai
vechi timpuri ei duceau veşti dintr-un loc în altul, chiar dintr-o ţară în
alta. Porumbeii poştaşi zboară cu o viteză de 60 km pe oră.
133

Cuprins
Să repetăm!. ........................................................................................ 3
Unde ne-am petrecut vacanţa de vară? (A) ....................................... 8
La Stâna de Vale (B) ........................................................................... 14
Vizionare plăcută! (A) ........................................................................ 17

La cinematograf (B) ........................................................................... 20
La circ (A) .......................................................................................... 24

Arlechino şi Colombina (B) .............................................................. 27
La aeroport (A) ................................................................................... 31

Visul lui Aurel Vlaicu (B) .................................................................. 33
Ţări şi locuitori (A) ............................................................................. 37

Brişca lui Ionică (B) ........................................................................... 41
La muzeu (A) ...................................................................................... 46

O adevărată lecţie de istorie (B) ........................................................ 49
Meşteşuguri din satul nostru (A) ....................................................... 53

Cine vrea poate (B) ............................................................................ 57
Păpuşa Eleonora (A) ........................................................................... 62

La carnaval (B) ................................................................................... 68
Hai să jucăm fotbal; Hai să ne jucăm de-a moara (A) ........................ 75

Fotbal cu nasturi; Moară; Şah
134

Minte sănătoasă în corp sănătos (A) ................................................... 82
Pescăruşul (B) .................................................................................... 87
Sărbătoarea florilor (A) ...................................................................... 91

Legenda romaniţei (B) ....................................................................... 96
Din jurnalul unui copil … (A) ............................................................ 100

O pagină din jurnalul Darincăi din Sarajevo (B) ............................... 104
Domnitori viteji (A) ............................................................................ 109

Matei Corvin şi Kinizsi Pal (B) .......................................................... 113
Ocrotiţi natura! (A) ............................................................................. 118

Delta Dunării (B) ................................................................................ 123
Zâmbiţi, vă rog! (A) ........................................................................... 127

Îmi fac paşaport (B) ........................................................................... 131
135

Képek forrása:
©Shutterstock
8. oldal (cseppkőbarlang), 9. oldal (strand), 14. oldal (Piatra Craiului),
15. oldal (Calata), 31. oldal (repülőtér), 37. oldal (térképek), 109. oldal (Vitéz Mihály),
111. oldal (Vajdahunyadvár), 119. oldal (gémeskút), 123. oldal (pelikánok)
©Shutterstock / Irina Papoyan

119. oldal (ökrösszekér)
Országos Széchényi Könyvtár, Budapest

33. oldal (Aurel Vlaicu)
Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria

109. oldal (Mátyás király)
Rijksmuseum, Amszterdam
109. oldal (III. István moldvai fejedelem)
Bagyinszki Zoltán
49-50. oldal (tájház)
A közös jogkezelés alá tartozó, a kiadványban közölt művészeti alkotások felhasználása

a Hungart engedélyével történt. © Hungart

NT-33322 1 Teljes

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NT-33322 1 Teljes

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Bucin – Florica Szántó

Manual pentru şcolile generale

Ediţie adăugită şi revizuită

NT-33322_Limba romana_beliv_2022_Csk.indd 1 2022. 02. 18. 10:01:32

A tankönyv megfelel az EMMI 51/2012. (XII. 21.) rendelet 10.6. mellékletének,

A tankönyvvé nyilvánítási eljárásban közreműködő szakértők:

Lector: FLORICA SZÁNTÓ

Coperta: ADELA KISS

Ilustrațiile: MÉSZÁROS MÁRTA, ADELA KISS

Redactorul ediţiei originale: VIORICA OROSZ FÁBIÁN

Redactorul prezentei ediţii: GABRIELA ELEKES

Oktatási Hivatal • 1055 Budapest, Szalay utca 10–14.

A kiadásért felel: Brassói Sándor mb. elnök • Raktári szám: NT-33322/1

Az újgenerációs tankönyv az Új Széchenyi Terv Társadalmi Megújulás Operatív

Gyártás: Könyvtárellátó Nonprofit Kft.

NT-33322_Limba romana_beliv_2022_Csk.indd 2 2022. 02. 18. 10:01:32

1. Copiaţi cuvintele de mai jos completându-le cu literele care

2. Propoziţiile s-au amestecat. Puneţi-le în ordine.

3. Din textul de mai jos lipsese câteva cuvinte. Completaţi-l!

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 3 2021.05.06. 14:30:50

5. Răspundeţi la întrebări cu da sau nu.

6. Scoateţi cuvintele care n-au legătură cu şcoala.

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 4 2021.05.06. 14:30:51

9. Completaţi cu: ea, ia, i-a.

10. Transformaţi după model:

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 5 2021.05.06. 14:30:53

b) Undiţa este a pescarului. Obiectele următoare ale cui sunt?

12. Alcătuiţi propoziţii folosind forma corectă a cuvintelor din pa-

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 6 2021.05.06. 14:30:54

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 7 2021.05.06. 14:30:55

– Unde aţi fost în luna august?

– Ne-am petrecut vacanţa la Stâna de Vale.

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 8 2021.05.06. 14:30:56

– Aţi mâncat la restaurant?

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 9 2021.05.06. 14:30:59

3. Cum denumesc românii din Ungaria următoarele mâncăruri?

4. Completaţi cu: papanaşi, tort, banane, spanac.

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 10 2021.05.06. 14:30:59

pârâu râu fluviu

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 11 2021.05.06. 14:31:08

Carpaţi Mureş Crişul Alb

Dunărea Baltică Atlantic

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 12 2021.05.06. 14:31:09

8. Căutaţi numele formelor de relief în poezia următoare:

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 13 2021.05.06. 14:31:11

Claudia îl întreabă pe Matei:

– Aţi mers cu trenul?

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 14 2021.05.06. 14:31:14

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 15 2021.05.06. 14:31:16

3. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu:

4. Formaţi propoziţii din cuvintele de mai jos, după model:

Cine?­ Ce­face?­ Unde?­ Când?

Alpiniştii au ajuns în vârful muntelui la ora trei.

a) seara, în faţa cortului, au făcut focul, turiştii

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 16 2021.05.06. 14:31:18

Sanda are un laptop nou. Ea caută un video cu desene animate în limba

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 17 2021.05.06. 14:31:21

2. Ce emisiuni vor ﬁ la televizor astă-seară? La ce oră?

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 18 2021.05.06. 14:31:23

4. Puneţi pe rând semnele de punctuaţie (. ? !)

5. În ce situaţii se folosesc următoarele propoziţii?

NT-33322_Limba romana_beliv_2021.indd 19 2021.05.06. 14:31:23

Ieri după-masă am fost cu prietenii mei la cinematograf. De la ora 16 rula

Cine? Ceface? Unde? Când?