Grădiniţa P.P. Nr.

10 „Furnicuța” Arad

Proiect de activitate integrată

„Legenda Mărţişorului”

Educatoare: Roxandra Dagău

Grădinița P.P. Nr.10 „Furnicuța” Arad

DATA: 20.02.2024

GRUPA: Grupa Mică C

TEMA: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”

SUBTEMA: „Mărţişor, vestitor al primăverii”

TIPUL DE ACTIVITATE: Comunicare de noi cunoștințe și formare de

deprinderi şi priceperi

ACTIVITATE INTEGRATĂ:

„LEGENDA MĂRŢIŞORULUI”

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:

ADP: Deprinderi specifice primirii copiilor, deprinderi specifice

servirii mesei.

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ: Salutul, prezența, calendarul naturii,

împărtăşirea cu ceilalți și activitatea de grup.

NOUTATEA ZILEI: „Fetiţa cu mărţişor în piept”

ADE:

DLC (educarea limbajului – Povestirea educatoarei) „Legenda

Mărţişorului”

DEC (pictură - amprentare) „Mărţişor cu buburuză”

ALA 1:

JOC DE MASĂ: „Mărţişoare şi ghiocei – formare puzzle

CONSTRUCŢII: „Lădiţe pentru ghiocei” – joc de construcţii

ŞTIINŢE: „Fenomene şi activităţi la început de primăvară” –

identificare imagini specifice

ALA 2: Joc de mişcare: „Ne grupăm câte doi ghiocei”

ADP: Deprinderi specifice servirii mesei şi îngrijirii personale.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII ŞI COMPORTAMENTE VIZATE:

CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE

1. Curiozitate, interes și inițiativă în învățare

1.1. Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și

învăţarea în situații noi

2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)

2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență

3. Activare și manifestare a potențialului creativ

3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice,

muzicale și practice, în conversații și povestiri creative

C. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A

PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII

1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a

valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.

(comunicare expresivă)

D. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

3. Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare

3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi

Spaţiului
 OBIECTIVE:

01. Să precizeze titlul poveştii prezentate.

02.Să prezinte momentele principale ale povestirii pe bază de suport

intuitiv- imagini.

03.Să realizeze un mărţişor prin pictură.

04.Să formeze puzzel-uri cu mărţişoare şi ghiocei.

05.Să construiască cutii pentru mărţişoare.

06.Să identifice fenomenele şi activiţăţile de la începutul primăverii.

07.Să se joace după regulile date.

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi

utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale.

Consolidarea unor deprinderi de lucru specifice educaţiei artistico-

plastice.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ȘI PROCEDEE: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia,

exerciţiul, observarea, analiza, munca independentă, amprentare,

povestirea.

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: planşe cu imagini din poveste, acuarelă,

palete, suport mărţişoare, puzzle, cuburi de lemn, imagini pentru centrul

ştiinţe.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în grupuri mici.

 METODELE DE EVALUARE: observarea sistematică a

comportamentelor, convorbirea, analiza lucrărilor, aprecieri stimulative,

chestionarea orală, conversaţia euristică, turul galeriei.

BIBLIOGRAFIE:

Bordeanu, S., Brădişteanu, R., Breben, S., Fulga, M., Grama, S.,

Hăidean, R., Ignat, E., Mânzu, L., Necula, G., Nicolae, I., Popescu,

C., Răileanu, D., (2009), Curriculum pentru învăţământul preşcolar,

prezentare şi explicitări, Ed. Didactică Publishing House,

Bucureşti

Colceriu, Laura, (2010), Metodica predării activităților instructiv-

educative în grădinița de copii, Ed. Didactică și Pedagogică,

București.

Ministerul Educației Naționale, (2019), Curriculum pentru educație

timpurie.

Tipei-Voia, M., Dărău, F., Tifrea D., Chiţu, E., Haiduc, S., (2021)

Jocuri educative pentru educaţia timpurie, Ed. Rebeca, Zădăreni

Theulet-Luzie, Bernadette, Barthe, Valerie, (2008), 1001 activităţi

pentru grădiniţă, de-a lungul unui an, Ed.Aramis, Bucureşti

 SCENARIUL ACTIVITĂŢII

ADP:

Activitatea zilei debutează cu întâlnirea de dimineaţă, unde copiii

au posibilitatea de a-şi împărtăşi ideile, de a-şi manifesta starea de spirit

şi buna dispoziţie.

Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de către toţi

copiii grupei. Acesta va fi realizat între copii prin tehnica comunicării

rotative, folosing formula:

Bună dimineaţa, (numele)!

La prezenţă copiii vor privi în jur şi vor menţiona numele colegilor

care lipsesc.

Acum că ne-am adunat

Şi frumos ne-am salutat,
Oare azi cine lipseşte
Să vedem cine ghiceşte?
Urmează să fie completat împreună, calendarul naturii:

Ce zi este astăzi? R: Astăzi este marţi.

Dacă astăzi este marţi, ce zi a fost ieri? Ieri a fost luni.
Dacă astăzi este marţi, ce zi va fi mâine? Mâine va fi miercuri.
(Repetăm toate zilele săptămânii)

În ce anotimp suntem? Suntem în anotimpul iarna.

Cum este vremea în această dimineaţă?
La împărtăşirea cu ceilalţi preşcolarii povestesc pe rând ce fel de

mărţişoare le plac. Urmează activitatea de grup cu un moment de mișcare

ce va fi desfăşurat cu ajutorul cântecelului „Hai la grădiniţă”, unde

împreună cu preșcolarii vom executa câteva mișcări sugerate de textul

cântecelului, fiind așezați într-un semicerc.

Hai la grădinită!

I. De ești băieţel / Sau de eşti fetiță

Ia-ţi un ghiozdănel / Și hai la grădiniță

Refren: Ne jucăm, colorăm, / Învățăm şi cântăm

Pe mânuțe ne spălăm / Hai la grădiniță!

II. Avem jucării / Creioane colorate

Știm să socotim / Și literele toate

Refren:

III. Cântecele multe /Știm pentru serbare

Spunem poezii / Veniți cu mic, cu mare

Refren:
După ce copiii au cântat şi au dansat le voi prezenta peştişorul

jucăuş, întâlnit de mine în drum spre grădiniţă în această zi (elementul

surpriză). Alături de acesta, copiii sunt invitaţi într-o nouă călătorie plină

de activităţi şi jocuri distractive.

ADE:

Desfăşurarea activităţii începe prin momentul organizatoric când

pregătesc spațiul necesar desfășurării activității în condiții optime.

Aerisesc sala de grupă, așez copiii şi pregătesc materialul didactic

necesar.
 Le voi spune copiilor o ghicitoare (captarea atenţiei):

Două fire într-o joacă,

Se răsucesc deoadată!
Alb şi roşu fac pereche,
Le privesc băieţi şi fete!
(Mărţişorul)
Răspunsul la această ghicitoare este sugerat, şi de mărţişorul pe

care îl poartă fetiţa ce a venit în vizită. Deoarece fetiţa iubeşte

mărţişoarele, doreşte să afle cum a apărut mărţişorul ca symbol al

primăverii (anunțarea temei și a obiectivelor).

DLC:

Pentru prezentarea noului conținut și conducerea învățării încep cu

expunerea textului. Pentru o mai bună înțelegere și receptare a textului

se va ține seama de:

- vocea și tonul educatoarei, care vor fi potrivite în funcție de

importanța faptelor povestite;

- schimbarea ritmului vorbirii în funcție de momentul povestirii;

- utilizarea imaginilor și siluetelor concomitent cu expunerea

povestirii.

Urmează expunezea momentelor principale ale povestirii:

1. Era odată o bătrână rea şi urâtă, numită Baba Dochia.

2. Fiul ei, Dragobete, s-a căsătorit fără voia ei iar soţia lui a avut
mult de suferit din cauza babei.
3. Nora este trimisă de către Baba Dochia, să culeagp fragi din
pădurea înzăpezită, iar în pădure fata a fost ajutată de un flăcău
cu puteri magice, numit Mărţişor.
 4. Baba Dochia pleacă cu oile la munte.
5. Crezând că a venit primăvara baba se dezbracă de toate cele
nouă cojoace, astfel îngheţând.
6. De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu ca
simbol al primăverii.
Se trece la obţinerea performanţei. La sfârșitul povestirii se cere

copiilor să aranjeze planșele în ordinea desfășurării acțiunii, educatoarea

adresând întrebări ajutătoare (fixarea conţinutului poveştii). Se vor

așeza în fața preșcolarilor în mod aleator planșele cu momentele principale

ale poveștii:

Cum era Baba Dochia?

Cu cine s-a căsătorit fiul ei, Dragobete?
Ce a pus-o baba pe fată să facă?
Cine a ajutat-o în pădure pe fată?
Cu ce s-a dus îmbrăcată Baba Dochia în munţi?
Ce s-a întâmplat cu baba?
Ce simbol anunţă că vine primăvara?
Se solicită unui copil să aleagă planșa care reprezintă primul moment

din poveste. Se procedează la fel până la aranjarea tuturor planșelor în

ordinea desfășurării faptelor din poveste. Se repetă pentru fixare titlul

poveștii de către educatoare și copii.

În încheierea activităţii se vor face aprecieri generale şi individuale

asupra comportamentului copiilor şi asupra participării acestora la

activitate.
 DEC:

Deoarece, fetiţa iubeşte mărţişoarele le propune copiilor să

realizeze şi ei mărţişoare prin pictarea unei buburuze (anunţarea temei și

enunţarea obiectivelor). Cu ajutorul tranziţiei:

Cu drag ne ridicăm, / Pe mărţişoare noi să le pictăm.

Este prezentat copiilor modelul educatoarei – buburuza pictată prin

amprentare pe un suport verde cu snur de mărţişor. Le voi distribui

materialele fiecărui copil. Îi voi cere unui copil să intuiască materialele –

paletă, acuarele, fişe de lucru. Se demonstrează modul de lucru: cu

degetul se ia acuarelă şi se atinge desenul cu buburuza. Se repeată

mişcarea până când toată suprafaţa buburuzei este pictată.

Au loc exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinilor - se vor

executa mişcări de încălzire a muşchilor mici ai mâinilor denumite sugestiv

de către educatoare:

Înainte să lucrăm, mânuţele le antrenăm.

Uşurel le-om ridica, stropi de ploaie vom imita,
Continuând cu vremea rea şi vântul îl vom arăta.
Iute apoi ne vom distra şi la pian vom cânta
Cântece de veselie aşa cum îţi place ţie, ţie, ţie...
1,2,3 bate şi tu dacă vrei
Bate tare nu sta-n loc, bate iute şi cu foc
Toată palma o vom antrena, iar apoi vom picta!
Realizarea lucrărilor – copiii realizează pictarea prin dactilopictură

cu acuarelă. Voi urmări ca aceştia să atingă cu degetul o suprafaţă cât mai

mare a buburuzei. Voi urmări îndeaproape tehnica de lucru al fiecărui copil

și voi sprijini copiii care întâmpină dificultăți în realizarea temei.

 Voi aşeza fiecare lucrare la panou apoi copiii vor trece pe rând pe la

fiecare lucrare expusă şi le vor analiza, realizând astfel turul galeriei.

Copiii îşi vor expune părerea venind cu idei noi referitoare la fiecare

lucrare (ce a fost omis în lucrare sau ce este în plus).

În încheierea activităţii se vor face aprecieri generale şi

individuale asupra comportamentului copiilor şi asupra participării acestora

la activitate. Copiii vor fi recompensaţi cu ştampiluţe din partea mea.

ALA 1:

Fetiţa le oferă cu această ocazie copiilor, jetoane cu imagini

corespunzătoare câte unei flori de primăvară. Fiecare copil alege din

săculeţ un jeton. Se anunță centrele de interes deschise și temele pe care

le vor realiza. Copiii vor merge la centrul unde urmează să lucreze, după

jetoanele cu elemente primite. La fiecare centru Joc de masă,

Construcţii, Ştiinţe vor merge copiii care au jetonul corespunzător.

Margaretă: Joc de masă

Ghiocel: Construcţii

Lalea: Ştiinţe

Împărţiţi în trei echipe, păstrând distanţa corespunzătoare și

îndrumaţi de mine, cu ajutorul tranziţei:

Bat din palme clap-clap-clap / Din picioare trap-trap-trap

Ne-nvârtim, ne răsucim / Şi la mese acum pornim.
copiii se îndreaptă spre locul unde îşi vor desfăşura activitatea.

Joc de masă: Copiii trebuie să formeze puzzle-uri cu mărţişoare şi

ghiocei.

Construcţii: Copiii vor avea de construit cuţiuţe pentru mărţişoare.

Ştiinţă: Copiii numească activităţi şi fenomene ce au loc la început de

primavera, pe baza imaginilor date.

După ce toți copiii au trecut pe la fiecare centru, la final, se fac

aprecieri verbale copiilor asupra modului în care au realizat sarcinile de

lucru, asupra comportamentului acestora. Eu și fetiţa îi felicităm pe copii

și le mulţumim pentru ajutorul acordat.

Fetiţa are în continuare nevoie de ajutorul copiilor. Ea le cere să se

joace împreună, cu ajutorul tranziţiei:

Acum să ne relaxăm
În picioare să ne ridicăm
Cu toţii să ne distrăm
Şi cu fetiţa să ne jucăm.
ALA 2:

Le propun să jucăm „Ne grupăm câte doi ghiocei”. Voi explica regulile

jocului, copiii se plimbă prin sală şi la comanda mea se grupează câte doi.

Toţi copiii trebuie să execute mişcarea cerută. Vom desfăşura

împreună un joc de probă, pentru a vedea dacă şi-au însuşit regulile. Le voi

spune:

Plimbaţi-vă prin sala de grupă.

1, 2, 3 formăm ghiocei.
Prindeţi-vă de mâini doi câte doi.
Toţi copiii încep să facă mişcările cerute. Voi alege doi copii, în

funcţie de cerinţă, aceştia fiind ajutaţi de mine să demonstreze mişcarea

cerută. De fiecare dată când se reia comanda de grupare, fiecare copil

trebuie să găsească altă pereche.

 Acolo unde va fi necesar voi da explicaţii suplimentare şi le voi

reaminti regulile jocului. Voi urmări buna desfăşurare a jocului şi

respectarea regulilor.

În final, se fac aprecieri verbale copiilor asupra modului în care au

realizat sarcinile de lucru, asupra comportamentului acestora. Peştişorul îi

dă fiecăruia câte o îmbrățișare, drept mulțumire.

Anexa 1:

Anexa 2:
Anexa 3:
Anexa 4:
Anexa 5:

Legenda Mărţişorului (legendă populară)

Se spune că era odată, o bătrână rea și urâtă pe nume Dochia, Baba

Dochia. Fiul ei, Dragobete, s-a căsătorit fără voia ei iar soția lui a avut

mult de suferit din pricina babei.

Într-o zi de iarnă, baba și-a trimis nora să culeagă fragi coapte din

pădurea înzăpezită. Fata s-a întristat foarte tare, dar a fost ajutată de

un flăcău cu puteri magice, pe nume Mărțișor.

Crezând că a venit primăvara, Baba Dochia a hotărât să plece cu oile

în munți, luând cu ea și nouă cojoace. Pe drum, baba s-a dezbrăcat pe rând

de cele 9 cojoace dar ajunsă pe vârful muntelui, a prins-o gerul și a

înghețat-o.

Simboluri și semnificații:

De atunci, tinerii împletesc doi ciucurași: unul alb și unul roșu. Ei le

oferă fetelor pe care le iubesc și celor apropiați. Roșu înseamnă dragoste

pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea fragilor. Albul

simbolizează puritatea, inocența fetei.

Luna martie debutează o vreme foarte capricioasă, primele 9 zile

fiind numite „Zilele Babelor”. „ Zilele babelor” sunt asociate în cultura

populară cu Baba Dochia.

Obiceiuri:

În prima zi de primăvară se dăruiește mărțisorul, șnurul alb și roșu,

simbol al primăverii, care se poartă în piept sau la mână.

De șnur se agață trifoiul cu patru foi, potcoava, coșarul sau inima.

La finalul lunii martie, mărțisorul e atârnat într-un copac înflorit

pentru a aduce noroc.