UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI

PSIHOLOGIE

ROLUL JOCULUI DIDACTIC ASUPRA

DEZVOLTĂRII COMPORTAMENTULUI
MORAL-CIVIC ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
CONF. UNIV. DR. PESCARU MARIA

Candidată,
POPA (BEZNEA) MARIANA

2022
 CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………….…..1
CAPITOLUL I: EDUCAȚIA MORAL-CIVICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ..............3
I.1.Domeniul Om și Societate în învățământul preșcolar –aspecte generale……..……………3
I.2.Educația moral-civică –caracterizare generală……………..………………………………7
I.3.Educația moral-civică – componentă a procesului instructiv-educativ la preșcolari….......10
I.4.Modalități de realizarea a educației moral-civice la vârsta preșcolară……………………13
CAPITOLUL II: IMPORTANȚA JOCULUI LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ……..…17
II.1. Jocul - activitate de bază în grădiniţă…………………………………………………....17
II.2. Conceptul de joc ……………………………………………………………………...... 19
II.3.Teorii ale jocului ………………………………………………………..….................... 19
II.4. Natura, funcţiile şi caracteristicile jocurilor……………………………………………..21
CAPITOLUL III: JOCUL DIDACTIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV
DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR……………………………………………….…..26
III.1. Conceptul de joc didactic………………………………………………………………26
III.2. Particularităţile şi tipologia jocului didactic…………………………………………....29
III.3. Metodologia, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic……………………………..32
III.4. Locul jocului didactic în cadrul activității instructiv – educative din grădiniță………...35
III.5. Specificul jocului didactic…………………………………………………..…………..36
III.6. Valențe formative ale jocului didactic …………………………………………………38
CAPITOLUL IV: CERCETARE SOCIO-PEDAGOGICĂ-ROLUL JOCULUI
DIDACTIC ASUPRA DEZVOLTĂRII COMPORTAMENTULUI MORAL- CIVIC LA
PREȘCOLARI …..40
IV.1. Scopul cercetării………………………………………………………….…..…….....40
IV.2. Obiectivele cercetării…………………………………………….…..………………..40
IV.3. Ipoteza cercetării……………………….……………………………………………...40
IV.4. Metode utilizate……………………………………..………………………..………..40
IV.5. Eșantionul cercetării……………………………….…………………………………..41
IV.6. Variabilele experimentale……………………………….…………………………….41
IV.7. Aplicarea experimentului formativ……………………………..…………..…….........41
IV.8. Datele obținute în urma aplicării experimentului formativ…………………………...45
IV.9. Concluziile cercetării…………………………………………….………………........48
CONCLUZII………………………………………………………………………………....50
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………..…..52
ANEXE…………………………………………………………………………………..…...54
 INTRODUCERE

Jocul este mijloc principal de fundamentare a activității copilului la vârsta preșcolară, el

având un rol important în viața copilului deoarece îi satisface dorința proprie de manifestare și
independență.
Jocul didactic combină funcţii şi sarcini de învăţare cu forma plăcută şi atractivă a
jocului mobilizând energiile naturale ale participanţilor și declanșând stări psihice specifice.
În jocurile didactice este solicitat intelectul copiilor pentru rezolvarea unor sarcini în
mod individual, învățarea devenind mai interesantă și mai atractivă. Se îmbină unitar
momentul instructiv și exercițiul cu momentul distractiv. Se creează astfel condiții favorabile
pentru aplicarea cunoștințelor și exersarea priceperilor și deprinderilor formate prin
intermediul altor activități plăcute.
Prin jocul didactic se dezvoltă spiritul de observație al copilului preșcolar, el
contribuind de asemenea și la concentrarea atenției.
Anatolie Chircev spune despre copil: “nu este un recipient vid ci aşteaptă să fie umplut
cu informaţii şi nici nu este un mecanism inert care să se declanşeze numai prin acţiunea unui
stimul extern.”1
Jocul dă copilului încredere în forțele creative existente, astfel el poate să țină legătura
cu realitatea cotidiană și să acționeze în mod propriu și creator.
Joaca este 2 caracteristica vârstei copilăriei si cuprinde toate acele jocuri care-i fac pe
copii să se bucure și să fie fără grji. Este activitatea de relaxare și de desprindere de cotidian
prin care copilul face ceea ce-i place, cum îi place, aparent fără nicio regulă și constrângere.
Pentru preșcolari, jocul, joaca sunt necesare și ca modalitate de amuzament și distracție
pentru ei dar și ca proces de învățare, reprezentând un element de maximă importanță în toată
dezvoltarea lor fizică, intelectuală, socială și emoțională.
Jocul este activitatea care angajează total pe copil cu resursele sale cele mai bune, îi
stimulează dezvoltarea și efortul de perfecţionare. El duce la apariţia şi dezvoltarea
posibilităţilor de învăţare sistematică şi a celor de muncă, iar datorită rolului său educativ şi
diversităţii manifestărilor sale poate fi utilizat ca metodă, procedeu sau formă de organizare a
procesului instructiv-educativ.

1
Anatolie Chircev,” Culegere metodica “ editată de Revista de Pedagogie, Bucureşti 1979, p. 3
2
Op.cit., p..73

1
 Jocul este activitatea specifică pentru copii, fiind prezent, cu frecvență și semnificație
diferită, la toate vârstele copilăriei. Copilul antrenează pentru reușita jocului pe care și–l
propune toate disponibilitățile sale intelectuale, fizice și afective.
În această lucrare mi-am propus să evidențiez rolul jocului didactic asupra dezvoltării
comportamentului moral-civic în învățământul preșcolar. Lucrarea am structurat-o pe patru
capitole: ‘’Educația moral-civică la vârsta preșcolară’’, „Importanța jocului la vârsta
preșcolară”, „Jocul didactic în procesul instructiv-educativ din învățământul preșcolar”,
Cercetare socio-pedagogică- „Rolul jocului didactic asupra dezvoltării
comportamentului moral-civic la preșcolari”.
În primul capitol am urmărit aspecte generale ale Domeniului Om și societate în
învățământul preșcolar, precum și caracterizarea generală a Educației moral-civice și
prezentarea ei ca parte componentă a procesului instructiv-educativ la preșcolari. De
asemenea am descris modalități concrete de realizare a educației moral-civice la vârsta
preșcolară.
În capitolul al doilea am urmărit prezentarea importanței jocului la vârsta preșcolară:
activitatede bază în grădiniță, conceptul de joc și teorii ale jocului , dar și natura, funcțiile și
caracteristicile jocurilor. Am exemplificat cu jocuri desfășurate cu preșcolarii grupei pe
parcursul anului școlar.
Capitolul al treilea l-am dedicat jocului didactic în procesul instructiv-educativ din
învățământul preșcolar:conceptul de joc didactic, particularitățile și tipologia
acestuia,metodologia, organizarea și desfășurarea, locul în cadrul activității din grădiniță,
specificul și valențele sale formative. Am prezentat jocuri didactice folosite în activitatea de la
grupă, cu accent pe jocuri didactice care dezvoltă comportamentul moral-civic la copii.
Capitolul al patrulea cuprinde partea de cercetare având ca scop evidențierea rolului
jocului didactic în dezvoltarea comportamentului moral-civic la preșcolari. Metodele folosite
în cadrul cercetării au fost experimentul formativ, observația sistematică și convorbirea cu
preșcolarii.
Drept urmare, jocul are contribuții instructive și educative de neegalat, iar jocul didactic
are valoarea lui aparte pentru că antrenează cele mai importante procese psihice, având un rol
formativ și educativ deosebit.

2
 CAPITOLUL I
EDUCAȚIA MORAL-CIVICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

I.1. Domeniul Om și Societate în învățământul preșcolar –aspecte generale

Educația ușurează inserția socială, pregătește adaptarea omului în schimbarea personală

conform cu direcția de evoluție, cu ritmul de dezvoltare al societății viitoare, îl face mai activ
și mai productiv, îl responsabilizează și îl învață cum să se integreze în mod activ în viața
civilă.
În cadrul ariei curriculare “Om și Societate“ întâlnim discipline școlare integrate și
implicate activ în conturarea personalității copilului. Astfel, copilul este educat pentru
societate, pentru apartenența la grupuri sociale.
Didactica “Om și Societate“ este componentă de bază a pedagogiei și reflectă cu
fidelitate schimbările sociale ale societății umane.
În antichitate, școlile din Europa îi pregăteau pe băieți pentru viață, pentru a conduce
statul sclavagist și pentru cariera militară învățându-i să devină buni cetățeni, strategi militari
pricepuți.
La greci se urmărea dezvoltarea armonioasă (fizică, intelectuală, morală) a tânărului,
formarea trăsăturilor pozitive de caracter, precum: respectul pentru lege, stăpânirea de sine,
cumpătarea, virtutea ca vârf al perfecțiunii morale 3.Copiii erau formați pentru comportarea
civilizată în societate, iar virtutea era cea mai importantă învățătură, atât la școală cât și în
familie.
În Imperiul Roman modelul ideal de cetățean presupunea cumularea în persoana sa a
mai multor însușiri importante: respect față de lege, spirit de justiție, supunere față de
îndatoririle sociale și față de ordinea socială, militar neînfricat, politician foarte bun.
În epoca medievală cavalerii sunt modele de virtute, fiind bărbați caracterizați prin
omenie, curaj, credință în biserică, onoare și fidelitate față de rege și față de statul feudal.
Pe lângă biserici și mănăstiri funcționau școli confesionale care le transmiteau celor mai
tineri învățături religioase, morale și civice folosind proverbe, ghicitori, cântece populare și
basme transmise de-a lungul mai multor generații.

3
Pescaru, Maria, Didactica Domeniului Om și Societate, Ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și
Pedagogie, București, 2018, p. 5

3
 “Omul universal“ a fost cultivat de umaniști și era politicos și harnic, virtuos, înțelept și
cumpătat, precum și curajos și om drept. Cu ajutorul exemplului, al povestirii și al exemplului
moral se formau deprinderile de conduită și muncă.
În epoca modernă, educația individului în societate în spiritul legilor și al respectării lor
a fost înscrisă în programa școlilor.
La început educația moral-civică, educația civică, educația cetățenească, educația pentru
societate, educația pentru democrație, căci era desemnată prin mai multe sintagme, era doar
un capitol al filozofiei. Cu timpul, va fi disciplină de sine stătătoare, împreună cu alte
discipline predate în mod curent.
Principiile care se aplică în domeniul “Om și Societate“ se caracterizează prin elemente
esențiale:
- sunt norme pedagogice cu valoare operațională, prescripții, recomandări, cerințe
generale, linii conducătoare ale comportamentului pedagogic, adevăruri fundamentale;
- concentrează cerințe, prescripții, reguli, previziuni, interdicții de natură tehnică,
morală și pragmatică, acestea fiind reunite într-un ansamblu și exprimate ipotetic și
categoric sub forma unor propoziții de sinteză;
- dau un sens funcțional procesului de învățământ, anticipând eficiența activității de
predare-învățare-evaluare.
Principiile aplicabile în cadrul domeniului “Om și Societate“ vizează optimizarea
întregului proces de învățământ în vederea eficientizării activității didactice proiectate și
realizate la nivelul corelației educator-elev, prin acțiuni de predare-învățare-evaluare. În
cadrul procesului de învățământ, aceste principii au un rol determinant în raport cu celelalte
componente ale actului educativ.4
Aceste principii au caracter:
- obiectiv deoarece reflectă realitatea didactică în sine fiind întemeiate pe concretul
educațional și sunt rezultatul unei experiențe educative reale din domeniul socio-
uman.
- sistematic deoarece exprimă unitatea procesului didactic bazat pe interrelațiile
stabilite între dimensiunile structurale, factorii educaționali, resursele umane,
conținuturile învățării și strategiile didactice, dar și între procesele și materialele
implicate, etapele de desfășurare și formele lui.

4
Nicula, Ioan, Definirea și caracterizarea generală a principiilor didactice, în Tratat de pedagogie școlară,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, pp. 350-351

4
 - global pentru că au valoare strategică și acțională ca teze călăuzitoare, direcții
generale de evoluție și perfecționare a demersului didactic în proiectarea și realizarea
activității de la aceste discipline.
Sistemul de principii aplicabile în cadrul domeniului “Om și Societate“ cuprinde cu
necesitate5:
1. Principiul orientării formative a activității didactice – el urmărește realizarea
proceselor complexe de formare-dezvoltare permanentă a personalității elevilor care
sunt proiectate în mediul școlar si extrașcolar asigurând coerența acțiunilor proiectate și
realizate.
2. Principiul interdependenței între cunoașterea senzorială și cea rațională – acesta
asigură echilibrul psihologic între concret și abstract, între intuiție și acțiune în
educație, la nivelul corelației cadru didactic-elev. Vizează, prin declanșarea operațiilor
de analiză-sinteză, generalizare-abstractizare, prin comparație logică a fenomenelor
sociale studiate și concretizarea rezultatelor operațiilor logice în definirea conceptelor
științifice civice de bază, eficientizarea activității de predare-învățare-evaluare .
3. Principiul interacțiunii între teorie și practică – acesta subliniază necesitatea
îmbinării competenței ideatice a învățării cu componenta acțională, aplicativă, de
formare a deprinderilor și strategiilor de învățare intensivă și extensivă în mediul social
adecvat copiii înțelegând că munca, învățătura și alte activități specific umane au rostul
lor de a aduce îmbunătățiri concrete, conștiente ale mediului de viață unde trăiesc și
învață.
4. Principiul sistematizării activității didactice asigură continuitatea structurală a
procesului de învățământ și a învățării continue.
5. Principiul accesibilității activității didactice presupune realizarea unui învățământ
diferențiat cu obiective care valorifică educabilitatea, potențialul real și maxim de
învățare, resursele intelectuale și nonintelectuale ale copilului precum și
particularitățile de vârstă psihologică.
6. Pricipiul participării active a elevilor la activitatea didactică scoate în evidență
rolul determinant al copilului în dobândirea deprinderilor, strategiilor și cunoștințelor
din sfera socio-umană, elevul participând la luarea deciziilor importante din școală în
ceea ce privește formarea sa ca cetățean activ.

5
Pescaru, Maria, Didactica Domeniului Om și Societate, Ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2018, p.27

5
 7. Principiul esențializării rezultatelor activității didactice urmărește esențializarea
trunchiului comun de cultură generală a disciplinelor din cadrul domeniului “Om și
Societate“ având drept urmare creșterea calității cunoștințelor, deprinderilor,
strategiilor și atitudinilor, acestea căpătând rezistență și durabilitate pedagogică.
8. Principiul autoreglării activității didactice presupune perfecționarea permanentă a
corelației cadru didactic-elev la nivelul acțiunii didactice prin realizarea de către cadrul
didactic a conexiunii inverse externe și prin conexiunea inversă internă elevul
transformându-se în subiect al propriei sale formări-dezvoltări.
9. Principiul conform căruia toți copiii au dreptul la învățarea noțiunilor specifice
disciplinelor din cadrul domeniului “Om și Societate“ (accesul liber la educație,
inclusiv prin învățământul integrat și/ sau inclusiv)6 –Constituția României care
asigură tuturor minorilor din țară accesul liber la învățământul de stat gratuit, particular
sau confesional stă la baza acestui principiu .
10. Principiul nesubordonării învățământului scopurilor și doctrinelor politice,
religioase sau care încalcă normele generale de moralitate
Cadrele didactice ce predau disciplinele din cadrul domeniului “Om și Societate“ au
obligația legală și morală să respecte programele școlare în vigoare obligatorii, iar
lecțiile trebuie să abordeze problematica socială cu obiectivitate.
11. Principiul legării învățământului de nevoile speciale
Unitățile școlare din țara noastră sunt organizate într-o rețea, în colaborare și cu sprijinul
administrației publice la nivel local, în concordanță cu necesitățile de formare
profesională.
În programa școlară pentru disciplina “Educație pentru societate (Educație moral -
civică)“sunt prevăzute obiective cadru, obiective de referință și comportamente. Astfel copiii
trebuie să manifeste spirit de echipă și să colaboreze la realizarea unei activități în comun, să
cunoască și să aplice reguli referitoare la circulația rutieră,să-și adapteze comportamentul la
diferite situații, să respecte normele de conviețuire socială, să accepte diversitatea de opinii și
atitudini, să cunoască numele țării, localității natale, să descrie și să recunoască evenimente
importante și să exprime atitudini pozitive față de țară și popor.
În grădiniță copilul este condus în procesul de maturizare socială spre următoarele
direcții principale: dezvoltarea fizică, intelectuală și socială a personalității deoarece, prin
frecventarea grădiniței, se lărgește câmpul interacțiunilor sociale și apare necesitatea ca

6
Vrășmaș, Traian, Învățământul integrat și/sauinclusiv pentru copiii cu cerințe educative speciale, Colecția
Educația XXI, Editura Aramis, București, 2001, p. 284

6
preșcolarul să-și adapteze comportamentul la acest mediu diferit de cel din familie.
Educatoarea formează, astfel, la copii, deprinderi de comportare civilizată.

I.2.Educația moral-civică –caracterizare generală

Educația morală este unul este unul dintre conținuturile educației alături de educația
științifică/intelectuală, aplicativă/ tehnologică,estetică și psihofizică, având importanță
prioritară ce rezultă din dimensiunea sa, cea mai extinsă și cea mai profundă.Datorită acestei
trăsături este considerată “educația însăși”7.
Educația morală vizează, din punct de vedere pedagogic,formarea –dezvoltarea
conștiinței morale la nivel teoretic și practic. De asemenea, prin intermediul ei se realizează
formarea profilului moral al personalității, dar și elaborarea comportamentului socio-moral.
Particularitățile morale și condițiile socio-pedagogice care sunt implicate în realizarea
acesteia determină specificul educației morale, ea urmărind educarea trăsăturilor de caracter și
de voință, a unor componente și deprinderi morale, precum și însușirea normelor, regulilor de
conviețuire socială, educarea sentimentelor morale.
Obiectivele educației morale sunt clasificate după gradul lor de generalitate:
-obiectivul general al educației morale-formarea –dezvoltarea conștiinței morale a celui
educat;
-obiectivele specifice acesteia –formarea-dezvoltarea conștiinței morale la nivel teoretic și
practic;
-obiectivele concrete ale educației morale- acestea rezultă din operaționalizarea obiectivelor
specifice ce se realizează în cadrul activităților educative organizate formal(în activitățile
didactice) sau nonformal( în activități extrașcolare).
La nivel teoretic, obiectivele specifice educației morale urmăresc:
- formarea-dezvoltarea percepțiilor, reprezentărilor, noțiunilor, judecății,
raționamentelor morale, prin urmare dezvoltarea capacităților cognitive morale;
- formarea-dezvoltarea sentimentelor, intereselor și a acțiunilor volitive morale;
- formarea-dezvoltarea capacității de interiorizare a normelor morale sintetizând
concepția existentă despre valorile generale ale binelui moral;
- formarea-dezvoltarea convingerilor morale.
La nivel practic, obiectivele specifice vizează:
- formarea-dezvoltarea deprinderilor morale –componente automatizate ca răspuns la
acele cerințe ce se repetă în condiții relativ identice;
7
Reboul, Olivier, 1976, p. 401

7
 - formarea-dezvoltarea obișnuințelor morale- acestea sunt componente automatizate
care se perfecționează prin intensificarea motivului intern al acțiunii având efecte
stabilizatoare în timp;
- formarea-dezvoltarea atitudinilor morale, afective și motivaționale ce susțin dinamica
și energia acțiunilor morale;
- formarea-dezvoltarea atitudinilor morale caracteriale prin care se asigură interiorizarea
completă a obișnuințelor și a atitudinilor morale afective și motivaționale în structura
personalității .
Conținuturile particulare ale educației morale, din perspectivă psihosocială, vizează
raportarea persoanei la societate- educația moral-civică și la sine-educația moral-individuală.
Educația moral-civică, care are un conținut preponderent social, se exprimă la nivel de:
- educație politică : educație democratică, patriotică, umanistă;
- educație economică: educația pentru, prin muncă, prin și pentru valorile muncii;
- educație juridică: educația comunitară, familială, rutieră, etc.
Educația moral-individuală este condiționată de modul de raportare a omului la sine și
se exprimă la nivel de educație religioasă și educație filozofică.
Conținuturile educației morale, în societatea de astăzi, au un permanent caracter civic
prin urmare, reflectă valorile competenței deschise ce este generalizată la nivel economic.
Educația morală integrează educația economică, politică și juridică.
Prin educația civică sunt reflectate pedagogic drepturile fundamentale ale omului:
- drepturi civile: dreptul la viață, la egala ocrotire a legii, la egalitatea între sexe, la viață
particulară, de a fi recunoscut ca subiect de drept;
- drepturi economice și sociale: la muncă, la asigurarea socială, la asistență sanitară, la
asociere, la un nivel de trai decent;
- drepturi politice:dreptul la libertatea gândirii, la libera circulație, de a alege și de a fi
ales;
- drepturi culturale: dreptul la educație de calitate, dreptul de participare la viața
culturală, etc.
Metodologia educației morale include un ansamblu de metode și procedee care au fost
grupate la nivelul a trei modele orientative:
1. Modelul strategic care integrează metodele morale pe două coordonate fundamentale:
a. Coordonata instruirii morale implică: metode verbale –expunerea morală(povestirea,
explicația, prelegerea morală), conversația morală (dialogul moral, dezbaterea etică),
studiul de caz, precum și metode intuitiv-acționale-exercițiul moral și exemplul moral.

8
 b. Coordonata conduitei morale are două categorii de metode centrate pe evaluarea
acțiunii morale:aprobarea și dezaprobarea .
2. Modelul instrumental ne propune un număr mare de metode morale, acestea fiind
raportate la obiectivele globale (de instruire și de acțiune morală): explicația morală,
prelegerea morală, convorbirea morală,exemplul moral având procedee bazate pe
exemple directe-indirecte, reale-imaginare, analiza de caz, execițiul moral, aprobarea
morală ce are la bază procedee și tehnici de laudă, recunoștință, recompensă și
dezaprobarea morală bazată pe procedee și tenhici de observație, avertisment,
sancțiune, etc.
3. Modelul sintetic grupează metodele educației astfel:
a. după scopul prioritar angajat:
- metode de receptare și înțelegere a valorilor și normelor morale: narațiunea morală,
explicația morală, convorbirea morală, analiza de caz, demonstrația morală și reflecția
morală;
- metode de generare, consolidare și restructurare a conduitei morale:exercițiul moral,
exemplul moral, sancțiunea morală care poate fi pozitivă sau negativă;
- metode de autoconducere a personalității: autoobservarea morală, autodirijarea
morală, autoevaluarea morală.
b. după tipul de intevenție pedagogică:
- metode de educație morală directă: verbale;
- metode de educație indirectă: sugestia morală, exemplul moral;
c. după modul de raportare a educatului la educator: metode care se bazează pe
autonomia morală a educatului și cele care sunt dependente de adult.
Principiile educației morale acumulează normele și regulile de acțiune ce sunt valabile
în orice situație de proiectare, realizare și dezvoltare a obiectivelor, conținuturilor și
metodologiilor specifice. Astfel, se evidențiază patru principii generale ale educației morale:
1. Principiul corespondenței pedagogice dintre teoria morală și practica morală;
2. Principiul valorificării resurselor și a disponibilităților pozitive ale personalității
umane în vederea eliminării celor negative;
3. Principiul unității și al continuității axiologice între toate formele de proiectare,
realizare și dezvoltare a educației morale;
4. Principiul diferențierii educației morale în funcție de determinările sale
particulare(vârstă, domeniul socio-profesional, context educațional) și
individuale(structura fiecărei personalități).

9
I.3. Educația moral-civică – componentă a procesului instructiv-educativ la preșcolari

Educația morală începe din primii ani de viață și continuă pe tot parcursul vieții.
Preșcolarul trebuie să fie cinstit, corect, onest deoarece nu este suficient ca acesta să știe doar
ce este interzis. Este nevoie de convingeri morale pentru a rezolva situațiile de conflict, doar
cunoștințele și sentimentele morale nefiind de ajuns. Convingerea se impune în comportament
prin trebuință internă și include ideea morală, elementele afective și efortul voluntar susținut
prin anumite calități ale voinței într-o unitate.
Copilul preșcolar întâlnește obstacole interne sau externe în realizarea educației morale,
iar pentru îndepărtarea acestora este nevoie de un efort de voință. Ca obstacole interne se pot
aminti unele dorințe, interese sau sentimente negative:egoism, comoditate, iar ca obstacole
externe, unele atracții care dau satisfacție pe moment dar nu respectă cerințele morale
acceptate.
Conștiința morală cuprinde trei componente: cognitivă, afectivă și volitivă. Componenta
cognitivă privește informarea copilului cu conținutul și cerințele valorilor, normelor și
regulilor morale realizandu-se prin instruire morală. Astfel copilul este inițiat și informat
asupra conținuturilor si imperativei morale sociale, a felului în care acesta trebuie să se
comporte în situații date. Este nevoie de situații concrete pentru a se forma reprezentarea
morală, în care copilul este subiect moral, în familie, grădiniță sau cu prilejul diferitelor
activități la care participă.
Pentru ca o cunoștință morală să se transforme în conduită trebuie să fie însoțită de
trăire afectivă, fixându-se astfel în structura morală a personalității.
Conduita morală este maniera de a ne comporta, în bine sau în rău, fiind nevoie de
acțiunea umană, condusă mintal și reglată de conștiința morală.
Obiectivele educației morale sunt formarea deprinderilor morale și formarea
obișnuințelor morale.
Pentru a se forma deprinderi și obișnuințe morale în contextul activității din
învățământul preșcolar este necesar ca exersarea să fie organizată pentru a se desfășura
conform unor cerințe precis și clar formulate, să se evite formarea unor deprinderi și
obișnuințe morale negative și să se respecte particularitățile individuale ale copiilor.
Formarea conduitei urmărește trăsături pozitive de caracter și deprinderi și obișnuințe de
comportare morală.

10
 Activitățile din grădiniță contribuie la punerea bazelor conștiinței morale, la însușirea
regulilor de comportare civilizată, la educarea trăsăturilor pozitive de caracter și voință, la
educarea abilităților de a socializa cu ceilalți, la cunoașterea unor elemente de geografie,
istorie și religie care definesc poporul român.
Prin povestirile cu conținut etic se urmărește însușirea regulilor de comportare
civilizată, formarea trăsăturilor pozitive de caracter.
Prin educația rutieră se acordă o importanță deosebită însușirii regulilor de circulație în
vederea aplicării acestora și a formării unor deprinderi de a fi disciplinați pe stradă. Am
folosit la grupă povestirile: “Greșeala Cumințicăi“, jocul didactic: “Așa da! Așa nu!“,
lectura după imagini: “La săniuș“, vizionarea filmului educativ“Drumul colorat“.
Educația ecologică este o componentă importantă a educației moral-civice, prin
activitățile desfașurate urmărindu-se înțelegerea importanței ocrotirii naturii. Pe placul
copiilor sunt activitățile cu caracter practic: plantarea de flori și copaci, sortarea gunoiului
reciclabil, confecționarea de produse utile din material reciclabile, hrănirea păsărilor în
anotimpul rece.
Prin joc se realizează sarcinile educației morale,relațiile dejoc reflectând norme morale.
În jocurile lor, copiii învață ce este permis și ce este interzis. Prin jocul didactic copilul învață
să devină stăpân pe sine și să se supună voluntar obligațiilor pe care și le asumă în joc.
Educația pentru societate este un proces lung și complex având la bază obiective clare:
- cunoașterea, respectarea normelor de comportare în societate;
- educarea abilităților de a intra în contact cu ceilalți;
- educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter precum și formarea unei atitudini
pozitive față de sine și de ceilalți;
- cunoașterea unor elemente de istorie, geografie și religie ce definesc portretul spiritual
al poporului român.
Preșcolarii au la intrarea în grădiniță informații și conduite în ceea ce privește
socializarea, deasemenea cunosc și câteva reguli de politețe.
În cadrul activităților comune, cât și prin intermediul jocurilor și activităților liber-
creative se realizează obiectivele educației pentru societate.În timpul jocurilor, al activităților
creative un membru este primit de grup dacă acesta acceptă cadrul de referință dintr-un sistem
de obligații și comportare. Prin jocurile de rol copiii învață să-si stabilească relații de
cooperare, prietenie, își cunosc responsabilitățile.

11
 Metodele folosite în educarea morală a preșcolarilor sunt cele cunoscute,dar ele se
aplică în funcție de particularitățile de dezvoltare ale preșcolarului și de specificul activității
din grădinița de copii.
Exemplul este calea directă de influențare a preșcolarilor. El demonstrează concret
modul în care copilul trebuie să procedeze în unele împrejurări. Caracterul concret și intuitiv
al gândirii preșcolarilor, încrederea pe care o au în adulți, tendința de a imita determină
valoare educativă a exemplului. La vârsta preșcolară “modelul ”este imitat și preluat în detalii,
copilul nefăcând nicio selectare internă. El încearcă să se comporte identic cu acesta.
Părinții și educatoarea sunt imitați de copii în multe împrejurări datorită rolului pe care-l au
în viața lor.
Exercițiul, ca metodă a educației morale a preșcolarilor, contribuie la consolidarea
unor acțiuni pozitive în comportamentul copiilor transformându-le în norme stabile de
conduită. În funcție de cadrul și de condițiile în care se desfășoară, exercițiile se organizează
sub mai multe forme: exerciții în legătură cu acțiuni pe care le implică viața cotidiană, cele în
legătură cu formarea deprinderilor de muncă și exerciții organizate în cadrul jocului. Cea mai
folosită formă în învățământul preșcolar este cea a exercițiului în legătură cu acțiuni pe care le
implică viața cotidiană. Ele îi dezvoltă încrederea în forțele proprii și îi dezvoltă
independența. Pentru a fi eficient este necesară respectarea mai multor cerințe: să se asigure
condiții de formare cât mai diferite de repetare a unei acțiuni, numărul de repetări să fie bine
dozat, să se folosească procedee de joc, astfel exercițiul devenind mai accesibil și mai plăcut,
iar organizarea reprezentărilor să fie realizată în condiții adevărate de viață.
Aprobarea și dezaprobarea privesc aspecte ale aprecierii conduitei copiilor.
Aprobarea se referă la recunoașterea și aprecierea în mod pozitiv a conduitei,
rezultatelor muncii și comportării copiilor, având un efect de încurajare.
Dezaprobarea înseamnă aprecierea negativă a unor comportări sau fapte ale copiilor
care nu respectă regulile stabilite.
Grădinița este cadrul socio-educațional de formare a deprinderilor și obișnuințelor
morale. Prin activitățile educative desfășurate, preșcolarii vor cunoaște numele țării și al
localității natale, evenimentele importante, vor respecta normele de protecție ale vieții, vor
interacționa cu copii de vârsta lor, vor înțelege binele și frumosul pentru a-l transpune în
relația lor cu lumea înconjurătoare.

12
I.4. Modalități de realizare a educației moral-civice la vârsta preșcolară

Educația morală aste acea latură a educației prin care se urmărește formarea copilului în
acord cu valorile, principiile și regulile sociale ce reglează relațiile dintre oameni.Adaptarea
fiecărui om la normele morale ale societății, precum și semnificațiile valorilor morale
acordate de societateinfluențează realizarea educației morale.
Rezultatul interdependenței dintre determinarea socială, materializată în exigențele
morale sociale, și autodeterminarea personală, adică factorii personali antrenați în acest
proces, este dezvoltarea morală a personalității.
Conținutul educației morale are anumite componente aflate în interacțiune:
- educația în spiritul disciplinei;
- educația în spirit umanist;
- educația pentru muncă;
- educația unor trăsături de voință și caracter.
Activitățile de educație morală se organizează sub formă de: activități didactice, joc,
activități extrașcolare, concursuri, teatru de păpuși etc.
În grădiniță, activitățile de educație morală se realizează prin activități obligatorii și
activități libere.
Activitățile obligatorii includ: activitatea de educare a limbajului,activitățile de
educație pentru societate, activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător, activitățile
matematiceși activitățile de desen, modelaj, pictură, activități practice.
În cadrul activității de educare a limbajului se realizează aspecte ale educației morale
prin unele dintre conținuturile abordate. Copiii sunt atrași de povești, iar personajele din ele le
prezintă copiilor bunătatea, curajul, hărnicia în opoziție cu trăsăturile negative.
Pentru a-i învăța pe copii că nu trebuie să mintă niciodată le-am citit copiilor povestea
“Banul muncit“ de Alexandru Mitru. Ascultând povestea “Puf Alb și Puf Gri “copiii au
învățat că adevărul trebuie spus mereu, chiar și atunci când greșim. De la cei doi iepurași au
aflat și ce înseamnă iubirea dintre frați. Din povestea “Fata babei și fata moșneagului“de
Ion Creangă copiii au înțeles că hărnicia și bunătatea sunt răsplătite , iar răutatea și lenea sunt
pedepsite. Povestea “Punguța cu doi bani“le-a arătat celor mici că lăcomia nu este bună. În
săptămâna dedicată mamei am folosit povestea “Inima mamei“deA. Mitrupentru ca aceștia
să înțeleagă cât de mare este dragostea mamei pentru copiii ei și câte sacrificii poate face
aceasta pentru a-și salva copiii. Preșcolarii mei au fost foarte impresionați de această poveste.

13
 Prin memorizările pe care le-am desfășurat cu copiii în cadrul activităților de la
Educație pentru societate am urmărit întărirea calităților umane : bunătate, hărnicie, curaj.
Astfel, în cadrul proiectelor tematice desfășurate, în funcție de tema săptămânii , am memorat
poeziile:“Doi frați cuminți“,“Cățelușul șchiop“(Copiii au fost impresionați de bunătatea
cățelușului care nu îl mușcă pe copilul ce l-a lovit.), “Fapte bune“de V. Tulbure.
De asemenea, fabulele prezintă și ele copiilor comportamente pozitive și negative. În
cadrul temei “Veniți, dragi păsări, înapoi!“ am prezentat preșcolarilor fabula “Vulpea și
barza“de La Fontaine. Ei au înțeles că cei păcăliți vor fi la rândul lor păcăliți.
Lecturile după imagini le-am folosit în cadrul temelor despre anotimpuri pentru a scoate
în evidență hărnicia oamenilor și a-i stimula și pe aceștia să-și ajute părinții în gospodărie:
“Toamna în livadă“, “Primăvara în grădina de legume“.
Prin activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător copiii cunosc și respectă oamenii
din jurul lor, învață să îngrijească viețuitoarele și își însușesc normele morale ale colectivității
din care fac parte. În cadrul activităților de la grupă am folosit lecturile după imagini: “O zi la
grădiniță“, “La fermă“, “În excursie“, “Călătorie prin țara mea“.
Activitățile matematice dezvoltă un comportament civilizat în timpul desfășurării lor,
capacitatea de a asculta și a răspunde la întrebări, capacitatea de cooperare.Astfel, în cadrul
jocului didactic: “Cine știe, câștigă!“ am împărțit copiii în trei echipe. Membrii fiecărei
echipe au colaborat între ei pentru a realiza sarcinile propuse.
Prin intermediul activităților de desen, pictură, modelaj și al activităților practice
preșcolarii învață să fie bucuroși atunci când lucrează și oferă un cadou, sunt mândri să
înfrumusețeze sala de grupă. În cadrul temei săptămânale “La mulți ani, mămică dragă!“
copiii au desenat portretul mamei pornind de la o fotografie a acesteia fiind foarte încântați de
ceea ce au realizat cu mâna lor. “Borcanul cu dulceață de suflet pentru mama“ a fost o
activitate practică pe placul copiilor. Din dragoste pentru mama, au avut răbdare să decupeze
toate bilețelele și să decoreze borcanul. Ei au fost mândri să-l dăruiască mamelor și chiar au
povestit a doua zi despre bucuria acestora.
Activitățile libere consolidează comportamente morale. În jocul lor, copiii transpun din
conduitele adulților, imită comportamentul acestora. Cadrul didactic urmărește acest
comportament imitativ și intervine corectiv atunci când este nevoie. Copiii din grupă se joacă
împreună: “De-a familia“, “De-a constructorii“, “De-a bucătarii“. În jocul “De-a familia“
imită comportamentul membrilor familiei lor, folosesc cuvinte și expresii ale acestora. În
jocul “De-a constructorii“ cooperează unii cu alții, au răbdare.

14
 Activitățile din învățământul preșcolar contribuie la punerea bazelor conștiinței morale,
la cultivarea spiritului de disciplină, la însușirea regulilor de comportare civilizată.
Programa școlară pentru disciplina “Educație pentru societate“ prevede obiective
cadru, obiective de referință și comportamente. Prin povestiri, poezii, lectură după imagini,
convorbiri și jocuri didactice desfășurate la această disciplină copiii învață să colaboreze în
realizarea unei activități în comun, manifestând spirit de echipă, să cunoască și să aplice
reguli referitoare la circulația rutieră, să-și adapteze comportamentul la diferite situații
respectând normele de conviețuire socială, să accepte diversitatea de opinii și atitudini, să
cunoască numele țării, al localității natale, să exprime atitudini pozitive față de țară și popor și
să descrie și să recunoască evenimente importante.
Din punct de vedere al educării copiilor în spiritul cultivării raporturilor corecte dintre
individ, stat și autoritățile publice și private, dintre el și ceilalți cetățeni, familia creează
rezonanțe afective și comportamentale în personalitatea copilului; ea oferă un suport parental
prin crearea unui mediu de referință afectiv, social, material, o cultură și modele umane de
urmat, alimentație și îngrijiri adecvate8.
În învățământul preșcolar este importantă eficientizarea relației grădiniță- familie pentru
că aceasta reprezintă elementul important în socializarea copilului. Implicând părinții în
educația din grădiniță,acestora li se trezește dorința de a participamaterial și logistic în
realizarea activităților propuse.Părinții participă la activități extracurriculare și extrașcolare:
serbări, amenajarea sălii de grupă, vizionare de spectacole, filme educative, vizite și excursii
la diferite instituții, festivaluri.Astfel, părinții copiilor din grupă au realizat costumele pentru
serbarea de Crăciun și au contribuit la amenajarea Insulei de lectură a grupei prin
achiziționarea de perne.
Există patru tipuri de familii9:
- Familia cu atitudine caldă în care părinții exercită un control echilibrat asupra
copilului, acordându-i autonomie, copilul fiind responsabil și ușor adaptabil în
societate, are încredere în el, în ceilalți oameni și în societate.
- Familia cu atitudine caldă, unde părinții acceptă și înțeleg, dar au un control neglijent,
unde copiii se maturizează târziu, sunt dezordonați și neprietenoși.
- Familia cu părinți autoritari, ostili și brutali, copii fiind timizi, nevrotici și având
sociabilitate scăzută.

8
Biron, Ann,Hayward, Sheilla, Diferențe interindividuale,Editura Tehnică, București, 1999, p.47
9
Pescaru, Maria, Didactica Domeniului Om și Societate, Ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2018, p.62

15
 - Familia cu părinți ostili, dar neglijenți în a controla conduita copilului ceea ce conduce
la delicvență juvenilă, la agresivitate în relația cu ceilalți.
Educatoarea are o permanentă comunicare cu familia fiecărui preșcolar comunicând
direct prin consultații psihopedagogice, lectorate cu părinții, ședințe, dar și indirect prin poșta
electronică, discuții telefonice, mesaje.În acest sens, la grupă, în cadrul activității de consiliere
a părinților i–am informat asupra comportamentului și progresului copiilor, le-am pus la
dispoziție diferite materiale informative pentru a-i ajuta în relația cu copiii.

16
 CAPITOLUL II
IMPORTANȚA JOCULUI LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

II.1. Jocul - activitate de bază în grădiniţă

Jocul satisface dorința firească a copilului de manifestare și independență, iar în

grădiniță deține un rol foate mare. Prin joc, copilul învață să cunoască realitatea
înconjurătoare, acesta fiind considerat o activitate de pre-învățare.
Prin acțiune asupra ființelor și obiectelor din jur, preșcolarul începe să cunoască lumea,
să obțină încredere în propriile sale puteri satisfăcându-și în același timp nevoia de mișcare și
de a înțelege. Reflectarea și transformarea în plan imaginar a realității ce îl înconjoară
înseamnă chiar esența jocului.
Prin joc, cunoașterea lumii este abordabilă și atrăgătoare pentru copii, ei exprimându-și
dorința de a cunoaște ceea ce îi înconjoară prin descoperirea și cunoașterea activă a obiectelor
pe care le folosesc în jocul lor.
Jocurile copiilor sunt o oglindă a societății deoarece ele reflectă, la început, relațiile
bilaterale dintre membrii unei familii, pentru ca, mai târziu, orizontul relațiilor familiale să se
extindă.
Familia și grădinița oferă copiilor ocazia să privească unele exemple de comportare în
anumite situații de viață: adulții sunt politicoși, îi ajută pe cei care au nevoie de ajutor,
dezaprobă minciuna, cei mici sunt ajutați de adulții din jurul lor, ceea ce conduce la
reflectarea acestor atitudini și relații morale în jocurile lor.
În jocurile copiilor, apar câteodată și cearta din cauza jucăriilor sau a desemnării
conducătorului jocului, dar, de cele mai multe ori, copiii care nu se comportă civilizat sunt
dezaprobați și eliminați din jocuri și nu li se mai acordă prietenie. Atunci când nu pot rezolva
singuri conflictele apelează la suportul adultului dorind astfel să-și restabilească relațiile
pozitive cu ceilalți.
Jocul este o metodă prețioasă prin faptul că îl ajută pe preșcolar să se integreze în
mediul social și îl determină să înțeleagă lumea înconjurătoare. De asemenea, toate
cunoștințele și experiența pe care copilul le obțin în timpul în care se joacă se oglindesc în
dezvoltarea lui emoțională, intelectuală și psihică.
Înțelegerea jocului de către copil ca fiind o activitate relaxantă și lejeră conduce la
transformarea acestuia într-o reală situație de învățare care va solicita participarea copilului
într-un mod normal și plăcut.

17
 Prin joc se descoperă aptitudinile înăscute ale copiilor și se cercetează valorile
personale, se evidențiază abilitățile pe care aceștia le au:curiozitate, imaginație, creativitate,
independență, precum și capacitatea de a rezolva probleme.
Jucăria deține, în viața copilului, un loc important, el nu se joacă ca și cum ar fi un
obiect fără viață, ci îi dă însușiri, transformând- o într-un prieten de joacă. Așadar, toate
obiectele cu care se joacă copiii nu mai sunt doar o bază materială și capătă valoare educativă
fiind introduse în procesul de dezvoltare a personalității acestora.
Copilul simte nevoia să descopere componentele jucăriilor, să afle din ce sunt alcătuite
și ce se găsește în interior astfel că jucăriile se pot defecta. Prin aceasta, copilul își manifestă
curiozitatea și dorința de investigație și nu este o tendință a lui de a distruge.
Jucăriile sunt corespondent direct al ființelor și lucrurilor din jur, copilul și le
imaginează ca și cum ar fi reale și le atribuie funcții sociale, dezvoltându-și imaginația
creatoare.
În alegerea timpului de joc, pentru fiecare activitate din grădiniță, se vor avea în vedere:
vârsta, aptitudinile, personalitatea, interesele, preferințele și necesitatea de dezvoltare proprie
a copilului.
Jocurile oferă, în timpul desfășurării lor, plăcere copiilor chiar dacă, uneori copiii sunt și
dezamăgiți. Plăcerea este doar o stare emotivă, nu generează jocul, acesta având rolul său
formativ în dezvoltarea psihică a copilului .
Prin artă, care este atât o formă de joacă, cât și un domeniu al libertății, se oferă copiilor
o deschidere spre orizonturi noi și moduri noi de a vedea lumea, construind o bază pentru
legăturile sociale și integrarea în comunitatea căreia îi aparțin.
Jocul produce condiții favorabile pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor deoarece
aceștia dobândesc cunoștințe noi despre mediul înconjurător și își formează acțiuni mintale
diferite cu urmări pentru dezvoltarea percepțiilor, generalizării și abstractizării. Prin joc sunt
favorizate și dezvoltarea aptitudinii imaginative a copilului și a capacității de a face diferite
combinări mintale cu imaginile despre fenomene și obiecte.
Jocul este, în același timp, și un mijloc de educație estetică a preșcolarilor, le dezvoltă
gustul pentru frumos și emoțiile și sentimentele estetice. În dramatizări, materialul auxiliar
prin estetica sa stimulează emoțiile, construcțiile le înfrumusețează dezvoltându-și astfel
gustul estetic. Poeziile recitate, cântecele și dansurile favorizează trăirile afective de natură
estetică.

18
 Pentru îndrumarea jocului copiilor educatoarea trebuie să ţină cont de sarcina principală
şi anume îmbogăţirea reprezentărilor în activizarea gândirii şi imaginaţiei în formarea
sentimentelor şi a atitudinilor pozitive ale copiilor faţă de fenomenele vieţii şi de oameni.

II.2. Conceptul de joc

“Jocul ca desfășurare liberă și ca plăcere a individului, constituie una din modalitățile

esențiale de manifestare a spiritului uman. Un fenomen antropologic complex, care în forme
și conținuturi specifice se afirmă la toate vârstele, în toate civilizațiile” 10.
Jocul este activitatea specific umană, dominantă în copilărie, prin care omul îşi satisface
imediat propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară pe care şi-o creează
singur. Jocul este o forma de activitate specifică pentru copil și hotărâtoare pentru dezvoltarea
lui psihică11.
Prin joc, copilul preșcolar pune în acțiune posibilitățile ce decurg din structura lui
particular, transpune în fapt potențele virtuale ce apar succesiv la suprafață, le interiorizează și
le dezvoltă. De asemenea, se dezvoltă procesele psihice prin care se reflectă direct și
nemijlocit realitatea, percepțiile prin mânuirea materialelor și obiectelor și reprezentările,
precum și procesele psihice intelectuale, gândirea, memoria, imaginația.
După Popescu-Neveanu, jocul este considerat o activitate de gândire pentru că este
orientat spre rezolvarea de probleme, spre găsirea căilor pentru a trece de unele obstacole,
principalele mijloace ale jocului fiind acțiunea și cuvântul.
“În anii copilăriei, jocul este o activitate centrală, odată cu intrarea copiilor în școală,
jocul trece de pe primul plan pe al doilea, pentru ca la tinerețe să devină activitate de
canalizare și consum de energie, iar la vârsta adultă să devină o activitate de reconfortare 12. “

II.3. Teorii ale jocului

Pe parcursul timpului au fost emise mai multe teorii cu privire la originea și formele de
manifestare ale jocului prin abordarea acestuia de numeroși psihologi și pedagogi.

Teoria recreării (odihnei)

10
Șchiopu,Ursula, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967
11
Șchiopu,Ursula, Dicționar de psihologie, 1997
12
Șchiopu, Ursula, Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1970, p.23

19
 Schaller și Lazarus afirmă că jocul folosește la odihna organismului, acesta fiind o
recreere, dar nu toți sunt de acord cu această teorie pentru că cei mici se joacă de când se
trezesc, iar atunci când obosesc se odihnesc.

Teoria surplusului de energie

Autorii acestei teorii sunt Schiller și Spenser, ei susținând că fiecare copil are un surplus
de energie, care nu se consumă prin activități folositoare și se adună, transformându-se în joc.
Criticii au altă părere considerând că și copiii foarte obosiți se joacă, chiar și copiii care abia
s-au însănătoșit.

Teoria exercițiului pregătitor

Karl Groos a privit jocul din punct de vedere biologic, a comparat jocul animalelor cu
cel al omului observând că există un număr aproape egal de jocuri cu câte instincte sunt. Jocul
transformă și completează instincte moștenite la naștere. Și această teorie are critici. Unii
susțin că, exceptând jocul de imitație, celelalte nu seamănă deloc cu activitățile vârstei adulte,
alții consideră că se încurcă jocul cu învățarea deoarece prin învățare se formează deprinderi
și nu prin joc.

Teoria jocului ca stimulent al creșterii

Carr este autorul acestei teorii în care jocul are rol în păstrarea instinctelor care există
deja și îi dă organismului impulsul necesar creșterii organelor. Cei care critică această teorie
sunt de acord că jocul copiilor înfățișează ceea ce face impresie acestora, astfel ei
interiorizându-și realitatea.

Teoria jocului ca exercițiu complementar (sau compensație)

Konard Lange consideră că jocul înlocuiește realitatea, atunci când viața nu îl
stimulează suficient pe om. El dă omului prilejul de a-și trezi tendințele adormite.

Teoria psihanalitică despre joc

Această teorie îi aparține lui S. Freud. Acesta consideră perioada copilăriei ca fiind una
în care copilul este mereu traumatizat, iar jocul este văzut ca un mijloc terapeutic natural care
micșorează nevrozele.

Teoria lui Ed. Claparede despre joc

20
 Acesta consideră că jocul înlocuiește activitățile serioase, are ca funcție principală
derivarea, dă posibilitatea copilului să-și urmeze interesul major. Jocul este considerat util și
datorită rolului de divertisment, de element odihnitor, de agent de manifestare socială și de
transmitere a obiceiurilor din generație în generație.

Teoria lui Jean Piaget

Conform lui Piaget jocul este “transformarea realului printr-o asimilare mai mult sau
mai puțin pură la trebuințele eu-lui, în timp ce imitația reprezintă o acomodare mai puțin pură
la modelele exterioare, iar inteligența este un echilibru între asimilare și acomodare 13”.
El este de părere că motivaţia jocului nu este adaptarea la real ci asimilarea realului la
eul său fără constrîngeri sau pedepse.
Jocurile sunt împărţite astfel în următoarele categorii principale de joc:
 Jocul exerciţiu: din plăcere se repetă o activitate, ţinta fiind adaptarea;
 Jocul simbolic: are la baza sa transformarea, prin asimilarea la trebuinţele eului, a
realului;
 Jocurile cu reguli: acestea se transmit de la copil la copil, după vârsta de trei ani în
cadru social;
 Jocurile de construcţie care fac parte din simbolismul ludic, dar pe parcurs încep să
constituie adevărate adaptări, creaţii inteligentesau soluţii de probleme.
Şi teoria lui Piaget a întâlnit critici întrucât acesta este de părere că există un moment
când acestea au caracter egocentrist, criticii nefiind de acord cu egocentrismul ca element
dominant.

II.4. Natura, funcţiile şi caracteristicile jocurilor

Nevoia de activitate a copilului care provoacă trebuinţele, dorinţele şi tendinţele

specifice preşcolarilor este realizată prin joc. Acesta este forma de manifestare care se
întâlneşte la toţi copii, în copilărie acesta fiind un prieten de nedespărţit.
Preşcolaritatea este considerată ca fiind vârsta jocului pentru că în acest moment al
vieţii el devine activitatea conducătoare.Fiind o fiinţă activă la această vârstă jocul este

13
Păiși-Lăzărescu, Mihaela(coordonator), Tudor, Loredana, Compediu de psihologie și pedagogie, Editura
Pământul, Pitești, 2006, p. 122

21
deosebit de necesar dezvoltării fizice şi psihice a copilului. Dacă nu se joacă copilul nu se
dezvoltă psihic şi fizic.
Jocurile oglindesc relațiile determinate ce se stabilesc între adulți. În jocul “De-a
ecologiștii” copiii au sarcina de a selecta gunoiul, se ajută unii pe alții, au scopul comun de a
proteja planeta.
Încă de la grupa mică preșcolarii se joacă imitând munca adulților, iar, pe măsură ce
cresc, jocurile care reflectă relațiile dintre adulți sunt mai variate și mai bogate în conținut.În
timpul jocurilor, reflectând la nivelul acestora de înțelegere normele și cerințele morale,
preșcolarii stabilesc relații social-morale.
La vârsta preșcolară jocul are caracter imitativ, copiii pun în jocul lor ceea ce au
observat în mediul înconjurător. Se scoate în evidență și valoarea educativă a jocului, acesta
dezvoltă spiritul de inițiativă. Jocul implică depunerea de eforturi fizice și intelectuale,iar
copiii reușesc să depășească unele piedici și astfel se dezvoltă pentru mai târziu.
Îmbinarea eficace a elementele de joc cu cele de învățare este factor important în
educația copilului, el pregătindu-se astfel pentru efortul ce va fi depus la vârsta școlarității.
Prin joc, preșcolarului îi este stimulată creativitatea, adună multe cunoștințe aparent fără
efort și într-o perioadă scurtă de timp.
Activitățile educatoarei trebuie să evite rutina în abordarea situațiilor de natură
didactică. Aceasta se poate realiza numai dacă educatoarea dovedește creativitate și
flexibilitate.
În joc, într-un mod organizat, sistematic, copilul exprimă cunoștințele, își dezvoltă
gândirea, capacitățile de analiză și sinteză, limbajul se dezvoltă și el, precum și capacitatea de
a fi inventiv, își satisface dorințele și se eliberează de tensiuni, schimbă realitatea. Totodată
își formează calități ale voinței: răbdare, perseverență, stăpânire de sine, se modelează însușiri
și trăsături de personalitate: responsabilitate, corectitudine, curaj.
Jocul didactic este cel mai eficient mod de activizare a tuturor preșcolarilor, dacă
pornim de la ideea că jocul are un conținut practic, dezvoltă spiritul de echipă, formează
deprinderi practice de bază și de muncă organizată în mod eficient.
Jocul este modul de a acționa al copilului, contextul care dă substanță vieții
preșcolarului, forma specifică și dominantă de activitate, cadrul care dă posibilitatea realizării
progresului în plan psihologic.
Jocul are caracter universal, polivalent și complex. Este realitatea care, neținând cont de
vârstă, ocupă un loc important în viața omului. El este pentru copil, după cum consideră Iliov
S., muncă, artă, realitate și fantezie. Jocul este, privit din alt punct de vedere, o varietate de

22
semnificații pozitive, dar și negative.Activitatea poate fi plăcută, constructivă sau poate fi,
uneori, distructivă. Pentru formarea și dezvoltarea personalității copilului jocul este activitatea
cea mai importantă.Un copil care nu vrea să se joace este un copil a cărui personalitate nu se
afirmă, care se mulțumește să fie mic și slab, o ființă fără mândrie, o ființă fără viitor 14.
În perioada preșcolară, la grupa mică predomină jocurile-exercițiu și cele imitative-
procesuale, la aproape toate grupele se întâlnesc jocurile cu reguli simple, iar la grupa mare se
desfășoară, preponderent, jocurile cu reguli fără subiect, jocul atingând, la această vârstă,
punctul său maxim.
Jocurile practicate în grădiniță, de preșcolari, sunt: jocurile de manipulare, jocurile
imitative, jocurile de conviețuire socială, jocurile de construcție, jocurile-dramatizări, jocurile
senzoriale, jocuri de expresie afectivă, jocuri didactice, jocuri distractive, jocuri logice.
În cadrul temei săptămânale “Toamna cea bogată”copiii s-au jucat cu materiale
mărunte, cu materiale din natură: castane, ghinde, frunze galbene și ruginii. În timpul
desfășurării proiectului tematic “Universul meu” jocurile preferate de manipulare au fost
cele cu păpuși și alte jucării. De asemenea s-au practicat jocurile imitative: “Legănăm
păpușa.”, “Plimbăm păpușa.”, “Tata conduce mașina.”, “Mama taie legume pentru
supă.”.
Jocurile de conviețuire socială sunt frecvente în joaca preșcolarilor. Dintre jocurile
desfășurate de preșcolarii meiamintesc: “De-a familia” (Tema săptămânală: “Casa
părintească”), “De-a gospodinele”(Tema săptămânală: “Toamna cea bogată”), “De-a
coafezele/frizerii”, “De-a doctorul” (Tema săptămânală: “Vreau să am o meserie!”), “De-
a șoferii”(Tema săptămânală: “Călătorie prin țara mea”).
Jocurile de construcție sunt îndrăgite de copii. Pornind de la tema săptămânii, jocurile
desfășurate de preșcolarii mei au fost: “Curtea grădiniței”, “Blocurile de pe strada mea”,
“Lădițe pentru legume/fructe”, “Ferma”, “Cuibul berzei/al rândunicii”și altele.
Jocurile-dramatizări pornesc de la poveștile și basmele cunoscute.Un joc-dramatizare
îndrăgit de grupa mea este“De-a ridichea uriașă”. Recuzita pusă la dispoziția copiilor
(măștile personajelor și ridichea uriașă confecționată) i-a atras pe aceștia și a contribuit la
reușita jocului. De asemenea, jocul-dramatizare “De-a Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”a
fost inclus în jocul copiilor în săptămâna dedicată poveștilor.
Jocurile motrice se desfășoară permanent în activitatea de la grupă. Dintre acestea
amintesc: “Alergăm la mama/tata”, “Omida/șarpele se târăște”, “Iepurașul sare”. În
cadrul activităților din Domeniul Psihomotric am utilizat diferite jocuri motrice complexe:
14
Op.cit. , pp.19-34

23
“Cine sare până la clopoțel”, variante de mers și alergare, “Treci peste obstacol”, iar
concursurile sportive au fost preferatele copiilor: “Ștafeta personajelor”, “Întrecerea
albinuțelor”.
Teatrul de păpuși este un joc de expresie afectivă pe care l-am practicat cu ocazia temei
săptămânale “Învățăm din povești!”. Păpușile de mână utilizate au fost pe placul copiilor,
aceștia s-au imaginat personaje de poveste și s-au prezentat, au dialogat unii cu alții.
Jocurile senzoriale desfășurate la grupă au fost: jocuri pentru sensibilizarea auzului:
“Cine te-a strigat?”, “Ce instrument a cântat?”, jocuri pentru sensibilizarea gustului
/mirosului: “Ce ai gustat?”, “Ce floare ai mirosit?”, jocuri pentru sensibilizarea pipăitului:
“Cum se simte?”.
Jocurile distractive se desfășoară în cadrul activităților liber alese: “Puișori, veniți la
mama!” (Tema săptămânală:“Animale domestice”), “Rândunică, mută-ți cuibul!” (Tema
săptămânală: “Veniți, dragi păsări, înapoi!”.
În cadrul activităților de Educație muzicală am desfășurat jocuri cu text și
cânt:“Țăranul e pe câmp”, “Albinița mea”, “Drag mi-e jocul românesc”, “Bate vântul
frunzele”, “Dacă vesel se trăiește...”, etc.
Dintre jocurile logico-matematice practicate amintesc pe cel desfășurat în săptămâna în
care am învățat despre insecte: “Unde a sărit greierașul?”. Sarcina acestui joc estedescrierea
piesei pe care a sărit greierașul. La solicitarea mea copii au închis ochii, iar eu am așezat
greierașul pe o piesă. Când au deschis ochii, copiii au spus unde a sărit greierașul și toate
atributele piesei (formă, mărime, culoare, grosime). Copiii care au răspuns corect au fost
recompensați cu stimulente-chitară.
Jocurile didactice se desfășoară în cadrul activităților obligatorii: Educarea limbajului,
Cunoașterea mediului, Activități matematice, Educație pentru societate.
Am desfășurat la grupă jocul didactic: “Cine este și ce face?”la tema săptămânală:
“Animale domestice”. Sarcina jocului este denumirea corectă a ființelor și a acțiunilor
specifice acestora. Copiii au închis și deschis ochii la semnalul meu, iar la întrebarea “Cine
este și ce face?” aceștia au recunoscut animalul precizând de fiecare dată o altă acțiune
posibilă.Am urmărit găsirea, de către copii, a cât mai multor acțiuni (verbe).
Un alt joc didactic utilizat este: “Jocul silabelor”. Sarcina didactică este să completeze
silaba cu alte silabe pentru a forma cuvinte. În complicarea jocului am cerut copiilor să
formuleze propoziții cu acele cuvinte. De asemenea am desfășurat jocul “Cum circulăm?”.
Sarcina jocului este traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulație dirijată. Jocul s-a
desfășurat în curtea grădiniței.Copiii au fost împărțiți în două echipe.Un copil a fost

24
însoțitorul grupei, iar eu am fost polițistul care dirija circulația sau am schimbat culorile
semaforului.
Un joc didactic eficient a fost cel desfășurat la Activitate matematică: “Să-l ajutăm pe
Moș Crăciun!”. Sarcina didactică este folosirea numerarului cardinal de la 1 la 5 în funcție
de întrebările adresate de educatoare. Copiii au fost împărțiți în două echipe, fiecare copil din
echipă a efectuat sarcinile cerute: să formeze grupe, să numere, să așeze tot atâtea elemnte
câte indică cifra, să găsească greșeala. În jocul de probă am așezat sub brad cadourile mari, iar
un copil a așezat cadourile mici. Proba 1 a jocului a solicitat copiii să-l ajute pe Moș Crăciun
să așeze în partea dreaptă a bradului cadourile de culoare roșie, iar în partea stângă pe cele de
culoare albastră. Proba 2 a constat în numărarea jucăriilor din fiecare cutie de cadou și
așezarea cifrei potrivite. În a trei probă copiii au avut de așezat în cutii tot atâtea jucării câte
indicau cifra de pe cutie. Proba 4 a complicat jocul, copiii având sarcina de a lua/adăuga
jucării în cutiile de cadouri, sesizând greșeala facută.
Pornind de la ceea ce înseamnă jocul copiilor preșcolari se disting câteva note
caracteristice și definitorii:
- Jocul este activitatea specific umană deoarece numai aceștia îl practică în adevăratul
său înțeles.
- Jocul este activitate conștientă, copilul mic se joacă, nu îl confundă cu nicio altă
activitate umană.
- Jocul este, de asemenea, strâns legat de alte activități, dar și celelalte activități includ
jocul sub diferite forme pentru că învățarea nu poate fi realizată în lipsa jocului.
- Jocul conduce copilul într-o lume imaginară pe care singur o creează.
- Acțiunea însăși este scopul jocului.
Astfel, în grădiniță, jocul este activitate fundamentală, mijloc foarte bun de dezvoltare
intelectuală, morală, estetică și fizică și satisface tendințele copilului de cunoaștere, creație și
de independență.

CAPITOLUL III

25
 JOCUL DIDACTIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

III.1. Conceptul de joc didactic

Jocul didactic este “un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă
de joc la cea de învățate.”15
Jocul didactic este desemnat, în literatura de specialitate, ca fiind cel mai eficient mijloc
de instruire și educare și este folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoștințe,
priceperi și deprinderi.
Prin asocierea termenului “didactic“ jocului se accentuează componenta instructivă a
activității și se evidențiază că acesta este organizat în vederea obținerii unor finalități de
natură informativă și formativă specifice procesului de învățământ.
Baza activității instructiv-educative desfășurate în grădiniță este jocul, el fiind conceput
ca mijloc de instruire și educare a copiilor preșcolari și ca un procedeu metodic de obținere a
realizării sarcinilor importante pe care le propune procesul de învățământ. De asemenea, este
conceput și ca formă de organizare a activității de dezvoltare și cunoaștere a capacităților
psihofizice.
Prin jocul didactic se dezvoltă imaginația, spiritul de observație, se concentrează atenția
și se formează priceperi și deprinderi de muncă intelectuală independentă.
Jocul didactic trebuie, în mod deosebit, să-l instruiască pe copil, să-i precizeze și să-i
consolideze cunoștințele despre lumea înconjurătoare având, în același timp, sarcina să îmbine
armonios elementul instructiv și exercițiul cu elementul distractiv. Îmbinarea acestor elemente
provoacă apariția unor stări emoționale complexe ce intensifică și stimulează procesele de
reflectare directă a realității.
Caracterul distractiv al jocului didactic transformă activitatea de învățare într-o
atmosferă atractivă de joc micșorând rigiditatea ei și mărind încrederea în propriile forțe.
Scopul jocului didactic este creșterea interesului pentru activitatea desfășurată prin
folosirea unor elemente distractive și instruirea copiilor într-un domeniu al cunoașterii.
Exercită o mare influență asupra copiilor în vederea pregătirii lor pentru școală.Pentru a
asigura organizarea şi desfăşurarea corectă a activităţii, el trebuie să fie clar şi precis.

15
Bache H., Mateiaş A., Popescu E., Şerban F. Pedagogie preşcolară .Manual pentru şcolile normale, Editura
Didactica şi Pedagogică Bucureşti ,1994

26
 O mare parte din obiectivele propuse se pot realiza prin intermediul jocului didactic,
dacă se pornește de la premiza că jocul este activitatea dominantă în grădiniță, el trebuind să
îmbine în mod unitar momentul instructiv și exercițiul cu momentul distractiv.
Pentru aplicarea conștientă a cunoștințelor și exersarea deprinderilor și priceperilor
formate și dezvoltate în conținutul altor activități sub forma unor activități plăcute trebuie să
se creeze condiții favorabile, aceasta fiind o caracteristică importantă a jocului didactic.
Sarcina jocului se desfășoară sub forma unei probleme pe care copilul o gândește în
contextul jocului didactic, o problemă de recunoaștere, de numire, de comparație sau de
scriere.
Pentru a obține finalitatea dorită, este necesar respectarea anumitor condiții:
- să se creeze o atmosferă de lucru atrăgătoare și antrenantă;
- să se respecte particularitățile de vârstă ale copiilor în conceperea jocului;
- să se pregătească și să se folosească material de lucru adecvat;
- să se stimuleze copiii în funcție rezultatele obținute;
- să se îmbine corect activitățile operatorii cu cele abstracte;
- să se prezinte cunoștințele într-o succesiune gradată;
- să se stabilească clar regulile jocului;
- să se stabilească sarcini cu grad diferit de dificultate;
- să se explice și să se prezinte sarcinile stabilite de către educatoare într-un mod
accesibil preșcolarilor;
- să se asigure un conținut structurat în forme variate care să vizeze esențialul;
- să se introducă în joc situații, probleme asemănătoare cu cele din viața reală.
Regulile jocului didactic au funcție reglatoare asupra relațiilor reciproce dintre copii,
fiind condiționate de conținutul și obiectivele jocului, astfel că ele oferă ordonarea acțiunilor
de joc. Prin reguli se vizează comportarea copiilor pe parcursul jocului, reglementarea
repartizării rolurilor, succesiunea acțiunilor în joc și rezolvarea unor probleme ce intervin în
joc.
Jocul didactic este definit prin obligativitatea respectării regulilor impuse, acestea
precizând căile ce trebuie urmate în desfășurarea acțiunii ludice. El se încadrează în categoria
jocurilor cu reguli și consolidează, sintetizează și îmbogățește cunoștințele copiilor, astfel le
valorifică în situații noi.
Jocul didactic are o structură diferită de a altor jocuri cu următoarele componente:

27
 - Scopul jocului –este finalitatea generală către care tinde jocul în desfășurare și se
formulează în funcție de obiectivele de referință prevăzute în programa activităților
instructiv-educative.
- Sarcina didactică – se formulează în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de
vârstă al copiilor fiind elementul de instruire în jurul căruia sunt antrenate operaţiile
gândirii.
- Elementele de joc - mijloacele de realizare a sarcinii didactice constituind elementele
de realizare a sarcinii de învăţare. Ele pot fi variate (întrecere, recompensă, aplauze,
etc.), iar alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului, de vârsta copiilor etc.
- Conţinutul jocului didactic - este reprezentat de sfera cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor și trebuie să fie prezentat sub formă accesibilă şi atractivă de desfăşurare.
- Regulile joculuididactic - sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi participanţii, ele
reglementând conduita şi acţiunile copiilor în funcţie de structura particulară a jocului
didactic (arată cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă, succesiunea
acţiunilor în joc, ce este şi ce nu este permis în timpul jocului). Măsura în care sunt
însușite regulile jocului este un criteriu important de apreciere a eficienței educative și
constructive a jocului didactic.
- Acţiunea de joc -componenta prin care se realizează sarcina de joc. Ea cuprinde
momente de aşteptare, surprize, ghicire, mişcare şi întrecere.
Multe jocuri didactice organizează procesul înțelegerii analitico-sintetice a însușirilor
caracteristice ale obiectelor, astfel că situațiile concrete ale jocului solicită preșcolarului
alegerea obiectelor după formă, culoare, mărime și conduc la găsirea asemănărilor și
deosebirilor dintre acestea.
Percepția spațiului se dezvoltă prin jocuri în care preșcolarul reunește figurile ori
construiește ceva, el familiarizându-se cu raporturile spațiale dintre obiecte: în față-în spate,
aproape-departe, sus-jos, stânga-dreapta.
Alte jocuri îi învață pe copii să cunoască dimensiunile și formele obiectelor. Exemplu :

“Găseşte un obiect la fel!“ -ei învață să recunoască și să deosebească formele rotunde,

pătrate, ovale, triunghiulare și dreptunghiulare ale obiectelor.
De asemenea, jocurile didactice contribuie la dezvoltarea vocabularului și la activizarea
vorbirii: „Când se întâmplă?”, „Găsește cuvântul potrivit?”, „Ce înseamnă cuvântul?”,
„Trăistuța cu povești”.

28
III.2. Particularităţile şi tipologia jocului didactic

Jocul didactic, ca activitate dirijată în grădiniță, dar și ca metodă didactică atunci când
este folosit în structura unei activități obligatorii, implică mai multe procese psihice: limbajul,
memoria, gândirea cu ale sale operații:comparația, analiza, sinteza, generalizarea, dar și
imaginația, atenția, voința, spiritul de observație.
Cadrul didactic, prin jocul didactic, precizează, consolidează și verifică cunoștințele
copiilor însușite anterior. De asemenea, jocurile pot avea ca sarcină și achiziționarea de noi
cunoștințe: despre orientarea în timp și spațiu, despre culori, despre relații dimensionale.
Conținutul jocului didactic are o tematică variată: omul și viața socială a acestuia
(înfățișarea, activități, profesii, mijloace de transport, comportamente, jucării, îmbrăcăminte,
etc.), natura (anotimpuri, animale, plante, fenomene ale naturii), limbajul.
În cadrul jocului didactic, sarcina didactică este principala problemă pe care preșcolarii
trebuie să o rezolve sub îndrumarea educatoarei. Aceasta se concretizează în regulile de joc și
demonstrează prin aceste reguli cum se rezolvă o problemă, căile de rezolvare a acțiunii
ludice, prin ele exprimându-se cerințele care conduc acțiunile copiilor și indică în același timp
și succesiunea lor. Jocul devine pentru copii o activitate distractivă, plăcută și relaxantă
datorită acestor elemente și procedee de joc.
Prin respectarea regulilor jocului copiii învață o conduită civilizată, socializează, astfel
fiind influențat comportamentul acestora.
Caracterul formativ al jocului constă în exersarea limbajului, dezvoltarea gândirii și
antrenarea memoriei.
Diversitatea obiectivelor urmărite și valoarea formativă a jocurilor didactice au condus
la stabilirea unor categorii de jocuri care se pot realize după conținutul și obiectivele activității
de joc, după materialul folosit, după procesele de cunoaștere solicitate în joc, etc.
După conţinutul lor, jocurile didactice pot fi:
 jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător;
 jocuri didactice pentru educarea limbajului-cuprind aspecte fonetice,
lexical –semantice şi gramaticale;
 jocuri didactice cu conţinut matematic care vizează capacitatea de formare
a unor mulţimi, consolidarea şi verificarea numeraţiei, formarea abilităţilor
pentru elaborarea judecăţilor de valoare prin jocurile logico-matematice;
 jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de comportament civilizat şi
jocurile didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră

29
 Printre jocurile didactice folosite pentru cunoaștarea mediului amintesc: „Roata
anotimpurilor”, „La piață”, „La fermă”, „În excursie”, iar pentru educarea limbajului:
„Cuvinte, silabe, propoziții”, „Cu ce sunet începe?”, „Jocul silabelor”.
Jocuri didactice cu conținut matematic sunt: „Așază la locul potrivit!”, „Răspunde
repede și bine!”, „Biblioteca”. Printre cele pentru însușirea normelor de comportare civilizată
și a celor de circulație rutieră se evidențiază: „AȘA DA! AȘA NU!”, „Ce e bine? Ce e rău?”,
„Știm să circulăm!”, „Micii ecologiști”.
După prezenţa sau absenţa materialul didactic:
 jocuri didactice orale fără material didactic;
 jocuri didactice cu material ajutător:
– cu material didactic – jucării, cuburi, jocuri de masă, etc.;
– cu material ajutător – jucării cu rol auxiliar, diferite obiecte;
 jocuri de interpretare a unor poveşti şi lecturi, jocuri de numărat, prezentate
pe un suport material: imagini, diafilme, etc.
Jucăriile şi materialul didactic folosit de către educatoare în scopuri didactice sunt:
 păpuşa dotată cu un bogat rechizitoriu vestimentar;
 obiecte de uz casnic, adaptate la mărimea păpuşilor;
 animale – jucării, păsări – jucării, diferite obiecte de întrebuinţare cotidiană;
 bile colorate, turnuleţe, jucării ce pot fi montate şi demontate, ciupercuţe, inele,
etc.;
 ilustraţii, tablouri sau planşe utilizate pentru descrieri şi povestiri, mozaicuri,
desene de decupat, figuri geometrice, etc.;
 materiale din natură: conuri de brad, ghinde, castane, pietricele, frunze, flori,
ramuri de copaci, semințe, etc.;
 creioane, creioane colorate, acuarele, plastilină, hârtie, lipici,carioci, foarfecă,
etc.;
 costume, măşti pentru dramatizări;
 fişe de lucru individual;
 diafilme, cărţi cu imagini şi texte scurte pentru copii, diapozitive;
După scopul urmărit, jocurile didactice se împart în:
 jocuri senzoriale
– Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii tactile şi chinestezice;
– Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive;
– Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale;

30
 – Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ – olfactive.
 Jocurile intelectuale
– Jocuri de stimulare a comunicării orale;
– Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială;
– Jocuri de exersare a pronunţiei corecte;
– Jocuri de analiză şi sinteză mentală
– Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii;
– Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a
autocontrolului;
– Jocuri de realizare a comparaţiei mentale;
– Jocuri de realizare a abstractizării şi a generalizării;
– Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei.
Jocul didactic interdisciplinar este o activitate prin care se realizează îmbinarea
sarcinilor didactice din mai multe domenii de cunoaștere și se axează pe învățare într-o
atmosferă relaxată fără conștientizarea unui efort intelectual din partea copiilor.Astfel, se
realizează conexiuni interdisciplinare, se transferă deprinderi și cunoștințe dintr-un domeniu
sau altul.Prin activitatea interdisciplinară se restructurează cunoștințele, se aplică informațiile
în acțiuni utilitare, în generalizări și abstractizări.
Eficiența sporită a jocului didactic interdisciplinar este dată de: stimularea interesului
pentru cunoaștere printr-o corelare a diferitelor discipline, facilitarea realizării sarcinilor
didactice prin unele elemente de joc care creează motivația învățării, o înțelegere logică a
unor fenomene științifice, eliminarea monotoniei, creșterea capacității de aplicare practică a
cunoștințelor, dezvoltarea gândirii logice, a imaginației, creativității și a originalității.
Dintre jocurile didactice interdisciplinare desfășurate amintesc: „Ce ai în săculeț?”
(sarcina didactică: recunoașterea și denumirea corectă a unor jucării; gruparea lor în funcție de
anumite criterii: formă, culoare, mărime), „Poți să răspunzi corect?” ( sarcina didactică:
gruparea animalelor pe cele trei medii de viață: apă, aer, pământ; înlăturarea din tablou a
elementelor poluante; îngrijirea peștișorilor din acvariu), „Ce știm despre meserii?” ( sarcina
didactică: recunoașterea meseriilor și asocierea acestora cu imaginile uneltelor folosite;
găsirea a cât mai multor cuvinte care arată acțiuni specific unei meseri și numirea ca cât mai
multor produse ale acestora; interpretarea unor cântece despre meserii)
Când educatoarea cunoaște cât mai bine conținutul și felurile jocurilor didactice, aceasta
se orientează mai ușor în alegerea jocului și conducerea metodică a lui. Jocul didactic, ca

31
activitate obligatorie, se pregătește din timp și cu atenție sporită pentru a se asigura o bună
desfășurare a lui și reușita didactică.

III.3. Metodologia, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic

Jocul didactic, ca activitate instructiv-educativă în grădiniță, trebuie să îndeplinească

anumite cerințe vizând conducerea, organizarea și evaluarea lui ca activitate. Pentru
organizarea lui este necesară o pregătire atentă a condițiilor de desfășurare și asigurarea unei
atmosfere potrivite de joc. Astfel, se are în vedere aranjarea sălii de grupă, a materialelor,
precum și pregătirea copiilor în funcție de acțiunea de joc, ținându-se cont și de distribuirea
materialelor necesare și intuirea materialului didactic.
Crearea unei atmosfere favorabile, trezirea interesului şi a curiozităţii copiilor pentru
ceea ce se va întâmpla este urmărită în introducerea în joc.
Acest moment se va realiza, la grupele mici, în maniera surprizei, prin intermediul unui
personaj cunoscut de copii, a unei unei ghicitori, a unui mesaj. La grupele mari, jocul poate
începe printr-o conversaţie cu rol motivaţional sau prin anunţarea scopului şi a titlului jocului.
Prezentarea materialului este acel moment în care materialul de lucru/distributiv şi/sau
demonstrativ/necesar în joc este pus la dispoziţia copiilor pentru a-i fi cunoscute
caracteristicile intuitive şi pentru familiarizarea copiilor cu el.
Anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia se va face scurt şi sugestiv. Prin
denumirea sa jocul sintetizează esenţa sa şi se constituie ca un adevărat lait motiv pe întreaga
durată de desfăşurare a acţiunii.
Conţinutul în jurul căruia se structurează apoi sarcina, regulile şi elementele de joc sunt
determinate de scopul și de denumirea jocului didactic.
Explicarea şi demonstrarea jocului are cel mai important rol pentru buna desfăşurare
a activităţii. Astfel, educatoarea îşi îndreaptă efortul educativ în următoarele direcţii:
 Să-i ajute pe copii să înţeleagă sarcinile care le revin în joc;
 Să precizeze regulile jocului, astfel încât să fie înţelese corect şi reţinute de copii;
 Să prezinte conţinutul jocului şi momentele principalele de realizare a acestuia, în
funcţie de regulile sale;
 Să facă precizări concrete privind folosirea materialului didactic de către copii;
 Să fixeze sarcinile celui care va conduce jocul;
 Să formuleze cerinţele care trebuie îndeplinite pentru a câştiga;

32
  Să stabilească modalităţile de dozare a efortului intelectual şi fizic al copiilor.
Executarea jocului de probă se realizează sub îndrumarea educatoarei care intervine
de câte ori este nevoie reamintind regulile şi succesiunea etapelor jocului și face unele
precizări cu caracter organizatoric.
Educatoarea va face, după desfăşurarea jocului de probă, aprecieri privind modul de
realizare a sarcinilor, va scoate în evidență greşelile săvârşite, va reveni cu explicaţii
suplimentare pentru corectarea greşelilor.
Executarea jocului de către copil se face în momentul imediat următor jocului de
probă. Deși jocul se execută independent, educatoarea va urmări:
 Să menţină atmosfera de joc, favorizând manifestările specifice: mişcare,
competiţie, aplauze;
 Să antreneze în acţiunetoţi copiii;
 Să stimuleze evoluţia jocului pentru a evita momentele de monotonie;
 Să încurajeze copiii pentru a colabora;
 Să creeze condiţiile necesare pentru ca fiecare copil să rezolve sarcina didactică,
independent sau în grup, în funcţie de modul de organizare a jocului.
Educatoarea trebuie să urmărească, în conducerea jocului, îndeplinirea sarcinilor în
succesiunea dată deoarece, uneori, copiii trec peste unele acțiuni sau se joacă mai mult cu
unele materiale și astfel uită de reguli.
Complicarea jocului se realizează atunci când se constată că toți copiii au executat
corect elementele de detaliu. Se pot introduce materiale şi elemente noi de joc sau se pot
complica sarcinile jocului prin introducerea situaţiilor problemăpentru a se asigura transferul
deprinderii.
Încheierea joculuieste momentul în care se fac aprecierile finale asupra modului de
executare a sarcinilor de către fiecare copil sau de către întreaga grupă, se formulează
concluzii asupra modului de respectare a regulilor de joc, de stabilire a câştigătorilor. Se
repetă titlul jocului.
Exemplific cu jocul didactic „AȘA DA! AȘA NU!” folosit în cadrul temei săptămânale
„Planeta albastră”, domeniul Om și Societate. Scopul jocului didactic este consolidarea
interesului preşcolarilor pentru protejarea mediului înconjurător şi a comportamentului eco-
civic faţă de natură.
Sarcina didactică a jocului este recunoașterea acțiunilor de protejare/poluare a mediului
înconjurător. Regulile jocului sunt următoarele: preșcolarul atins de bagheta Pământului

33
răspunde la întrebare/ îndeplinește sarcina cerută; fiecare răspuns correct este aplaudat; pentru
fiecare răspuns corect echipa va primi o bulină; echipa câstigătoare va fi recompensată cu o
floare realizată din material reciclabil. Ca elemente de joc am folosit surpriza, aplauzele,
manipularea materialelor, întrecerea și recompensele. Copiii sunt împărțiți în două echipe.
Copilul atins de baghetă din fiecare echipă va executa sarcinile cerute: să recunoască
acțiunile de protejare/poluare a Pământului, să recunoască dacă un mesaj este adevărat, să
răspundă la întrebări, să găsească greșeala. Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi o
bulină. Echipa câștigătoare va primi o floare din material reciclabile.
Jocul de probă
Educatoarea alege o imagine ce prezintă o acțiune de poluare a mediului, iar un copil va
alege imaginea cu acțiunea de protejare a mediului.
Executarea jocului propriu-zis
Proba1
-Protejează sau poluează? -Copiii extrag din săculeț o imagine și descriu acțiunea prezentată.
Proba 2
-AȘA DA! AȘA NU! -Copiii aleg o imagine și o așază la locul potrivit.(AȘA DA!- imagini cu
acțiuni care protejează mediul; AȘA NU! – imagini cu acțiuni care poluează mediul)
Proba 3
-Avem grijă de Pământ! Adevărat sau fals?- Copiii ascultă mesajul și spun dacă acesta
îndeamnă la protejarea Pământului sau nu.
Proba 4
-Răspunde repede și bine! –Copiii răspund la întrebările adresate de educatoare: Cine? Ce?
Unde? Când? De ce?.
Complicarea jocului
Proba 5
-Găsește greșeala!-Copiii vor privi cu atenție tabloul„Pământul fericit”și vor recunoaște
imaginile greșite( cele care conțin acțiuni ce poluează Pământul).Le vor acoperi cu fluturi.
Un alt joc didactic desfășurat a fost „Ce e bine? Ce e rău?” ( tema săptămânală:
„Localitatea mea”) având ca scop cunoașterea și respectarea normelor de comportare
civilizată. Sarcina didactică este recunoașterea comportamentelor pozitive/negative, iar ca
reguli de joc: să închidă și să deschidă ochii la semnalul educatoarei, să-și aștepre rândul, să
aplaude fiecare răspuns corect. Elementele de joc sunt : închiderea și deschiderea ochilor,
surpriza, bagheta magică, aplauzele.

34
 „Ajut-o pe Murdărica!” este un alt joc didactic având ca scop consolidarea
cunoștințelor despre corpul omenesc, obiectele de uz personal și regulile de igienă personală.
Sarcina didactică- denumirea părților componente ale corpului omenesc, recunoașterea
obiectelor de uz personal și a regulilor de igienă. Elementele de joc folosite sunt: săculețul
fermecat, cubul, bagheta, aplauzele.

III.4. Locul jocului didactic în cadrul activității instructiv – educative din grădiniță

Preșcolarul dispune, în cadrul jocului didactic, de independență maximă, el putând

ajunge la autoorganizarea și conducerea jocului. De asemenea, jocul didactic lasă loc copiilor
pentru inițiativă și creativitate și conține elemente de joc care conduc la atmosfera plăcută a
acestei activități.
La finalul jocului didactic se face o evaluare stimulativă, fără calificative.
Jocul didactic este punte de legătură între grădiniță și școală și are rolul de tranziție de la
joc la activitatea de învățare fiind forma fundamentală de organizare a activității instructiv-
educative în învățământul preșcolar.
Jocul didactic rezolvă într-o formă adecvată vârstei sarcinile instructive, complexe,
programate în grădiniță fiind un mijloc important în instruirea și educarea preșcolarilor.
Educatoarea realizează jocul, acesta fiind orientat și subordonat îndeplinirii sarcinilor
instructiv-educative. Este însușit treptat de preșcolari, preluat și integrat în activități de către
aceștia.
Pentru realizarea sarcinilor educației morale a preșcolarilor, jocurile didactice sunt un
mijloc eficient deoarece contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, autocontrolului,
perseverenței, disciplinei conștiente și aunor calități de voință și trăsături de caracter.
Regulile jocului au un rol important în dezvoltarea acestor calități deoarece copiii își
însușesc aceste reguli, învață să le respecte stăpânindu-se mai bine.
Prin unitatea deplină între acțiunea de joc și sarcina didactică, prin păstrarea permanentă
a formei distractive, prin structura sa specifică, jocul didactic este o activitate care se
deosebește de celelalte activități.
Deoarece prin jocul didactic se urmărește sistematizarea, consolidarea și fixarea
cunoștințelor, acesta se va desfășura după activitatea de observare, povestire, lectură după
imagini, pentru a se asigura continuitatea cu activitățile ce sunt rezerva de cunoștințe necesare
jocului didactic.

35
 Sfera de utilizare a jocurilor didactice este foarte largă, ele se pot desfășura atât în
cadrul activităților obligatorii cât și în afara lor, în orice moment al zilei.
Jocul didactic este văzut ca mijlocul cel mai eficient de activizare a întregii grupe de
preșcolari,având un conținut practic, formând deprinderile practice elementare și de muncă
organizată și dezvoltând spiritul de echipă.
Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea și antrenarea capacităților fizice și
intelectuale și a trăsăturilor de caracter prin formarea atenției, a spiritului de observație și a
perseverenței.
Valoarea educativă a jocurilor constă și în dezvoltarea relațiilor reciproce corecte între
copii, în dezvoltarea limbajului, în educarea emoțiilor, a sentimentelor morale și a trăsăturilor
pozitive ale voinței și caracterului. Copilul este obligat să respecte inițiativa colegilor lui, să le
aprecizeze munca, să respecte regulile acestuia, să-și autoregleze propria conduită.
Jocurile didactice au influență și în educarea estetică a copiilor, aceștia învață să
aprecieze frumosul prin mânuirea unor materiale realizate artistic, dezvoltă spiritul de muncă
independentă, pregătind astfel copilul pentru școală.
Pornind de la faptul că jocul este formă de organizare, metodă și procedeu, se pot folosi
frecvent metode interactive, acestea fiind considerate jocuri cu multiple valențe formativ-
informative care se răsfrâng asupra minții și personalității copilului.

III.5. Specificul jocului didactic

Bazele teoretice ale jocului didactic în determinarea părților sale componente, a

trăsăturilor caracterisitice prin care își menține esența sa de joc și specificul de activitate
didactică sunt fundamentate de pedagogia preșcolară, fiind exprimate prin:
 Conținutul jocului;
 Sarcina didactică;
 Acțiunea de joc, elemente de joc;
 Reguli de joc.
Întrepătrunderea acestor componente, dar și echilibrul dintre sarcina didactică și
acțiunea de joc constituie esența și specificul jocului didactic. Dacă în jocul didactic
elementul de bază este slab și se pune accent pe rezolvarea sarcinii didactice, atunci acesta își
pierde caracterul ludic transformându-se înt-un exercițiu cu material, iar dacă predomină
acțiunea ludică, acesta își pierde caracterul instructiv devenind doar o activitate distractivă.

36
 Acțiunile și elementele de joc trebuie stabilite cu precizie și delimitate strict,
subordonate temei și să fie interesante pentru a se menține interesul copiilor. Ele vor fi alese
astfel încât copiii să aibă sentimentul că se joacă mereu și că nu au de rezolvat sarcini.
Mijloacele folosite pentru a-i face pe copii să coopereze la realizarea conținutului și a sarcinii
didactice cuprinse în joc se aleg prin acțiunile sau elementele de joc. Astfel, reușita unui joc
didactic este determinată de natura acțiunilor sau elementelor de joc.
Modalitățile folosite pentru a realiza acest scop sunt:
 Surpriza –trezește cutriozitatea și dorința copiilor de a cunoaște și de a acționa;
 Elementul de ghicire- stimulează memoria și imaginația acestora făcând apel la
cunoștințele și reprezentările anterioare;
 Întrecerea- este mijlocul prin care se educă rapiditatea gândirii, concentrarea
forțelor și a rațiunii în vederea rezolvării problemei date;
 Mișcarea- îi pune pe copii în situația de a acționa într-un anumit sens în vederea
rezolvării problemei.
Regulile jocului sunt foarte importante deoarece sunt elementul organizatoric principal
al jocului didactic și reprezintă cerințele pe care trebuie să le îndeplinească participanții,
dirijează și organizează jocul, obligându-i pe copii să acționeze într-un anumit fel.Ele exercită
o influență educativă asupra copilului, favorizează realizarea temei și a sarcinii didactice. Ele
trebuie aduse la cunoșrința copiiilor înainte, acesta trebuie să le țină minte pentru a putea
acționa în joc în conformitate cu ele.
Regulile jocului didactic îndeplinesc mai multe funcții, cum ar fi clarificarea
conținutului jocului sau vizează realizarea sarcinii didactice. De exemplu, în jocul „La
florărie” regulile urmăresc realizarea nemijlocită a sarcinii didactice de a descrie o floare
după particularitățile sale. În jocul „Ce s-a schimbat la fermă?” copiii exprimă în cuvinte ce
schimbări s-au petrecut în ordinea animalelor aflate la fermă.
Sarcina didactică ce trebuie rezolvată de către copii pentru atingerea scopului propus
concretizează elementul de instruire al jocului și reprezintă conținutul acestuia. Educatoarea,
prin sarcinile didactice ale jocului, conduce în mod activ dezvoltarea copilului, îi organizează
atenția, îi conduce gândirea spre rezolvarea anumitor probleme.
Jocurile didactice au sarcini didactice variate. De exemplu, în jocul „Ghicește ce este?”
din cadrul temei „Animale domestice”, sarcina didactică o constituie recunoașterea și
denumirea unui animal după descrierea făcută. În jocul „Ce a uitat pictorul?” (tema

37
săptămânală „Corpul meu)” sarcina didactică constă într-o întrecere prin care copiii trebuie să
găsească ce parte a corpului lipsește din desen.
Baza desfășurării jocului o constituie sarcina didactică deoarece aceasta impune
respectarea regulilor, menține atenția copiilor, îi face să gândească și să rezolve problemele
exact și rapid.
Pentru desfășurarea în bune condiții a jocului didactic este necesară o complicare
treptată a sarcinilor și introducerea în joc a unor reguli noi dacă sarcina didactică se repetă.

III.6. Valențe formative ale jocului didactic

Însușirea cunoștințelor nu ar avea loc dacă nu s-ar activa o serie de procese psihice
printre care amintesc: atenția, gândirea și memoria. Dacă se utilizează mijloace care lise
adresează în mod direct sau activități în care atenția este îndreptată în mod special asupra lor,
aceste procese psihice se dezvoltă într-o măsură mai mare și într-un ritm mult mai rapid.
Caracterul jocului didactic poate fi:
 Caracter informativ: activează copiii din punct de vedere cognitiv, operațional și
afectiv, crescând astfel gradul de înțelegere și participare activă a preșcolarului
la actul de învățare; scoate în evidență modul de acțiune în diferite situații de
învățare; contribuie la formarea conduitelor operatorii și a achizițiilor cognitive
ale copiilor.
 Caracterul formativ: exersează și perfecționează senzațiile și percepțiile;
antrenează memoria; exersează limbajul; dezvoltă gândirea cu ale sale operații:
analiză, sinteză, comparație, generalizare; dezvoltă imaginația și voința;
exersează atenția și spiritul de observație; influențează comportamentul copiilor
În jocurile didactice, educatoarea are posibilitatea să acorde prioritate fie aspectului
cognitiv, fie celui informativ sau să le îmbine în mod aproximativ egal. Acestea au avantajul
că se pot adresa unui copil, unui grup de copii sau întregii grupe și că se pot folosi în etapa
activităților alese sau în etapa activităților obligatorii.
În jocul didactic „Cine nu se potrivește în poveste?” apare, pe lângă latura cognitivă cu
caracter de fixare (se folosesc cunoștințe dobândite anterior), latura formativă care este
accentuată. În acest joc siluetele personajelor sunt așezate pe tabla magnetică sau pe un alt
suport. Acestea reprezintă personajele principale și elementele importante dintr-o poveste
pentru a-i ajuta pe copii să o recunoască. De exemplu, din povestea „Cum au fugit odată
jucăriile, de la un copil?” vor fi expuse: Petrișor, ursul, cartea de povești, cutia cu creioane
38
colorate și mingea albastră. Dacă vor fi expuse și alte elemente secundare cum ar fi strada, alți
copii, acestea îi vor încurca pe copii. Din povestea „Fetița cu fundițe roșii” va fi expusă fetița
curată (are prins părul cu fundițe roșii) pentru a nu fi confundată cu Murdărica, iepurași care
au în mână pieptene și săpun, ursul care își calcă bonețica.
În timp ce se povestește, se poate introduce un alt personaj pentru ca preșcolari să-l
poată recunoaște și să-l elimine din poveste. De exemplu, în povestea „Căsuța din oală” se
poate introduce turtița.
În jocul didactic „Cine circulă corect?” predomină caracterul formativ deoarece se
exersează atenția și spiritul de observație. Copiii selectează jetoane cu comportamentul corect,
găsesc greșelile într-un tablou prezentat.
Astfel, jocul didactic este forma de activitate atractivă și accesibilă copilului, prin el se
realizează o bună parte a sarcinilor instructiv-educative.

39
 CAPITOLUL IV: CERCETARE SOCIO-PEDAGOGICĂ- ROLUL JOCULUI
DIDACTIC ASUPRA DEZVOLTĂRII COMPORTAMENTULUI MORAL- CIVIC LA
PREȘCOLARI

IV.1. Scopul cercetării

Evidențierea rolului jocului didactic asupra dezvoltării comportamentului moral-civic

la preșcolari în cadrul activităţiilor didactice desfăşurate la disciplina Educaţie pentru
societate

IV.2. Obiectivele cercetării

-Stabilirea nivelului de cunoștințe al preșcolarilor despre comportamentul moral-civic

prin utilizarea jocului didactic în activitățile de Educație pentru societate;
-Proiectarea și desfășurarea jocurilor didactice în așa fel încât să se dezvolte
comportamentul moral-civic la preșcolari;
-Evidențierea corelației dintre jocul didactic și dezvoltarea comportamentului moral-
civic al preșcolarilor

IV.3. Ipoteza cercetării

Dacă în învățământul preșcolar se aplică jocul didactic în activitățile de Educație pentru

societate, atunci se presupune că se dezvoltă la preșcolari comportamentul moral-civic.

IV.4. Metode utilizate

Am folosit, în cadrul cercetării, următoarele metode:

-observația sistematică-desfăşurată pe tot parcursul experimentului;
-convorbirea cu preșcolarii-aceasta metodă am folosit-o direct, discutând cu copiii pentru a
obțineinformații în legătură cu anumite fenomene și manifestări;
-analiza produselor activității copiilor -am folosit-o pentru analizarea produselor muncii
copiilor .

40
IV.5. Eșantionul cercetării

Am realizat cercetarea pe două eșantioane -38 de cazuri- reprezentând numărul copiilor

din cele două grupe mari de la Grădinița cu P.P. Nr. 5 Turnu Măgurele.

IV.6. Variabilele experimentale

Experimentul psihopedagogic s-a desfãşurat la Grădinița cu P.P. Nr. 5 Turnu Măgurele
și a inclus un efectiv de 38 de copii ai grupelor mari.Grupa mare A a cuprins 20 de copii, iar
grupa mare B- 18 copii. El s-a efectuat la disciplina Educaţie pentru societate, pe parcursul
unui anului școlar 2021-2022.
Pentru a putea realiza o analiză comparativă la finalul activităţilor didactice desfăşurate,
am stabilit ca lot experimental grupa mare A, cu un efectiv de 20 de elevi, dintre care 11 fete
şi 9 băieţi, iar ca lot de control grupa mare B, cu un efectiv de 18 de elevi, dintre care 9 fete şi
9 băieţi.
Pentru a pune în evidență rolul factorului experimental, am testat grupele înainte de
introducerea acestui factor, cât și după, iar diferențele au fost constatate și înregistrate. La
sfârșitul cercetării am comparat rezultatele obținute în cele două situații.

IV.7. Aplicarea experimentului formativ

A. Etapa preexperimentală
Demersul de cercetare a pornit de la aplicarea la copiii ambelor loturi (de control şi
experimental) a unui test de cunoştinţe pe baza căruia am stabilit nivelul de cunoştinţe
dobândit în cadrul disciplinei Educaţie pentru societate, în momentul derulării cercetării.
Testul conţine sarcini de lucru referitoare la achizițiile copiilor din cadrul preșcolarității:
 recunoaşterea unor reguli de comportare în grădiniță;
 conștientizarea semnificatiei culorilor semaforului;
 recunoșterea personajelor bune/rele;
 corelarea unor imagini cu emoția potrivită;
 reprezentarea prin desen a unei fapte bune.
Testul este alcătuit dintr-un set de 5 sarcini de lucru. Fiecare sarcină include o cerință,
prin care se urmărește nivelul de cunoștințe dobândit de copil. Ele au fost formulate în așa fel
încât să surprindă competențele copiilor din preșcolaritate. Răspunsurile vor fi apreciate prin

41
calificative, conform descriptorilor de performanță stabiliți. Dacă cerința s-a rezolvat integral
s-a acordat calificativul ”Foarte bine”, dacă s-au rezolvat două treimi din cerințăs-a acordat
calificativul ”Bine”, dacăs-a rezolvat o treime din cerință s-a acordat calificativul ”Suficient”,
iar dacă preșcolarul nu a rezolvat itemul respectiv a fost apreciat prin calificativul
”Insuficient”. La sfârșitul testuluis-a stabilit calificativul copilului, în funcție de calificativele
primite la rezolvarea fiecărui item al testului. S-au acordat următoarele calificative:
 FB -copiilor care au obţinut Foarte bine la majoritatea itemilor;
 B - copiilor careau obţinut Bine la majoritatea itemilor;

 S -copiilor care au obţinut Suficient la majoritatea itemilor;

 I -copiilor care au obţinut Insuficient la majoritatea itemilor;

În urma aplicării acestui test s-au obţinut următoarele rezultate

Calificativele copiilor la evaluarea inițială

GRUPA TOTAL CALIFICATIV CALIFICATIV CALIFICATIV CALIFICATIV

COPII FB B S I
Mare 20 5 6 5 4
A
Mare 18 6 5 4 3
B

Rezultatele copiilor au fost prezentate și sub forma unui grafic, pentru a le

surprinde cât mai bine. Astfel, a fost sintetizată ponderea fiecărui calificativ obținut din
totatul preșcolarilor participanți la experiment.

42
 6 6
6
5 5 5
5
4 4
4
3 F.B
3 B
S
I
2

0
Mare A Mare B

Analizând rezultatele testului, am ajuns la concluzia că, 42,10% (calificative „S” şi

„I”) dintre copiii implicaţi în activitate, prezintă lacune în cunoștințele lor, în ceea ce
priveşte disciplina Educaţie pentru societate.

B. Etapa experimentală

Pe baza cunoașterii rezultatelor obținute la evaluarea inițială, dar și pe baza observațiilor

libere și a discuțiilor cu copiii, am trecut la etapa următoare a experimentului- etapa
experimentală propriu-zisă.
În această etapă am avut ca scop principal introducerea factorului experimental în
activitățile didactice desfășurate în cadrul lotului experimental (grupa mare A) și anume
utilizarea jocului didactic pe durata desfășurării activităților la disciplina Educație pentru
societate, urmărind influențarea desfășurării evenimentelor. În acest timp, în lotul de control
(grupa mare B) nu vainterveni nici o modificare, activitățile didactice se vor desfășura normal,
nu se vor introduce factori care ar putea perturba activitatea.
Pe parcursul experimentului preșcolarii au fost implicați în 9 situații de învățare/jocuri
didactice și anume:
 “Cum mă comport la grădiniță?” -Tema săptămânală “Grădinița mea”
 “Musafiri în familie” –Tema săptămânală “Casa părintească”
 “La magazin” -Tema săptămânală “Localitatea mea”

43
  “La plimbare prin oraș” -Tema săptămânală “Călătorie prin țara mea”
 “Ce e bine? Ce e rău?”- Tema săptămânală “Crăciunul, bucuria copiilor”
 “Personaje bune/Personaje rele” –Tema săptămânală “Învățăm din povești”
 “Atenție la joacă!” -Tema săptămânală “Bucuriile iernii”
 “Am grijă de animale!” -Tema săptămânală “Animale domestice”
 “Așa da! Așa nu!” -Tema săptămânală “Planeta albastră”

La jocul didactic “Musafiri în familie” am urmărit ca preșcolarii să-și consolideze

formulele de politețe și regulile de comportare în timpul unei vizite, am încurajat socializarea
acestora. Copiii au interpretat rolul de gazdă sau musafir respectând regulile jocului: să sune
la ușă, să salute, să ofere flori, să se adreseze corect, să servească ceva în mod politicos, să
dialogheze între ei, să-și asume diferite roluri (mama, tata, copilul, etc.), să se despartă
folosind formule de salut potrivite.
Prin jocul didactic “La magazin”, având ca sarcină didactică – să folosească corect
formulele de politețe de la intrarea până la ieșirea din magazine,am consolidat și verificat
deprinderile copiilor de comportare într-un magazin, urmărind în același timp educarea cinstei
în modul de a plăti și a răbdării în a-și aștepta și respecta rândul. Copiii au fost, pe rând,
vânzător și cumpărător.
Jocul didactic “La plimbare prin oraș” l-am desfășurat în cadrul temei săptămânale
“Localitatea mea”, iar copii au avut de rezolvat mai multe probe: să extragă din plic un bilețel
și să răspundă corect la ghicitoare, să răspundă la întrebările adresate de agentul de circulație,
să selecteze imaginile precizând comportamentul copiilor (dacă comportamentul este bun, au
ridicat paleta verde), să recunoască valoarea de adevăr a unor enunțuri( dacă au fost adevărate
au arătat o față veselă, dacă au fost false au arătat o față tristă). Astfel, preșcolarii și-au
consolidat cunoștințele referitoare la regulile de circulație.
De asemenea, în cadrul jocurilor didactice desfășurate, preșcolarii au rezolvat sarcinile
de lucru din fișele date.

C. Etapa finală

Ultima întâlnire cu copiii s-a desfășurat în etapa finală a experimentului, când s-au
aplicat testele de evaluare finală, la cele două grupe, pentru a constata și compara rezultatele
obținute în urma folosirii jocului didactic la lotul experimental. În această etapă am urmărit
accentuarea diferențelor existente între lotul experimental și lotul de control.

44
 Testul a cuprins 4 sarcini de lucru formulate pe baza temelor parcurse în anul școlar:
 să recunoască faptele bune;
 să recunoască semnele de circulație;
 să deosebească personajele în funcție de însușirile lor;
 să selecteze imagini ce arată că sunt mici ecologiști realizând un tablou:
“Pământul fericit”.
În această etapă s-a derulat un concurs între cele două grupe concurs care a urmărit
gradul de implicare al copiilor în timpul activităților desfășurate pe parcursul anului școlar.
Acest concurs a constituit deasemenea o modalitate de evidențiere a cunoștințelor și
competențelor dobândite de copiii cele două grupe.

IV.8. Datele obținute în urma aplicării experimentului formativ

Sfârșitul cercetării a pornit de la compararea rezultatelor inițiale ale copiilor cu

rezultatele finale, precum și rezultatele obținute între cele două grupe pe tot parcursul
derulării experimentului.

Calificativele obţinute de preșcolari la finalul experimentului

CALIFIC
CLASA TOTAL CALIFICATIV CALIFICATIV CALIFICATIV ATIV
ELEVI FB B S I
Mare 20 12 7 1 -
A
Mare 18 8 5 3 2
B

Analizând datele prezentate în tabel se constată faptul că, rezultatele copiilor sunt
diferite de cele de la începutul cercetării, copiii din ambele loturi înregistrând progrese, dar
rezultate mai bune se regăsesc la grupa mare A, adică la lotul experimental, unde s-a aplicat
jocul didactic pe parcursul activităţilor din grădiniță.
Dacă la începutul cercetării, 6 copii din grupa mare B au obţinut calificativul Foarte
Bine, 5 copii au obţinut calificativul Bine, 4 copii calificativul Suficient şi 3 copii calificativul
Insuficient, la finalul demersului investigativ, copiii au înregistrat un progres, adică 8 copii

45
auobţinut calificativul Foarte Bine, 5 copii au obţinut calificativul Bine, 3 copii au obţinut
calificativul Suficient şi doar 2 copii au obţinut calificativul Insuficient.
Această situație se regăsește în diagram următoare:

Grupa mare B
test inițial test final
8
6 5 5
4
3 3
2

FB B S I

Rezultatele copiilor din grupa mare B

obţinute la cele două testări
În cadrul lotul experimental, adică grupa mare A, comparând rezultatele iniţiale ale
copiilor cu rezultatele obţinute la finalul cercetării, am constatat faptul că s-au înregistrat
progrese semnificative, în special în rândul copiilor care au obţinut calificativul Foarte Bine.
Numărul copiilor care au luat calificativul Binea înregistrat o creştere însă nu semnificativă,
adică de la 6 copii la 7 copii. Dacă la începutul cercetării 5 copii au obţinut calificativul
Suficient, la final doar 1 copil a obţinut acest calificativ. De asemenea, dacă la început 4 copii
au obţinut calificativul Insuficient, la finalul demersului, ceea ce se poate remarca este absenţa
acestui calificativ.

Reprezentarea grafică a rezultatele comparative, între cele două testări aplicate lotului
experimental
Grupa mare A
12 test inițial test final

5 6 7 5
4 0
1

FB B S I

Rezultatele grupei mari A la cele două testări

46
 Rezultatele obţinute de cele două loturi la testarea finală au fost prezentate grafic
astfel:
GRUPA MARE A GRUPA MARE B

FB B S FB B S I
5% 16,66% 11,11% 44,44%
35% 60% 27,27%

REZULTATELE GRUPEI MARI A REZULTATELE GRUPEI MARI B

Se poate constata faptul că, 60% dintre preșcolarii, care fac parte din lotul experimental
au obţinut calificativul Foarte Bine, comparativ cu 44,44% dintre preșcolarii, care fac parte
din lotul de control. Aceste rezultate reprezintă un succes pentru copiii grupei mari A şi, în
acelaşi timp un succes pentru aplicarea jocului didactic la această grupă.
De asemenea, la finalul demersului, rezultatele obţinute în cadrul lotului experimental,
sunt mult mai mari decât rezultatele obţinute în cadrul lotului de control. Cumulul
calificativelor Foarte Bine şi Bine obţinute în cadrul lotului experimental (95%) este ridicat
faţă de cumulul calificativelor din lotul de control (72,22%), semnificând faptul că aplicarea
jocului didactic a avut un impact favorabil asupra copiilor, ducând la creşterea semnificativă
a rezultatelor acestora.

Rezultatele comparative între cele două loturi implicate în experiment pot fi observate
mai jos:

47
 Cele două loturi de preșcolari implicate în experiment au suferit modificări
semnificative de-a lungul anului școlar, din punct de vedere al creşterii performanțelor.
Privind lotul de control, rezultatele au crescut, însă nu cu aceeaşi pondere semnificativă ca şi
cele ale lotului experimental. Se observă există o diferenţă semnificativă între numărul
copiilor care au obţinut calificativul Foarte Bine între cele două loturi investigative. 12 copii
din grupa mare A au obţinut calificativul Foarte Bine, în timp ce doar 8 copii din grupa
mare B au obţinut acest calificativ. De asemenea, un 1 copil din grupa mare A a obţinut
calificativul Suficient, în timp ce, în cealaltă grupă 3 copii au acest calificativ.

IV.9. Concluziile cercetării

Prin intermediul acestor analize comparative (tabele, grafice) am constatat faptul că

ipoteza de la care am pornit cercetarea s-a confirmat, deoarece în urma aplicării jocului
didactic la disciplina Educație pentru societate în cadrul lotului experimental, rezultatele
copiilor s-au îmbunătățit. Copiii şi-au format mult mai ușor un comportament moral-civic
adecvat.
Utilizarea jocului didactic în cadrul activităților didactice desfășurate la disciplina
Educație pentru societate, în experimentul formativ, a scos în evidență rolul acestuia în
dezvoltarea comportamentului moral-civic al preșcolarilor. Astfel, scopul cercetării a fost
atins.

48
 Prin utilizarea jocului didactic a fost stabilit nivelul de cunoștințe al preșcolarilor în ceea
ce privește comportamentul moral-civic. Jocurile didactice utilizate în cadrul experimentului
formativ au fost proiectate și desfășurate asfel încât au dezvoltat comportamentul moral-civic
al preșcolarilor. Analiza datelor obținute în urma aplicării experimentului formativ a
evidențiat legătura dintre jocul didactic și dezvoltarea comportamentului moral-civic al
copiilor preșcolari. Drept urmare, consider că obiectivele cercetării au fost îndeplinite.
În cadrul activităţiilor didactice desfăşurate în viitor, este de dorit să se utilizeze mult
mai mult jocul didactic, deoarece influenţează pozitiv rezultatele copiilor.

49
 CONCLUZII

Grădinița este locul unde se asigură dezvoltarea normală a copilului prin relația
educatoare-copil și copil-copil, precum și prin formele de activitate.
Evidențirea rolului jocului didactic asupra comportamentului moral-civic la preșcolari s-
a bazat pe cunoașterea particularităților de vârstă și individuale ale copiilor, astfel reușind să
stabilesc obiectivele operaționale, metodele, strategiile și mijloacele de învățământ la nivelul
activităților propuse.
Prin joc, copilul devine interesat de activitate, învață cu plăcere, jocul fiind un mijloc
eficient de activizare a tuturor copiilor.
Prin joc, metodă activă de învățare, copiii reușesc să se integreze în climatul socio-
afectiv al mediului în care se desfășoară procesul de învățare, acesta conducându-l pe copil la
un randament de învățare sporit, fără a părea că efortul este prea mare datorită formei sale
atractive.
Am folosit jocurile didactice urmărind valorificarea potențialului psihic și afectiv al
fiecărui copil în scopul stimulării și formării armonioase a personalității copilului, al
dezvoltării comportamentului moral-civic.
Jocurile didactice utilizate mi-au dat posibilitatea să educ inițiativa copiilor, stăpânirea
de sine prin mobilizarea în activitate și limitarea la acțiunile propuse de jocul respectiv,
precum și perseverența în realizarea sarcinilor didactice.
Prin joc, copiii sunt participanți direct interesați la propria lor formare, jocul didactic
având randament sporit față de celelalte modalități de lucru, fiind, de asemenea, o modalitate
de asigurare a continuității între grădiniță și școală, înlesnind procesul adaptării copiilor la
specificul activității de învățare din școală.
Prin relațiile de joc se formează reprezentările și noțiunile morale ale copiilor, aceste
relații reflectând norme morale, iar criteriile de apreciere a conduitei morale acționează în
jocurile copiilor. Copiii sunt preocupați de stăpânirea sentimentelor și a dorințelor spontane,
învățând să se autocontroleze , să fie stăpâni pe sine. Astfel, ei se supun voluntar obligațiilor
pe care și le-au asumat în cadrul jocului.
În formarea deprinderilor și obișnuințelor morale trebuie să se evite formarea unor
deprinderi și obișnuințe morale negative, educatoarea avînd grijă la atribuirea rolurilor în
cadrul jocului.
În grădiniță, activitățile desfășurate contribuie la punerea bazelor conștiinței morale, la
educarea trăsărutilor pozitive de carecter și voință, la însușirea normelor de comportare

50
civilizată, la educarea abilității de a socializa cu ceilalți, precum și la cunoașterea unor
elemente de geografie, istorie și religie ce ne definesc ca popor.
În concluzie, jocul didactic are un rol important în dezvoltarea comportamentului moral-
civic al copilului mic. Acesta învață să respecte regulile de comportare în grădiniță, pe stradă,
la masă, în magazin, în excursie sau la vizionarea unor spectacole. Își dezvoltă
comportamentul eco-civic față de natură, învață ce este „bine” și ce este „rău” în relația cu cei
din jurul lui.

51
 BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu Ion, Educația și mass-media, Editura Dacia, București, 2003;

2. Avram, Săftica; Mihu,Ecaterina; Său, Zonica, 2004, Jocul didactic pentru preşcolari.Ghid
metodic, Editura Terra, Focşani;
3. Bache H.,Mateiaş A.,Popescu E., Şerban F., Pedagogie preşcolară.Manual pentru şcolile
normale, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti,1994;
4. Biron, Ann; Hayward,Sheilla,Diferențe interindividuale,Editura Tehnică, București, 1999;
5. Bocoș, Mușata, Teoria și practica cercetării pedagogice, Casa Cărții de Știință, Cluj-
Napoca, 2003.
6. Cerghit I., Didactica, Editura P.R.A., Bucureşti, 1994;
7. Chircev, Anatolie, Culegere metodică, editată de Revista de Pedagogie, Bucureşti, 1979;
8. Claparède, Eduard, Psihologia copilului şi pedagogie experimentală, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975;
9. Cristea, Sorin, Obiectivele instruirii/procesului de învățământ.Volumul 8 din Concepte
fundamentale în pedagogie, Editura Didactică șo Pedagogică, București, 2018;
10. Cojocaru, Ioana, Influenţele jocului didactic în procesul instructiv – educativ , 1994;
11. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
12. Dragu, Anca; Sorin Cristea, Psihologie şi pedagogie şcolară, Editura Ovidius University
Press, Constanţa, 2003;
13. Drăgan, I., Nicola, I., Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomures, Târgu Mures,
1993;
14. Kelemen, Gabriela, Didactica Domeniului Om și Societate, Editura Prouniversitaria,
București, 2020;
15. Muster, D., Metodologia cercetării în educaţie și învăţământ, Editura Litera, Bucuresti,
1985;
16. Nicula, Ioan, Definirea și caracterizarea generală a principiilor didactice, în Tratat de
pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996;
17. Pânișoară, Ion, Ovidiu; Manolescu, Marian, Pedagogia învățământului primar și
preșcolar, Vol I+II, Editura Polirom, Iași, 2019;
18. Pânişoara, Ion, Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
19. Păiși-Lăzărescu, Mihaela(coordonator), Tudor, Loredana, Compediu de psihologie și
pedagogie, Editura Pământul, Pitești, 2006;

52
20. Pescaru, Maria, Asistența și protecția socială a familiei și copilului, Ediție revizuită și
adăugită, Editura Sitech, Craiova, 2014;
21. Pescaru, Maria, Didactica educației civice și disciplinelor socio-umane, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 2016;
22. Pescaru, Maria, Didactica Domeniului Om și Societate, Ediție revizuită și adăugită,
Editura Didactică și Pedagogie, București, 2018;
23. Petrescu, Ana, Maria, Fundamente ale sociologiei educației, Editura Cetatea de Scaun,
Iași, 2014;
24. Popescu E., Pedagogie preşcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995;
25. Popescu Neveanu,Paul, Copilul și jocul, EDP, București, 1975; 28.Popovici şi
colaboratorii (1971), Culegere de jocuri didactice, E.D.P.,Bucureşti;
26. Preda, Viorica, Copilul şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti, 1999;
28. Șchiopu,Ursula, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967;
29. Șchiopu,Ursula, Dicționar de psihologie, 1997;
30. Șchiopu, Ursula, Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1970;
31. Verzea E., Omul , jocul şi distracţia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1978;
32. Voiculescu, F.; Voiculescu, E., Măsurarea în științele educației.Teorie, metodologie,
aplicații, Editura Institutul European, Iași, 2007;
33. Voiculescu, F., Metodologia cercetării în științele educației, Editura Institutul European,
Iasi, 2007;
34. Vrășmaș, Traian, Învățământul integrat și/sau inclusiv pentru copiii cu cerințe educative
speciale, Colecția Educația XXI, Editura Aramis, București, 2001.

53
 ANEXE

ANEXA 1 - PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

NIVEL: II (grupa mare)

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „ Când , cum și de ce se întâmplă?”

TEMA PROIECTULUI : „TAINELE UNIVERSULUI”

TEMA SĂPTĂMÂNII: „PLANETA ALBASTRĂ”

TEMA ZILEI: „Avem grijă de Pământ!”

TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoștințe

FORMA DE REALIZARE : Activitate integrată

COMPONENȚA ACTIVITĂȚII:

 Activități de dezvoltare personală

Întâlnirea de dimineață: „Rugămintea Pământului”- Mesajul zilei
 Jocuri și activități didactice alese
ALA1: Știință: „Sortează!” – selectarea gunoiului reciclabil
Artă: „Ghivece din bidoane de plastic” – decupare, decorare
Bibliotecă: „Scriem cuvinte după model”
 Activităţi pe domenii experienţiale:
* Domeniul OM ȘI SOCIETATE:
- Educație pentru societate – joc didactic: „AȘA DA! AȘA NU!”
- Activitate practic- gospodărească: „Plantăm flori în ghivece!”

ALA2: „Micii ecologiști” –scenetă

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare

COMPORTAMENTE VIZATE:
Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca parte a lumii vii și ca ființă socială.

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

54
Consolidarea interesului preşcolarilor pentru protejarea mediului înconjurător şi a
comportamentului eco-civic faţă de natură

OBIECTIVE:

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

DOS (Educație pentru societate +Activitate practic-gospodărească)
- să recunoască acțiuni prin care pot contribui la protejarea planetei;
- să recunoască acțiuni prin care Pământul este poluat;
- să selecteze imaginile așezându-le la locul potrivit (AȘA DA! AȘA NU!)
- să diferențieze mesajele adevărate privind protejarea Pământului de cele false;
- să răspundă corect la întrebări: Cine? Ce? Unde? Când? De ce?;
- să găsească imaginile greșite în tabloul „Pământul fericit”;
- să enumere elementele necesare florilor pentru a crește;
- să planteze florile respectând indicațiile primite;

METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, jocul didactic, demonstrația,

observarea, problematizarea, explozia stelară, activitatea practică, mâna oarbă, turul galeriei.

RESURSE MATERIALE:
Laptop, filme educative realizate de educatoare, ecusoane –copaci și flori - , jetoane, fișe de
lucru, lipici, foarfece , elemente pentru decupat, ghivece din bidoane de plastic, jetoane
reprezentând elemente din natură, litere,tăblițe magnetice, imagini cu acțiuni de
protejare/poluare a mediului, pancarte cu mesaje, tablou ,,Pământul fericit”, fluturi decupați,
recompense, flori, pământ pentru flori, apă, costume pentru scenetă, bagheta Pământului, o
sacoșă din materiale reciclabile, stele decupate cu întrebări , minge, mascota Flopi.
FORME DE ORGANIZARE: - frontal, pe centre, pe echipe și individual

SARCINA DIDACTICĂ: recunoașterea acțiunilor de protejare/poluare a Pământului în

funcție de cerințele educatoarei

REGULILE JOCULUI: Preșcolarul atins de bagheta Pământului răspunde la întrebare,

îndeplinește sarcina cerută. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat. Pentru fiecare răspuns

55
corect echipa va primi o bulină. Echipa câștigătoare va fi recompensată cu un element
surpriză pentru a decora ghiveciul.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, manipularea materialelor,
întrecerea,recompensele,bagheta.
DURATA: o zi

BIBLIOGRAFIE:
- „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”
- ,,Educaţia ecologică la vârsta preşcolară” – supliment al revistei ,,Învăţământul
preşcolar”;

SCENARIUL ZILEI

La întâlnirea de dimineață copiii, care au ecusoane cu flori sau copaci( extrase prin –
Mâna oarbă- la sosirea în grădiniță), se așază pe scăunele în semicerc și rostesc următoarele
versuri: „Dimineaţa a sosit/ Toţi copiii au venit/ Haideți să ne adunăm /Cu toţii să salutăm!”

Salutul: „Bună dimineaţa, mici ecologiști!” Pentru salutul de dimineaţă se foloseşte

mingea ,, Planeta Pământ”. La semnalul educatoarei ,,Cu toţii ne adunăm, / Şi cercul mare
formăm!”, începe jocul. Copiii dau mingea din mână în mână și se salută cu formula: ,,Bună
dimineața, ecologist............!”
Se realizează prezența, apoi se completează Calendarul naturii, verbalizând acţiunea:
„ Suntem în anotimpul ..... , dacă ieri a fost… astăzi este….”.
Mesajul zilei. Copiii ascultă la laptop mesajul ,, Rugămintea Pământului”. Voi anunța
tema zilei :,,Avem grijă de Pământ!” .Vor sorta gunoiul, vor decora ghivece din bidoane de
plastic, vor scrie cuvinte după model, se vor întrece într-un concurs pe echipe ,,AȘA DA!
AȘA NU!” și vor planta flori .
În continuare vor privi filmul educativ: - ,,Avem grijă de Pământ!” pentru a-și reaminti
cum pot proteja Pământul.
Cu ajutorul tranziției: -Aer curat respirăm/ Prin natură ne plimbăm! - se face trecerea
la centre . La sectorul Știință vor separa jetoanele și le vor lipi la locul potrivit, la sectorul
Artă vor decupa și vor lipi elementele realizând ghivece pentru flori, iar la sectorul Bibliotecă

56
vor scrie după model cuvintele date. Copiii încep să lucreze, nu înainte de a intui materialul
didactic la fiecare centru și de a le explica ceea ce au de realizat.
După desfășurarea activităților de la centre, prin tranziția : - Suntem mici ecologiști și
acum ne-om așeza și Pământul îl vom ajuta! - copiii se vor așeza în semicerc și vor desfășura
jocul didactic ,,AȘA DA! AȘA NU!”.
Tranziția către activitatea practic- gospodărească se face prin versurile – Suntem mici
ecologiști și flori vrem să plantăm/ O grădină frumoasă s-avem/ Și Pământul fericit să fie!.
Copiii vor planta florile în ghivecele realizate la sectorul Artă, iar la finalul activității le vor
așeza în grădina cu flori a grădiniței.
Prin tranziția : -Pe Flopi noi l –am văzut. Oare el ce ne-a adus?-
se revine la jocul didactic unde copiii vor găsi greșelile din tabloul adus de Flopi.
Prin tranziția :- Suntem mici ecologiști, dar suntem și mari actori/ În costume reciclate,
vom prezenta o scenetă!- se va face trecerea la ALA2 . Copiii costumați în costume din
materiale reciclate vor recita și vor cânta. La final vor fi recompensați cu jucării realizate din
materiale reciclabile.

57
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Etapele activității Conținutul activității Strategii didactice Evaluare

Metode de Mijloace de Forma de

învățare învățământ organizare

1.Moment Se crează condiţii optime pentru desfăşurarea Conversația frontală observarea

organizatoric activităţiilor: sistematică frontală

- aerisirea sălii de grupă;

- se aranjează mobilierul;

- se aranjează materialul didactic în ordinea

folosirii lui;

- se organizează colectivul de copii pentru

« Întâlnirea de dimineaţă »

2.Captarea atenţiei Se realizează prin prezentarea filmulețului: Observația laptop, frontală observarea
„Rugămintea Pământului” comportamentului
Conversația film educativ
copiilor

58
3.Anunţarea temei Se anunță copiii că tema zilei de astăzi este : Conversația frontală observarea
și a obiectivelor „Avem grijă de Pământ!” . Ei vor participa la comportamentului
jocul: „AȘA DA!AȘA NU!” unde vor trebui copiilor
să recunoască acțiunile de protejare a
Pământului.

De asemenea, vor selecta gunoiul reciclabil, vor

decupa și decora ghivece pentru flori, vor scrie
cuvinte și vor planta flori.

4.Reactualizarea Copiii vor viziona filmul educativ: „Avem Observația laptop, frontală, aprecierea
stimulativă a
cunoștințelor grijă de Pământ!” și vor răspunde la întrebările
Conversația film educativ individuală răspunsurilor
adresate. copiilor

5.Desfășurarea Joc didactic Jocul didactic imagini cu pe echipe, aprecierea modului

activității acțiuni de de realizare a
-se explică modul de desfășurare a jocului și Conversaţia individuală
protejare/ sarcinii didactice
regulile.
Explicația
poluare a
Copiii sunt împărțiți în două echipe. Copilul
atins de baghetă din fiecare echipă va executa Mâna oarbă mediului,
sarcinile cerute: să recunoască acțiunile de pancarte cu
protejare/poluare a Pământului, să recunoască Explozia stelară
dacă un mesaj este adevărat, să răspundă la mesaje,

59
întrebări, să găsească greșeala. Fiecare răspuns Activitatea recompense,
corect va fi aplaudat. Pentru fiecare răspuns
practică flori, pământ
corect echipa va primi o bulină. Echipa
câștigătoare va primi un element-surpriză pentru flori, apă,
pentru
ghivece, bagheta
decorarea ghivecelor sale.
Pământului, o
-jocul de probă
sacoșă din
Educatoarea alege o imagine ce prezintă o
acțiune de poluare a mediului, iar un copil va materiale
alege imaginea cu acțiunea de protejare a
reciclabile, stele
mediului.
decupate cu
-executarea jocului propriu-zis
întrebări,
Proba1
-Protejează sau poluează? (Copiii extrag din
sacoșă o imagine și descriu acțiunea
prezentată.)

Proba 2
-AȘA DA! AȘA NU! (Copiii aleg o imagine și
o așază la locul potrivit.)

Proba 3
-Avem grijă de Pământ! Adevărat sau fals?
(Copiii ascultă mesajul și spun dacă acesta
îndeamnă la protejarea Pământului sau nu.)

Proba 4

60
 -Răspunde repede și bine!

(Copiii răspund la întrebările de pe steluțe.)

Se trece la activitatea practic-gospodărească.

Copiii vor planta florile urmând indicațiiile
educatoarei. Se intuiesc materialele și se
realizează plantarea în ghivecele realizate la
centrul Artă punându-se accent pe elementele
de care are nevoie o plantă pentru a crește.
Ghivecele se vor așeza ulterior în grădina de
flori a grădiniței.

6.Obținerea Complicarea jocului Explicaţia tablou ,,Pământu pe echipe observarea

performanței Proba 5 l fericit”, fluturi individuală
Exerciţiul
-Găsește greșeala! decupați,
(Copiii vor privi cu atenție tabloul și vor mascota Flopi
recunoaște imaginile greșite. Le vor acoperi cu
fluturi.)
7.Asigurarea Se prezintă sceneta -Micii ecologiști-, copiii Expunerea costume pentru frontală observarea
retenției și a purtând costume din materiale reciclabile. comportamentului

61
transferului scenetă, laptop individuală copiilor

8.Încheierea Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare Conversația jucării din frontală aprecieri
activității a întregii activităţi și se recompensează copiii materiale individuale și
cu jucării din materiale reciclabile. reciclabile colective

62
Anexe proiect

63
64
Scenetă – Micii ecologiști

Vorbește o lume-ntreagă despre ECOLOGIE

Oare câți pot să-nțeleagă ce poate ea să fie?
E știința ce ne-nvață ce să facem mic și mare,
Să ferim tot ce e viață de dușmanul POLUARE.

65
Dacă vrem să reușim în această confruntare,
Important este să știm: Ce înseamnă POLUARE?

Fumuri negre, înecăcioase

De mașini și coșuri scoase,
Nori de praf ce se arată
Pe strada nemăturată.

Ape negre și-nspumate,

Din canale și țevi sparte,
Cu gunoaie încărcate.

Pungi și resturi menajere,

Aruncate prin unghere
Containere răsturnate,
Cu gunoaie împrăștiate.

Toate acestea înseamnă oare

Într-un cuvânt, POLUARE?
Am vrea să știm mai concret,
Care este al ei efect?

Aerul cel poluat,

Dacă este inspirat,
Ne face în câteva luni,
Pe toți, bolnavi de plămâni.

Copiii pot să se joace

În gunoaie sau băltoace?
Peste tot s-ar murdări
Sau chiar s-ar imbolnăvi.

Apele învolburate,
De gunoaie încărcate,
Omoară peștii pe dată
Și tot ce trăiește-n apă.

Este foarte, foarte grav,

Când mediul este bolnav.
S-o luăm de la-nceput,
Să vedem, ce-i de făcut?
Ce trebuie noi să știm,
Ca să nu ne-mbolnăvim?

Casa-n care locuim,

Zilnic s-o aerisim,
Praful să îl aspirăm,
Geamurile să spălăm.

66
Sticle goale, geamuri sparte,
Sau borcane aruncate,
În cuptoare mari, topite,
Pot fi din nou folosite.

Cu hârtia ce-adunăm,
Mulți copaci o să salvăm
Și, pe a lor rămurele,
Vor ciripi păsărele.

Jucăriile stricate,
Orice ambalaje goale,
Să le -arunci numai la coș,
Să mai fie de folos.

Animale de-ntâlnești,
Mereu să le ocrotești,
Cu drag, să le îngrijești!
Să îngrijim fiecare
Câte un pom, câte o floare!

Acum cred c-am priceput,

Știm cu toți ce-i de făcut:

Vom porni cu mic, cu mare,

Lupta antipoluare!
Dacă noi, în România,
Și alții, în toată lumea,
Vom sluji ecologia,
Viața poate fi salvată!

Cântec –Natura și ecologia

Mama natură așa ne-a învățat

Cum să trăim mai bine, mai curat
Prin frumusețea ei ne-a îndemnat
S-o cântăm , copii !
Câmpii-nverzite, în mii de culori
Mări cristaline și gradini cu flori
Păduri cu păsări și-animale vii
Le dorim, copii

1.La coșul de gunoi

Hârtii să aruncați
Nici sticle sau mâncare
Pe jos să nu lăsați
Nu rupeți florile
Căci în natura verde
Ne sunt comorile.

67
 2.Sunt coșuri pentru sticle,
Pentru hârtii și plastic
Dacă le-ați respecta,
Ar fi ceva fantastic!
Dacă se reciclează
În lumea noastră totul
Salvăm păduri, oceane
Și-acesta ne e scopul !

3.Opriți eroziunea
Un copăcel ne-nvață
C-atunci când îl plantăm
Sădim o nouă viață !
Și nici poluare nu vrem,
Nici spray-uri cu freon,
Căci toată lumea știe
Distrug stratul de –ozon!

ANEXA 2 – TEST EVALUARE INIȚIALĂ

1.Încercuiește imaginile în care copiii se comportă frumos la grădiniță și taie cu o linie pe cea
în care copiii nu se comportă frumos.

2. Colorează corect semaforul și încercuiește culoarea care îți permite să traversezi strada.

68
3.Colorează personajele bune, încercuiește-le pe cele rele.

4.Cum te simți când privești imaginile? Unește imaginile cu emoția potrivită.

69
5.Realizează un desen în care să arăți o faptă bună.

Descriptori de performanță

Nr.crt. FB B S I
I1 Identifică corect Identifică corect Identifică corect Nu identifică
toate imaginile. 2 imagini. 1imagine. corect nicio
imagine.
I2 Colorează corect și Colorează Colorează Nu colorează
încercuiește parțial corect și parțial corect. corect și nu
culoarea potrivită. încercuiește încercuiește.
culoarea
potrivită.
I3 Identifică corect Identifică corect Identifică corect Nu identifică
toate personajele. 2 personaje. 1 personaj. corect niciun
personaj.
I4 Realizează toate Realizează 2 Realizează 1 Nu realizează
cele trei asocieri. asocieri. asociere. nicio asociere.
I5 Realizează și Realizează Realizează Realizează un
colorează desenul. desenul, dar nu parțial desenul. desen fără a
–l colorează. respecta cerința
70
 dată.

ANEXA 3 –FIȘĂ DE LUCRU –CUM MĂ COMPORT LA GRĂDINIȚĂ?

Privește cu atenție copiii! Colorează bulinele astfel: cu verde dacă este un comportament bun
și cu roșu dacă este un comportament rău.

71
ANEXA 4 –FIȘĂ DE LUCRU –CE E BINE?CE E RĂU?

Încercuiește imaginile care ne arată ce e bine. Taie cu o lini imaginile care ne artă ce e rău.

72
ANEXA 5 – TEST EVALUARE FINALĂ

1.Colorează imaginile care reprezintă fapte bune.

73
2.Încercuiește semnul de circulație care te ajută să traversezi cu albastru, desenează o bulină
verde lângă semafor și taie cu o linie semnul de circulație care îți spune să te oprești.

3.Încercuiește personajul harnic cu galben, personajul leneș cu roșu, personajul viclean cu

albastru și personajul mincinos cu verde.

74
4.Alege imaginile potrivite, decupează-le și lipește-le pentru a realiza tabloul: Pământul
fericit.

75
Descriptori de performanță

Nr.crt. FB B S I

76
I1 Colorează cele 3 Colorează 2 Colorează 1 Nu colorează
imagini corecte. imagini corecte. imagine corectă. niciuna din cele
trei imagini.
I2 Realizează corect Realizează Realizează Nu realizează
cele trei cerințe. corect 2 cerințe. corect o cerință. corect nicio
cerință.
I3 Identifică corect Identifică corect Identifică corect Nu identifică
toate personajele. 3 personaje. 2 sau 1 personaj. corect niciun
personaj.
I4 Selectează cele 4 Selectează 3 Selectează 2 sau Nu selectează
imagini corecte și imagini corecte 1 imagine imaginile corecte.
realizează tabloul. și realizează corectă și
tabloul. realizează
tabloul.

77