Autonomii locale si institutii centrale romanesti

Autonomii locale= formatiuni prestatale; alcatuite din

uniuni de obsti satesti si purtau numele de cnezate si
voievodate (Transilvania si Tara Romaneasca),
campuri, codri, cobâle ( Moldova).

Cnezatele si voievodatele: cnezatul-uniune de sate

conduse de un cneaz/jude cu rol de judecator
Voievodatul-uniune de cnezate conduse de un voievod
cu atributii militare.
A. Transilvania: cronicarul Anonymus, in sec XIII
mentioneaza pe conducatorii romani Gelu, Glad si
Menumorut, capetenii ale populatiei gasite de maghiari
la
sosirea in Transilvania. Transilvania a fost ocupata de
maghiari (Voievodat)si a devenit din sec XVI Principat
autonom supus Regatului Ungariei.
B. Tara Romaneasca Diploma cavalerilor loaniti din
1247 emisa de regele Ungariei Bella al IV lea,
mentiona existenta la sud de carpati a doua cnezate si
2 voievodate conduse de Seneslau, Litovoi, loan si
Farcas. Basarab I (1310-1352 a unit formatiunile
prestatale de la sud de Carpati, iar in urma luptei de la
Posada din 1330 contra regelui Ungariei Carol Robert
de Anjou a obtinut o v
Conform traditiei Negru Voda din Fagaras a descalecat
la Sud de Carpati, aproximativ 1290 si a intemeiat Tara
Romaneasca.

C. Moldova- La Rasarit de Carpati existau formatiuni

presatatale cu denumiri ca: campuri, codri, cobale,
tari.

Regele Ungariei Ludovic de Anjou a intemeiat o marca

de aparare impotriva tatarilor la est
de CARPATI

CONDUCATORUL MARCII A FOST NUMIT Dragos

din Maramures. Traditia mentioneaza descalecatul lui
Dragos ca fiind momentul intemeierii Moldovei. (A doua
jumatate a
sec XIV) Urmasii lui Dragos au fost indepartati in urma
unei rascoale a localnicilor din jurul anului 1365,
rascoala condusa de Bogdan din Maramures. Astfel s-
a obtinut independenta Moldovei.
D. Dobrogea -teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra
a fost lipit Tarii Romanesti de catre Mircea cel Batran
(1386-1418) pana la moartea acestuia. Ulterior a intrat
in componenta Imperiului Otoman pana la Razboiul de
independenta din 1877.
dependente
Institutii centrale medievale romanesti (sec XIV-XIX) 1.
Domnul/Voievodul= domn autocrat (conducator
absolut), facea parte din categoria sociala cea mai
inalta-boierii, uns de Biserica - primea binecuvantarea
Mitropolitului la incoronare Puterea se transmitea pe
linie masculina. Conditia pentru a fi incoronat era sa fie
ortodox,de os domnesc de vita nobila).

Atributiile domnului: comandantul armatei, batea

moneda, emitea legi, facea judecati, incheia tratate. 12.
Biserica -organizata in Mitropolii, prima intemeiata la
Arges in 1359 de catre Nicolae
Alexandru, fiul lui Basarab I, iar Mitropoliei Moldovei i s-
au pus bazele la sfarsitul sec XIV dar a fost
recunoscuta de Patriarhia ort, de la Constantinopol in
1401. Mitropolitul il putea inlocui pe domn temporar,
binecuvanta domnia. 3. Sfatul Boieresc alcatuit din
boieri dregatori (cu responsabilitati), cei mai importanti
erau Banul Craiovei al doilea dupa domn in Tara
Romaneasca si Portarul Sucevei (care era mai mic in
rang fata de domn). Boierii erau mari si
mici. Cei mici intrau in Sfatul Tarii alaturi de alte
categorii sociale privilegiate. 4. Armata - Oastea cea
Mare(toti barbatii capabili sa poarte arme) si oastea
cea mica(armata permanenta , garda domnului).
Oastea cea mare era alcatuita din tarani.