Formarea statelor medievale

românești
• FACTORII INTERNI

-viața economică prosperă;

-creşterea demografică
semnificativă;
-dezvoltarea drumurilor
comerciale;
-se accentuează diferenţierea
socială;
• FACTORII EXTERNI:

-invaziile cumanilor şi tătarilor

(1241-1242) opresc expansiunea
Ungariei la sud şi est de Carpati;
-Ungaria şi Polonia vizau
eliminarea Hoardei de Aur (de la
nord de Marea Neagră);
-criza dinastică din Ungaria, prin
stingerea dinastiei Arpadienilor.
Formațiunile prestatale din Țara Românească
După cucerirea Transilvaniei, Ungaria a încercat să se extindă la sud și
est de Carpați, așa atestându-se venirea în Banat a Cavalerilor Ioaniți în
anul 1247. Documentul care atestă venirea lor se numește DIPLOMA
CAVALERILOR IOANIȚI, document ce arată că românii erau organizați
politic , teritorial , social și că s-au opus cuceririi maghiare prin
formațiunile prestatale :
o Voievodatul lui Litovoi, care s-a luptat cu Ungaria;
o Voievodatul lui Seneslau;
o Cnezatele lui Ioan și Farcaș;
o Țara Severinului .
Întemeierea statelor medievale
• Transilvania:
-plan militar- au cucerit si anexat cetățile de apărare
-plan politic- au încercat să înlocuiască forma
autohtonă de organizare politică cu principatul,însă fără
rezultat
-plan administrativ- ungurii au organizat comitatele
-plan etnic- au colonizat teritoriul cu sași și secui,care
se bucură de privilegii și autonomie
-plan religios- ungurii au încercat sa impună
catolicismul
Întemeierea statelor medievale
• Țara Românească :
1. Tradiția descălecatului emisă în LETOPISETUL CANTACUZINESC
povestește despre Negru Vodă, un voievod din Făgăraș care a
înlăturat suveranitatea maghiară și a trecut Carpații la Câmpulung.
2. Basarab I ( 1310-1352) este considerat întemeietorul Țării
Românești ca stat independent , în urma luptei ce a avut loc între
Basarab I și Carol Robert de Anjou .
Negru Vodă
Bătălia de la
Posada din anul
1330
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi
%C8%99ier:Viennese_Illuminated_Chronicle_Pos
ada.jpg
Întemeierea statelor medievale
• Moldova :
1. Primul nucleu a pornit de la Baia , unde sub conducerea voievodului
Dragos I s–a întemeiat o marcă împotriva tătarilor .
2. Moldova a fost întemeiată ca stat independent fața de Regatul
Maghiar in secolul XIV sub domnia lui Bogdan I. Acesta i-a înlăturat
pe urmașii lui Dragos, fixând o nouă capitală la Suceava .
Dragoș I
Bogdan I
 Asemănări și deosebiri între formarea Moldovei și
formarea Țării Românești

Țara Românească Moldova

- Descălecatul;
- Existenţa unor formaţiuni politice prestatale – autonomii locale;
Asemănări - Obţinerea independenţei faţă de Ungaria;
- Întemeierea şi consolidarea statului în sec XIV; - instituţia centrală
– Domnia;
- Aportul românilor din Transilvania.

- Unificarea formaţiunilor politice româneşti la - Bogdan, voievod din Maramureş, realizează statul
începutul secolului XIV, in jurul voievodului Basarab I, medieval Moldova, cu aportul micilor conducători
Deosebiri urmaş al lui Seneslau. locali, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
- Descălecatul se bazează doar pe tradiţia istorică. - Descălecatul este confirmat de izvoarele istorice.
 Instituțiile care conduceau statele medievale
românești

Domnia – este instituţia centrală, titlul venind de la latinescul „dominus”. În această calitate
conducătorul este stâlpul ţării, fiind comandantul armatei şi cea mai înaltă instanţă
judecătorească. Totuşi, puterea sa este limitată de „obiceiul pământului”, moştenit din strămoşi
şi, în general, respectat. El se putea atinge de proprietăţile boierilor şi ale ţăranilor numai în caz
de trădare, neplata dărilor sau în cazul morţii fără moştenitori.
Voievodul – Transilvaniei este numit de regii maghiari şi are atribuţii administrative, juridice şi
militare (el comanda armata voievodatului), dar este controlat de rege. Administrativ, el
controlează doar comitatele şi apoi „ţările româneşti” (districtele de mai târziu). El este ajutat de
un vicevoievod şi, uneori, are tendinţa de a se emancipa de sub controlul regelui şi de a duce o
politică proprie. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea îşi va organiza şi o cancelarie.
 Sfatul domnesc – existent în Ţara Românească şi Moldova, îl ajută pe domn în conducerea ţării.
El era format din boierii dregători (cu funcţii), aleşi, de obicei, dintre marii proprietari de moşii.
Principalele dregătorii erau: logofătul ( şeful cancelariei), vistierul (administrează visteria), spătarul
(comandantul cavaleriei domneşti), vornicul (conducătorul curţii domneşti), dar cele mai
importante erau cea de ban al Craiovei şi portar al Sucevei. Ultimii doi dregători ocupau al doilea
loc după domn.
Cancelaria – în Transilvania, îl ajută pe voievod în conducerea ţării. În ea intră apropiaţi ai
voievodului, aleşi de acesta, de obicei nobili maghiari.
Marea Adunare a Ţării – se întrunea numai în cazuri excepţionale ca: alegerea domnului,
declararea războiului sau încheierea păcii, aprobarea vasalităţii etc. Este de obicei convocată de
domn şi cuprindea întreaga boierime, clerul, reprezentanţii oraşelor, ai ţărănimii libere, fiind
specifică pentru Ţara Românească şi Moldova.
Congregaţiile nobiliare – sunt specifice Transilvaniei şi, la început, se numeau generale, deoarece
la ele participau şi cnejii români.
• Districtele-sunt specifice zonelor locuite numai cu populația românească,
dispunând la început de o largă autonomie ce pe parcurs este restrânsă. Acestea
vor depinde de voievodul Transilvaniei.
• Comitetele- erau organizate de regalitate, de obicei de la vest spre est fiind
locuite de români și maghiari și conduse de comiți și administrate de voievod.
• Scaunele-sunt forme se organizare administrativă a secuilor și sașilor, acestea
bucurându-se de autonomie și privilegii, depinzând strict de regele maghiar.
• Județele-sunt specifice Țării Românești în timp ce ținuturile, Moldovei. Acestea
fiind conduse de un reprezentant al domnului, pârcălabul.
• Orașele în Tara Românească, erau conduse de un județ, iar în Moldova, de un
șoltuz. Ambii fiind ajutați de 12 pârgari. În cele doua țări, orașele erau mult mai
rarefiate neavând organizarea celor transilvănene, ce erau conduse de un sfat
obștesc( 12 jurați) și care se bucurau de o larga autonomie
• Organizarea juridică are trăsături specifice mai ales în Țara Românească și
Moldova, în Transilvania, jurisdicția era regală, seniorială si voievodală. În
Moldova și Tara Românească se mergea pe ,,obiceiul pământului", adică pe o
tradiție nescrisă. Lipsa indelungată a unor legi scrise a permis numeroase abuzuri
și a făcut ca, mult timp, românii să fie reticenți la aceste legi.
• Organizarea militară-Transilvania avea oastea formată din trupele strânse de
comitate, de episcop, de nobilii și până în secolul al XIV-lea de cetele cnejilor și
voievozilor româniȚara Românească și Moldova aveau o organizare militară
similară, oastea fiind formată din curtenii domnului, cetele boierilor, ale țăranilor
liberi și ale târgoveților
• Sistemul militar era completat de orașele și cetățile din cele trei țări fiind un
sistem defensiv, care va rezista de multe ori invaziilor
 Organizarea bisericească- este deosebită în Transilvania faţă de celelalte două ţări
româneşti. Aici, după 1366 va fi recunoscută doar biserica catolică, impusă de maghiari,
având în frunte un episcop, care, de multe ori, juca şi un rol politic.
• Religia ortodoxă a populaţiei româneşti va fi marginalizată şi asupra ortodocşilor se vor face
presiuni pentru a trece la catolicism, cea mai eficientă armă fiind lipsa totală de drepturi.
• În Ţara Românească, biserica se organizează sub Nicolae Alexandru, care înfiinţează o
Mitropolie la Argeş în 1359, iar mai târziu Vladislav Vlaicu înfiinţrază o mitropolie la Severin, dar
se pare că titularul acesteia era de fapt episcop. Mitropolitul Ţării Româneşti va primi de la
Patriarhul de la Constantinopol titlul de Exarh al plaiurilor (avea drept de protecţie pentru
ortodocşii români din Transilvania). O altă episcopie se va înfiinţa sub Radu cel Mare, la Buzău.
• În Moldova, Petru I Muşat încearcă să organizeze biserica ţării, dar intră în conflict cu
Patriarhia de la Constantinopol, care nu recunoaşte mitropolia ţării. Diferendul va fi rezolvat sub
Alexandru cel Bun, când noua mitropolie este recunoscută de Constantinopol şi îşi are sediul la
Suceava, apoi vor mai apărea episcopiile Rădăuţilor, Romanului şi mai târziu a Huşilor.
 Organizarea socială-respectă în general structura societăţilor medievale
europene. Populaţia era structurată astfel:
• Clasa feudalilor – compusă din cele două părţi – laică şi ecleziastică. Laicii se numeau nobili
în Transilvania şi boieri în Muntenia şi Moldova.
• Clerul – era catolic în Transilvania şi ortodox în Moldova şi în Ţara Românească. Trebuie
subliniat că, mai ales, în Moldova şi Ţara Românească, ănu era ierarhia bine stabilită, ca în
apusul Europei, dar şi aici, diferenţele dintre feudali se datorează, în primul rând, mărimii
domeniului stăpânit sau importanţei funcţiei deţinute în stat.
• Ţărănimea liberă – este destul de numeroasă în toate cele trei ţări: răzeşii în Moldova,
moşnenii în Muntenia şi ţăranii liberi în Transilvania sau din secuime şi săsime ori de pe
pământul regal. Ţăranii, posesori de mici loturi de pământ, cele mai multe scutite de dări,
aveau obligaţii militare faţă de domnie şi trăiau în comunităţi săteşti bine închegate.
• Ţărănimea dependentă – avea o situaţie mai grea, fiind lipsită de pământul
propriu şi obligată să plătească rentele feudale, fără dreptul de a se muta de pe o
moşie pe alta. Ţăranii aserviţi se numeau vecini în Moldova, rumâni în Ţara
Românească şi iobagi în Transilvania. O situaţie foarte grea o aveau jelerii din
Transilvania, care nu deţineau loturi în folosinţă la fel ca şi iobagii şi erau folosiţi ca
zilieri agricoli, dar cu libertate de mişcare. O categorie socială şi mai oropsită, dar
mai puţin numeroasă, era cea a robilor. Majoritatea lor proveneau din ţiganii care
se pare că au ajuns aici o dată cu tătarii în 1241. În Moldova, o parte a robilor
proveneau şi dintre tătarii luaţi prizonieri, care trăiau ca şi ţiganii în „sălaşe”, fiind
mai ales robi ai mănăstirilor.
 Bibliografie
• Notițe personale ;
• https://www.google.ro/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fupload.wikimedia.org%2Fwikipedia%2Fcommons%2Fc%2Fc2%2FNegru.Voda.pictura.jpg&imgrefurl=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org
%2Fwiki%2FNegru_Vod%25C4%2583&tbnid=RgyxRG6ayilS-M&vet=12ahUKEwj2o6OCr5X9AhXxmicCHRekDiEQMygAegUIARClAQ..i&docid=05jGc1myHwFSWM&w=536&h=531&q=negru
%20voda&ved=2ahUKEwj2o6OCr5X9AhXxmicCHRekDiEQMygAegUIARClAQ
• https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fsteemitimages.com%2F0x0%2Fhttps%3A%2F%2Fupload.wikimedia.org%2Fwikipedia%2Fcommons%2Fthumb
%2F5%2F50%2FBogdan_Dragos_of_Moldavia.gif%2F438px-Bogdan_Dragos_of_Moldavia.gif&imgrefurl=https%3A%2F%2Fsteemit.com%2Fromania%2F%40lazarescu.irinel%2Fromanian-history-
dragos-i-episode-14&tbnid=TSbr48J5s0fW-M&vet=12ahUKEwiL9b_dspX9AhUXtKQKHZW6BtgQMygFegUIARCVAQ..i&docid=7vY-GvOkbtZMnM&w=438&h=480&q=dragos
%20i&ved=2ahUKEwiL9b_dspX9AhUXtKQKHZW6BtgQMygFegUIARCVAQ
• https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fupload.wikimedia.org%2Fwikipedia%2Fcommons%2Fthumb%2F1%2F19%2FBogdan_I_of_Moldavia.jpg%2F220px-
Bogdan_I_of_Moldavia.jpg&imgrefurl=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki
%2FBogdan_I&tbnid=5dLwEuHvhrVzmM&vet=12ahUKEwj8oNO5spX9AhXM1qQKHSfJCDsQMygBegUIARCvAQ..i&docid=Ah8yop3WVSP5SM&w=220&h=301&q=bogdan
%20i&ved=2ahUKEwj8oNO5spX9AhXM1qQKHSfJCDsQMygBegUIARCvAQ
Vă mulțumim pentru atenția acordată!