Universitatra TRANSILVANIA din Brasov

Facultatea de Alimentatie si Turism

Specializarea:
Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

LINIA TEHNOLOGICA DE PRODUCERE A

NECTARULUI DE PIERSICI CU PULPA

Conducator stiintific: Autor

Prof.univ.Dr,Ing Ţane Nicolae

Grupa:16684

2011
 Cuprins

1.Importanta nectarului in alimentatie………………………………………………..pag.3

1.1.Importanta din punct de vedere economoc si stiintific......................…………pag.3

1.2.Importanta din punct de vedere ecologic si social..........................……...........pag.5

2.Principalele operatii tehnologicede obtinere a nectarului…………...................…...pag.8

3.Prelucrarea piersicilor si obtinerea sucurilor cu pulpa.............……………………pag.17

4.Linie tehnologica de obtinere a nectarului.............................……………………..pag.21

5.Caracteristicele senzoriale si fizico-chimice ale nectarului ............………………pag.29

5.1.Accidente de fabricatie a sucului.............................................................,….pag.29

6.Microbiologia sucului de nectar.......................…………………………….……...pag.30

6.1.Norme de protectia muncii….........................................................................pag.31

6.2.Anexe…………………………………….....................................................pag.32

7.Concluzii………………………………………………....................................…..pag.36

Bibliografie……………………………………………………………………...…..pag.38

2
 1.Importanta nectarului in alimentatie

1.1Importanta din punct de vedere economic si stiintific

Din punct de vedere economic am constatat ca nectarul are o cerere mare pe

piata,acest lucru este dovedit de costul redus si calitatea superioara.realizarea acestui
lucru este posibila prin alegerea optima a unei variante tehnologica de producere.
Exista din ce in ce mai multe argumente ca fructele si legumele proaspete nu sunt
numai alimente ci si adevarate remedii naturale care ne ajuta la pastrarea sau
redobandirea sanatatii organismului.
Sucurile cu pulpa obtinute prin omogenizarea piureurilor de fructe,cu sirop de
zahar,cu adaos de acid ascorbic sau acid citric se numesc uzual nectare.
Nectarul este o bautura racoritoare necarbogazoasa cu parfum puternic si se pastreaza la
frigider pentru o perioada destul de mica,cateva zile.

Un studiu a aratat ca doar un sfert din populatia globului mananca doua,trei fructe
sau legume pe zi,asadar este mai simplu ca oamenii sa bea cateva pahare de nectar ce va
reprezenta o crestere considerabila de nutrienti in mancarea zilnica.Nu snt multi oameni
care reusesc sa manance un kilogram de morcovi sau de fructe pe zi,dar oricine poate sa
adauge in programul zilnic chiar trei litri de suc natural,precum nectarul.
Aceasta bautura reprezinta un amestec de pulpa si suc natural de fructe cu un continut
mare de fibre.
Nectarul din fructe este un tonic natural care ofera o digestie sigura si
necostisitoare,sustine sistemul imunitar si imbunatateste procesul de eliminare a
toxinelor.Sucurile proaspete s-au dovedit a fi o arama impotriva bolilor,ele grabind
procesul de vindecare al infectiilor si al ulcerului..Cand sunt folosite impreuna cu alte

3
metode naturale precum plantele medicinale,homeopatie si terapie nutritionala,sucurile
naturale din fructe si legume,pot dea cantitatea optima de nutrienti necesara pentru
vindecarea si repararea sistemului imunitar.
Nectarul,ca si celelalte sucuri naturale ajuta la descoperirea sensibilitatilor legate
de mancare ,un factor major in problemele legate de sistemul imunitar ca: artrita,astmul si
sindromul oboselii cornice.In timp ce multi oameni au beneficiat de remediile sucurilor
naturale,nu toti pot sa urmeze astfel de tratamente.O afectiune nedepistata precum
diabetul sau hipoglicemia,poate,fara tratament medical,sa se inrautateasca din cauza
tratamentului cu sucuri naturale.Din aceasta cauza,inainte de inceperea unei cure esti bine
ca fiecare sa-si faca analizele medicale.
Prin absenta practic totala a grasimilor din fructele si legumele dulci precum si a
colesterolului,acestea vor atenua implicit dislipidemia si in plus vor antrena o parte din
colesterolul ajuns cu bila in intestin,impiedicand astfel reabsorbtia sa.
Nectarul mai este indicat:
In anemiile obisnuite pentru ca stimuleaza secretia gastrica,apoi pentru ca favorizeaza
absorbtia fierului si in sfarsit pentru ca stimuleaza formare de globule rosii.
Pentru scaderea colesterolului din sange si din bila,prevenind astfel concentrarea si
precipitarea lui in colecist,sub forma de calciu.In acelasi timp tot nectarul de fructe si de
legume dezintegreaza acidul uric,prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali pe
baza de urati.
In bolile renale,care evolueaza cu cresterea retentie de apa ca si in acelea cu
retentie de substante azotate in sange (uree si acid uric),aceleasi sucuri prin actiunea lor
diuretica impiedica acest inconvenient.Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de
legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si
zaharurile naturale continute de fructe si de unele zarzavaturi tonifica muschiul
inimii,crescandu-i astfel puterea de contractie.
Cel de struguri,pentru acoperirea de 90-95% din necesitatile de vitamina C ale
organismului.

4
 1.2.Importanta din punct de vedere ecologic si social

Piersicile au un rol important din punct de vedere social deoarece reprezinta

activtatea multor oameni,in special acelora din zona de campie,iar din punct de vedere
ecologic acestea nu au o crestere fortata astfel incat fructul are timpul necesar pentru a-si
completa structura nutritiva.

Singura problema a nectarului, spre deosebire de fructele si legumele proaspete,

este ca nu poate sa furnizeze fibre, cele 20-25 g de care au nevoie adultii. Trei litri de suc
de morcovi contin 2 g de fibre în comparatie cu cele 14 g dintr-o farfurie cu cartofi.
Fibrele sunt necesare pentru o digestie sanatoasa si pot sa previna diverse tipuri de
cancer. Nutritionistii spun insa ca nectarul nu este un substitut pentru dietele bogate în
fibre si cereale. Ei spun ca fructele si legumele au atatea proprietati terapeutice încat
cercetarile stiintifice sunt de abia la început. Stim multe despre vitamine si minerale, dar
sunt si alte substante în compozitia fructelor si legumelor care înca nu au fost studiate.
Cunoscute sub numele general de anutrienti, aceste substante includ pigmentii care dau
culoarea plantelor si enzimele - substante produse în plante care ajuta oamenii sa digere
usor fructele si legumele. Absenta fibrelor vegetale din suc este suplinita prin aport de
cerea
Situatia actuala pe plan national a industriei de sucuri si nectaruri de obtinute din fructe
Industria de sucuri, spera sa se bazează pe fructe de înaltă calitate (utlizandu-se
numai soiuri pretabile industrializarii), urmand astfel o creştere a producţiei de sucuri
naturale şi nectaruri de fructe şi o estimare a preţurilor de vanzare, care vor fi triple faţă
de distilare şi duble faţă de prelucrarea lor sub formă de sucuri concentrate.
Piaţă romanească, pe de alta parte este inundata de numeroase băuturi străine,
sintetice importate pe valută.
Aportul energetic al majorităţii băuturilor răcoritoare consumate la noi este 0, în
multe produse senzaţia de dulce nefiind dată de zaharuri ci de înlocuitori.
Chiar dacă unele băuturi răcoritoare conţin zahăr, acesta provine din rafinare
(sfecla şi trestia de zahăr) neavand nici pe departe aportul benefic pentru organism al

5
zaharurilor naturale (fructoză, glucoză, etc.) sintetizate în mod natural în fructe,
dimpotriva prezumţia de a fi unul din factorii determinaţi ai creşterii colesterolului în
sange a dus la restrăngerea consumului de zahăr rafinat în ţarile cu un nivel de viaţă
ridicat.
Nici una din băuturile răcoritoare existente în prezent pe piaţa romanească nu conţine
vitamine şi nici compuşi organici, săruri şi acizi, sintetizate biologic, indispensabile unui
metabolism echilibrat al omului modern.
Faţă de toate acestea, acţiunea de organizare a unei industrii romaneşti de sucuri
naturale se impune de urgenţă fiind cu atat mai necesară şi oportună cu cat gama de tot
felul de băuturi sintetice sporeşte cu fiecare zi.
Industria alimentara romanească nu produce practic sucuri naturale sau vreun tip
de băuturi răcoritoare pe bază de concentrate naturale autohtone, cu toate că baza de
materii prime, este imensă, chiar şi fructele arbuştilor fructiferi spontani cat şi cultivaţi
(coacăz, zmeur, mur, frag şi afin).
Cateva din multiplele avantaje ale valorificării fructelor sub formă de sucuri naturale,
sunt prezentate în continuare:
asigurarea în alimentaţia populaţiei a cca 10.800 Kg vitamine naturale (vitamina C, B1,
B2, B6, PP, E, A, K, etc.), a 920.000 Kg săruri minerale, peste 75.000 tone hidraţi de
carbon uşor asimilabili şi sporirea pe acestă bază a vitalitătţi populaţiei, previnirea a
numeroase boli fiziologice;
salvarea şi asigurarea revigorării patrimoniului pomicol, adevarată “uzină vie de
producere a vitaminelor” şi a numeroase alte substanţe cu rol benefic în echilibrul
metabolismului uman;
asigurarea unor ocupaţii social – utlile la cateva sute de mii de persoane într-o
pomicultură profesionistă, performantă; în industria prelucrătoare (mai ales gama
sucurilor naturale), în industria echipamentelor specifice, a ambalajelor, produselor
accesorii, a comercializării şi desfacerii, etc.
Industria naţională de sucuri naturale din Romania este necesar să se bazeze pe o
alta concepţie faţă de fosta şi actuala orientare în domeniul prelucrării fructelor, specifică
ţărilor subdezvoltate exportatoare de materie prime:

6
dispunem în prezent de cateva mari fabrici gigant, cu capacitatea de 15 – 20 mii/t fructe
pe companie, pentru producerea de suc concentrat destinat exportului;
de regula materia primă nu se asigură la capacitatea integrală (în cele mai bune situaţii
cca.60 –70 %), de cele mai multe ori achiziţiile făcandu-se şi de la peste 200 – 300 Km;
La prepararea sucurilor naturale de fructe (fără nici un adaos de zahăr) şi a
nectarurilor (50% pulpă + 50% apă + zahăr), prin tehnologiile aplicate, se urmăreşte să se
extragă şi să conserve în ele cea mai mare parte a substanţelor din fructe.
În acest fel se asigură valoarea alimentară şi caracteristicile organoleptice, aşa cum s-au
aflat în fructele materiei prime.
Sucurile de fructe sunt produse uşor digerabile ce pot avea acţiune stimulativă, fortifiantă,
antitoxică, diuretică şi au proprietăţi igienice remarcabile.
Prin prelucrarea fructelor în sucuri şi nectaruri avem avantajul că se conservă cele mai
valoroase componente din fructe, într-o formă agreabilă, fără consum de zahăr sau cu
folosirea acestuia în cantităti mici.

7
 2.Principalele operatii tehnologice de obtinere a nectarului

Nectarele de fructe sunt obtinute din fructe proaspete (caise, piersici,mere etc)
avand o consistenta mai vascoasa datorita pulpei de fructe continuta. Se obtine din
concentrat de suc la care se adauga zahar sau alti indulcitori si pulpa de fruct. Continutul de
suc este de 25%-99%, in functie de fructul din compozitie. De pilda, continutul de suc la
nectarul de portocale, pere sau mere trebuie sa fie de 50%. Fructele sunt culese la
momentul optim de coacere, apoi sunt stoarse prin presare mecanica.
Sucurile cu pulpă obţinute prin omogenizarea piureurilor fructe, cu sirop de zahăr, cu
adaos de acid ascorbic sau acid citric se numesc uzual nectare.
Fructele utilizate la fabricarea nectarelor trebuie să fie coapte, intens colorate, sănătoase, cu
aromă pronunţată, fără urme de produse fitofarmaceutice, gust sau miros străin.
Transportul fructelor se face în lădiţe, evitîndu-se supraumplerea şi strivirea fructelor.
În cazul zmeurei şi murelor,se recomandă aşezarea fructelor în lădiţe pe o folie de
plastic care colectează sucul scurs, evitînd pierderile.
Ritmul de aprovizionare cu materii prime trebuie corelat cu capacitatea de prelucrare
a instalaţiilor, evitînd depozitarea fructelor în incinta fabricii. Cînd acest lucru nu este
posibil, depozitarea pe termen scurt a fructelor se face sub copertine sau în. încăperi
răcoroase, bine aerisite, curate şi uscate, lăsînd între rîndurile de lădiţe spaţii pentru
circulaţia aerului. Durata depozitării trebuie să fie cît mai redusă, pentru evitarea pierderilor
calitative şi cantitative, fără a depăşi 8 ore (vişine, caise, piersici, prune, struguri, coacăze),
24 ore (pere) sau 48 ore (gutui).

Materia prima-trebuie sa indeplineasca anumite conditii,si anume:

 Sa se prezinte in stare proaspata

8
  Sa nu prezinte deteriorari
 Sa nu prezinte impuritati vegetale sau minerale
 Sa fie lipsite de samburi

Sortarea-are rolul de a elimina,din masa de fructe exemplarele

necorespunzatoare,cu grad de coacere diferit de celelalte produse,exemplarele
zdrobite,alterate sau cu defecte.
Dupa sortarea calitativa si dupa calibrare se obtine un produs omogen din punct de
vedere dimensional.
Sortarea materiei prime,corespunzator indicatorilor de calitate se realizeaza prin
diferite metode:manual,dupa instructiuni tehnologice,dupa greutatea specifica,dupa
culoare,in instalatii cu cellule fotoelectrice,dupa proprietatile aerodinamice,in current de
aer.
Sortarea in cazul liniei mele tehnologice se va face manual.

Spalarea- are rolul de a elimina impuritatile(pamant ,praf,nisip),de areduce intr-o

masura cat mai mare rezidul de pesticide si microflora epifilita.S-a demonstrate ca o buna
spalare are o eficienta asemanatoare cu tratarea termica la 100 0C,timp de 2-5 min.Se
apreciaza ca de modul in care este condusa spalarea,depinde in mare masura,calitatea
produsului finit.
Pentru a asigura o buna eficacitate a spalarii,se recomanda ca operatia sa decurga in
contracurent,astfel ca,in faza finala a procesului,produsul sa vina in contact cu apa cat
mai curate,presiunea dusurilor de clatire sa fie cat mai ridicata sis a se asigure o spalare
cat mai uniforma.Pentru imbunatatirea operatiei se pot adauga substante detergente,cu
conditia ca faza de clatire sa fie mai intense.
Spalarea in cazul liniei mele se va face cu ajutorul masinii de spalat prin barbotare
pe care o voi analiza mai detaliat in cele ce urmeaza.

Indepartarea samburilor-in majoritatea cazurilor este necesara indepartarea

lor.Extragerea acestora se efectueaza dupa urmatoarele metode:

9
scoaterea samburilor prin presare cu ajutorul unor impingatoare mecanice,aceasta metoda
este cea mai utilizata folosind ca elemente mecanice de impingere a samburelui niste
poansoane speciale.
taierea fructelor pana la sambure si indepartarea acestuia cu un dispozitin de separare
zdrobirea fructelor si separarea samburilor pe gratare speciale
taierea in doua bucati a fructului si indepartarea samburelui
Masina de scos samburi cu banda cu alveole – este alcatuita dintr-o palanie de
alimentare,banda cu alveole,perie,placa port-ponsoane,cama de actionare,arcuri de
retragere a ponsoanelor,placa de retinere a fructelor,jgheab de colectare a
samburilor,melc de evacuare a samburilor,baterie de dusuri,jgheab de colectare a apei de
spalare,,dispozitiv de curatire a alveolelor,tambur motoric,si jgheab de colectare a
fructelor.
Sistemul de alimentare urmareste ca fiecare fruct sa ajunga intr-o alveola.Pentru
aceasta cu ajutorul palniei se va realize o alimentare uniforma,pe toata latimea de lucru
iar peria nu va permite iesirea pe banda decat a fructelor care au intrat in alveole.
Scoaterea samburilor se realizeaza prin impingerea lor de catre personae prin
orificiul ingust al alveolei pe unde fructul nu poate trece.Pentru functionarea corecta a
mecanismului ,banda are o miscare intermitenta,sincronizata cu miscarea ponsoanelor:
banda sta atata timp cat ponsoanele lucreaza si se deplaseaza cu o cursa atunci cand
acestea sunt retrase si stau .Aceasta cinematica este realizata cu ajutorul unui mecanism
cu miscare intermitenta si came,ele asigurand concomitant motricitatea benzii,a
dispozitivului de scoatere a samburilor si a dispozitivului de curatare al
alveolelor.Lungimea cursei benzii este egala cu lungimea placii port poansoane.De
asemenea,trebuie asigurata coaxialitatea intre axele de simetrie ale poansoanelor si cele
ale orificiilor alveolelor in timpul operarii.
Placa de retinere nu permite fructelor sa ramana atasate de poansoane la cursa de
retragere a acestora.De asemenea produsele ce nu se desprind gravitational din alveolele
deasupra jgheabului de colectare,sunt scoase cu ajutorul dispozitivului de curatire cu
poansoane a carui miscare este sincronizata si ea cu a intregii masini.

10
 Oparirea si preincalzirea fructelor-inainte de obtinerea sucului cu pulpa
material prima este preincalzita in vederea inmuierii texturii,maririi randamentului de
suc,neutralizarii unor bacterii si inactivarii sistemelor enzimatice din tesuturi.Pentru
aceasta operatie se utilizeaza o gama larga de schimbatoare de caldura,clasificate in
functie de caracteristicile fizico-chimice ale produsului preincalzit,pentru produse fluide-
schimbator de caldura tip teava in teava,spiral,multitubular ,cu placi,pentru produse cu
vascozitate ridicata schimbatoare de caldura peliculare cu serpentina rotativa,si pentru
legume si fructe intregi sau zdrobite schimbator de caldura cu transportor si manta.

Preancalzirea se poate realiza folosindu-se diferite tipuri de preancalzitoare:

 -preancalzitor cu snec
 -preancalzitor cu serpentina sau schimbatoare de caldura multitubulare.
Pe măsură ce se obţine zdrobitura de fructe se introduce în vase emailate sau de
inox .La începerea operaţiunii de opărire se poate adăuga puţină apă,un strat de 2-3 cm în
vas,pentru a nu se arde zdrobitura ,la începerea încălzirii până când fructele cedează
sucul. Încălzirea zdrobiturii de fructe se poate face până aproape de temperatura de
fierbere .Se va evita fierberea în clocot pentru a nu se pierde aroma naturală a fructului.
Se menţine pe foc până se apreciază că pulpa de fructe s-a înmuiat suficient .Pentru a
verifica se scot bucăţele de pulpă şi se strâng între degete,dacă se sfarmă uşor înseamnă
că s-au opărit suficient. În general opărirea durează 10-15 minute dar timpul de opărire
diferă de la fruct la fruct şi de la mărimea bucăţilor de pulpă. În timpul încălzirii
zdrobitura se mestecă pentru a nu se prinde de vas.

11
Obtinerea sucului cu pulpa se realizeaza prin mai multe procedee:
 presare
 strecurare
 dezintegrare
Strecurarea-permite obtinerea unor piureuri de fructe cu o fluiditate redusa si se
executa in pasatrice obisnuite cu dimensiunile orificiilor in functie de gradul de dispersie
dorit.
Presarea-determina obtinerea unui produs cu un continut de pulpa mai redus,cu o
fluiditate mai mare si se executa cu ajutorul presei mecanice continui. Prin această
operaţiune se urmăreşte separarea pulpei de pieliţă seminţe şi alte părţi ale fructelor.
Odată cu această separare se mai urmăreşte şi măcinarea pulpei până la dimensiunile cele
mai mici posibile. Se foloseşte un extractor sau se poate folosi cel de la prepararea
bulionului de roşii.
Dezintegrarea-permite o maruntire fina a materiei care se realizeaza cu ajutorul
dezintegratorului de pulpa sau in linii de maruntire cu mori coloidale.
Cupajarea-operatie prin care se corecteaza calitatile senzoriale si proprietatile fizice
ale produsului.Se realizeaza in vase speciale,se amesteca diferite sucuri de fructe sau se
adauga un sirop de zahar in proportii variabile 40-60%.
Separarea centrifugala – este operatia prin care se poate separa amestecul omogen
sub actiunea fortei centrifuge obtinute prin rotirea acestuia cu viteza unghiulara mare,se
recomanda in cazul in care este necesara reducerea continutului de celuloza din suc in
vederea asigurarii unei mai bune stabilitati a produsului.Separarea se produce cu ajutorul
separatoarelor centrifugale,iar in functie de marimea factorului de separare,separatoarele
centrifugale se pot clasifica astfel:
z < 5000,centrifuge propriu-zise
5000 < z < 50000 supercentrifuge
z > 50000 ultracentrifuge.
Cateva exemple de separatoare centrifugale cele mai utilizate sunt: separatorul
centrifugal cu talere,separatorul centrifugal de decantare,separatorul centrifugal filtrant cu
arbore orizontal.

12
 Separarea se mai poate face deasemenea si prin presare cu ajutorul preselor
mecanice care au o larga raspandire in tara noastra,ele prezentand o serie de avantaje :
economicitate,capacitate mare de prelucrare,volum restrans,dar si prin filtrare cu ajutorul
filtrelor de diferite tipuri: filtrul presa cu placi;filtrul presa cu placi si rame,filtrul rotativ
cu vid etc.
Materialele filtrante utilizate se aleg in functie de eficienta de filtrare
urmarita(grosiera,medie,fina),si trebuie sa indeplineasca anumite conditii: rezistenta
hidraulica scazuta,rezistenta chimica si mecanica la contactul cu produsul,rezistenta la
umflare,bune calitati de adsorbtie.
Omogenizarea-operatie care se realizeaza pentru imbunatatirea aspectului
sucului,intrucat acesta,chiar la un grad de maruntire mare are tendinta de a sedimenta in
timp.Pentru inlaturarea acestui neajuns este necesar sa se micsoreze dimensiunile
particulelor de pulpa la 50-100µ,lucru care se realizeaza cu ajutorul
omogenizatoarelor,din care cele mai utilizate sunt cele cu pistoane.

13
Omogenizator pentru sucul cu pulpa in suspensie in vederea obtinerii sucului tulbure cu
un dublu tratament la presiune inalta. Presiunea de lucru este de pana la 150 bar.
Omogenizarea este facuta in versiunea sanitara si are o capacitate de 200 kg/h de piure de
fructe.
Masina este completata cu : mecanism, starter, stabilizator electropneumatic de presiune,
manometru, system de siguranta, suport din otel carbon acoperit cu tabla de otel.
Dezaerarea- este obligatorie la sucurile cu pulpa,intrucat aerul solubilizat in
produs,determina prin oxigenul continut,oxidarea substantelor organice,deci reducerea
valorii alimentare.Dezaerarea se poate realiza prin incalzirea produsului sub vid.
Pasteurizarea- este o operatie termica obligatorie in cazul nectarului avad ca si
scop principal reducerea numarului de bacterii si asigurarea conservabilitati produsului.
Pasteurizatorul cu functionare continua
-Acest echipament modern este adecvat pentru pasteurizarea sucurilor de fructe, sucurilor
din legume.
Caracteristici
-capacitate intre 500-6000 litrii/ora in functie de comanda ; la cerere pot fi realizate si cu
capacitati mai mari
-temperatura maxima de pasteurizare :95 grade Celsius
-durata de mentinere la aceasta temperatura:intre 10 si 60 de secunde
-sursa de alimentare :400V(50Hz)
-dimensiuni de gabarit (lungime x latime x inaltime):2000 x 1000 x 1400 mm
-exploatarea ei este foarte simpla
-intretinerea ei este usoara

14
 Imbutelierea-complex de operatii care cuprinde spalarea sticlelor,conditionarea
capsulelor,dozarea sucului,capsularea si etichetarea.
Aceste sucuri se fabrică natural, cu zahăr, din aceleaşi feluri de materii prime, din care se
fabrică sucurile nelimpezite şi, de asemenea, din caise şi piersici. Se folosesc sticle de
0,5-1 litru foarte curate iar pentru închidere se recomandă capsule metalice cu filet..
Pasteurizarea nectarului se face prin turnarea nectarului încălzit,fierbinte în sticle.
Nectarul obţinut după metoda de mai sus se încălzeşte 5-10 minute la 80-90 oC. şi se
toarnă în sticle calde care se umplu până la 1 cm de la gură. Imediat după umplere se
închid cu capsule şi se pun în cutii care să asigure menţinerea temperaturii minim 3 ore.
Menţinerea nectarului la temperatura la care a fost turnat asigură distrugerea
microorganismelor care pot fi în sticle. Sticlele se păstrează în pivniţe ,cămări ferite de
îngheţ ,căldură sau lumină puternică.
Fructele se încălzesc în încălzitorii cu melc pentru a înmuia miezul. Vişinele,
coarnele, prunele se încălzesc până la temperatura 85...90 °C, piersicile şi caisele - până
la 70...75 °C. în acele cazuri când fructele cu sâmburi se încălzesc până ce se separă
sâmburii, a doua încălzire nu se cere.
Masa de piersici şi mere mărunţită se încălzeşte până la 90...95 °C, pomuşoarele până la
70...75 °C. Măceşele nu se încălzesc.
încălzirea se realizează cu ajutorul aburului direct sau indirect. Dacă încălzirea se
efectuează cu abur indirect, se permite sa se adauge în masa de fructe apă până la 15 %.
Dacă se întrebuinţează filtre centrifugale încălzirea masei mărunţite se efectuează în
momentul mărunţirii fructelor la temperatura 90...95 °C timp de 16...30 s. Pentru aceasta,
în zdrobitor şi în arborele tubular al alimentatorului cu melc, instalat deasupra
zdrobitorului, se introduce abur viu.
Obţinerea sucului trebuie să se efectueze imediat după ce fructele au trecut de
prelucrarea primară.
In funcţie de felul sucului care trebuie să fie obţinut (natural sau cu zahăr), se
întrebuinţează utilaje diverse pentru obţinerea lor.
Sucurile naturale se obţin la centrifugele filtrante cu acţiune continuă sau la
extractoare.

15
Sucurile naturale din mere şi gutui pot fi, de asemenea, fabricate prin metoda de
strecurare a masei de fructe la o maşină dublă de strecurat cu o amestecare ulterioară a
masei strecurate cu suc ne limpezit din aceleaşi fructe.
Dacă sucul se fabrică cu întrebuinţarea centrifugelor filtrante, rotorul lor trebuie să fie
dotat cu site cu găuri rotunde cu diametrul 0,06...0,1 mm (pentru prune, mere, vişine), sau
cu fante alungite cu dimensiunile 0,1x2 mm (pentru gutui, vişine şi mere).
Sucul obţinut în centrifuge se dirijează într-un separator dotat cu sită, ale cărui orificii au
diametrul egal cu 0,4 mm.
Regimul de funcţionare a separatorului se stabileşte astfel ca să nu depăşească
cantitatea de miez în suc faţă de cea standardizată. Pentru a evita aerarea sucului, în
separator se introduce abur viu, pentru crearea unei perdea de abur.
Dacă se întrebuinţează extractoare, ele se dotează cu site cu diametrul găurilor egale cu
0,8 mm şi prin ele se strecoară masa zdrobită fierbinte.
In cazurile când se întrebuinţează maşini de strecurat duble masa mărunţită se trimite la
prima maşină, al cărei tambur perforat este dotat cu orificii cu diametrul egal cu 1,5 (2)
mm, apoi la maşina cu orificii cu diametrul 0,4...0,5 mm.
Sucul natural cu miez din măceş, care se întrebuinţează pentru fabricarea sucurilor
amestecate, se obţine numai la centrifugele filtrante cu acţiune continuă şi în zdrobitor se
debitează în prealabil apă în proporţie de 50 % din masa pulpei de măceş. Apoi, pulpa
împreună cu apa, se debitează cu ajutorul alimentatorului cu melc în centrifugă, pentru a
separa sucul. Rotorul centrifugei este dotat cu site cu găuri alungite cu dimensiunile
0,1x2 mm.
Sucul omogenizat se dezaerează la temperatura 35...40 °C şi presiunea remanentă 6...8
kPa. Durata de dezaerare nu trebuie să depăşească 10 min. După dezaerare sucul se
încălzeşte până la temperatura 70...80 °C, apoi se dirijează la turnare. Sucul turnat în
recipiente şi închis se sterilizează sau se pasteurizează în autoclave sau în pasteurizatoare
cu acţiune continuă la temperatura 85... 100 °C în funcţie de felul sucului şi capacitatea
recipientelor. Dacă pH-ul în sucuri este prea mare, sterilizarea se efectuează la
temperatura 110 °C

16
 3.Prelucrarea piersicilor si obtinerea sucurilor cu pulpa

Fructul, este un aliment care in stadiul natural se conserva pe perioade scurte la

rece, sau se transforma in piureuri de fruct sau sucuri crema, si astfel se poate conserva pe
perioade mai lungi la temperatura mediului inconjurator daca sunt respectate anumite
conditii la ambalare.
Cauza principala a alterarii alimentelor sunt microorganismele in general (bacterii,
fermenti si mucegai) si produsele din metabolismul lor, enzimele din alimentul respectiv,
lumina, caldura si oxigenul din aer.
Mijloacele de fermentare trebuie sa mentina pe cat posibil valorile nutritive si
caracteristicile organice pe care alimentul le poseda in intregime in stare naturala – fruct
proaspat, sau chiar sa imbunatateasca pe cat posibil anumite caractersitici.
Procesul de transformare a fructului in piure de fruct sau sucuri crema, prevede ca
fructele, de la sosirea in fabrica sa treaca printr-un stadiu atent de selectionare, separare a
impuritatilor, a eventualelor corpuri straine si a fructelor necorespunzatoare. Concomitent
cu procesul de selectionare se realizeaza spalarea fructelor pentru a asigura calitatea
produsului final.
Fructele spalate si selectionate, trebuie desamburate daca in interiorul lor contin samburi,
inainte de tratamentul de maruntire al acestora. Conform ultimelor tehnologii maruntirea
fructelor precum si toate operatiile ulterioare, se face in atmosfera de abur saturat, in
special pentru a opri contactul cu oxigenul prezent in aer, care este principala cauza a
oxidarii imediate a bucatilor de fructe (de la oxidare rezulta o culoare maronie
superficiala).
In aceasta faza este adaugat acidul ascorbic (vitamina C) diluat cantitati controlate in apa,
pentru a reduce pierderile caracteristicilor fructului prin oxidare sau ca urmare a
tratamentelor termice impuse de proces.
Fructele transformate in fragmente mici, trec printr-o faza de incalzire rapida in
atmosfera de abur saturat, avand ca efect secundar hidratarea fructelor. In principal se
urmareste prin acest proces o detasare facila a cojilor si a pielitelor fructului de pulpa si
pregatind terenul pentru extragerea piureului de fruct.

17
 Urmeaza cea mai importanta faza a procesului tehnologic: extragerea proppriu
zisa a piureului de fruct si separarea totala a semintelor, casei seminale, a eventualelor
parti cu defecte ale fructului, a resturilor de coaja si pielite. Conform ultimelor tehnologii
aceasta faza este realizata de un echipament numit separatorul centrifugal, forte
asemanator ca principiu si mod de functionare cu binecunoscutul Storcator de fructe,
utilizat de gospodine. Desigur separatorul centrifugal industrial este mult mai complex si
sunt in permanenta evolutie din punct de vedere al cantitatii de piure de fruct extrasa
dintr-o cantitate data de fructe. Astfel evolutia tehnologica a permis realizarea de
separatoare centrifugale dublu corp ce asigura eficienta si calitatea la extragerea piureului
de fruct, superioara fata de tehnologiile vechi ce realizau extragerea prin presare.
Resturile cum ar fi: bucati de coaja, pielite si seminte obtinute ca rebut, pot sa fie
intrebuintate ca fertilizator sau sa fie cedate la firme specializate pentru obtinerea
furajelor pentru animale, in timp ce piureul crema obtinut prin centrifugare va fi utilizata
pentru prepararea sucurilor cu continut de pulpa - tulburi sau prin procedeul de decantare
se pot obtine sucuri limpezi. Oricare din aceste produse finale piureurile crema, sucurile
cu pulpa sau sucul limpede se recomanda sa fie ambalat imediat, pe cat posibil aseptic,
pentru a pastra in procent cat mai mare din calitatile fructului in stare proaspata. Pentru
obtinerea unui produs limpede, piureul crema este stocata in rezervoare izolate termic si
tratat cu enzimi aditionale pentru accelerarea precipitarii substantei solide. Dupa o
perioada de timp scurta, produsul vine introdus intr-un rezervor decantor pentru a separa
partile solide, lichidul care rezulta la final va fi limpede. In cazul in care se vrea sa se
produca sucuri complet limpezi, se recomanda o filtrare ulterioara cu ajutorul unui
echipament de microfiltrare, astfel va rezulta un produs transparent si stralucitor.
Procedeele tehnologice vechi recomandau pentru stocarea indelungata si pentru
usurarea transportului, concentrarea piureului de fruct prin tratare termica in 2-3 stadii,
rezultand automat o pierdere prin incalzire a calitatilor nutritive dar avand ca unic avantaj
sterilizarea produsului final si micsorarea volumica. Deasemenea este de notat consumul
energetic pentru a realiza concentrarea, iar costul energiei creste de la an la an. In acest
caz pentru prepararea sucului de fructe se amesteca concentratul cu apa sterilizata
conform retetei dorite si evident sunt necesare utilajele pentru sterilizarea apei,
amestecarea si perfecta omogenizare a produsului final. Practic incercam sa refacem

18
produsul obtinut in urma procedeului de separare, insa calitatea nutritiva, continutul de
vitamine este mult inferior fata de acesta si pierderea va fi la final dublata: mai intai ca
urmare a tratarii termice prin concentrare dublu stadiu sau tristadiu si in al doilea rand ca
urmare a sterilizarii prin pasteurizare a produsului ambalat.
Noile tehnologii recomanda ambalarea aseptica – in atmosfera controlata din
punct de vedere microbiologic – a piureului de fruct, fara conservanti cu o singura
sterilizare la umplerea in ambalaj, economisind energie si mult mai important: pastrand
calitatea cat mai aproape de fructul in stare proaspata. Ambalarea in mediu aseptic
controlat se efectueaza intr-o gama larga de tipuri de ambalaje din diverse materiale:
plecand de la saci de o tona, 500Kg sau 200kg si ajungand chiar pana la umplerea
aseptica in recipiente PET sau HDPE. Pastrarea acestor produse se face la temperatura
ambientala atat timp cat nu este deschis pentru consum, respectand in functie de produs
corelat cu caracteristicile ambalajului termenele de valabilitate de la caz la caz. La
deschiderea ambalajului, mediul aseptic din interiorul ambalajului este ”contaminat” si
prin urmare este necesara consumarea imediata, procesarea sau pastrarea la rece pentru o
perioada limitata de timp.

Schema tehnologica de obtinere a sucurilor din nectar.

19
S ACID FRUCTE RECIPIEN CAPSULE
VIT. CITRIC ZAHAR APA (piersici,s TE(sticle) METALICE
C i caise)

RECEPTIE CALITATIVA SI CANTITATIVA

SORTARE

SPALARE

INDEPARTARE
SAMBURE

PREINCALZIREA

MARC DE FRUCTE
(PIURE)

CUPAJARE

DEAERARE

OMOGENIZARE

IMBUTELIERE

PASTEURIZARE

RACIRE

4.Linie tehnologica de obtinere a sucurilor din nectar

NECTAR

20
21
 Linia tehnologica pentru producerea nectarelor si cremogenatelor (fig 5.4) este
alcatuita din: masina de spalat cu barbotare 1, masa de sortare 2 , transportorul elevator 3,
zdrobitorul 4 , masina de scos samburi 5, recipientul colector 6, pompa hidraulica 7,
preincalzitorul 8, conducta de alimentare cu abur 9, presa extractor 10, vasele de cupajare
11, vasele de pregatire a siropului de zahar 12, recipientul tampon 13, preincalzitorul
secundat 14, dezaeratorul 15, pompa de vid 16, omogenizatorul 17, pateurizatorul 18,
stabilizatorul 19, masina de ambalat 20 si instalatia de pasteurizare finala 21.
Functionarea liniei este asemanatoare cu a celor de producere a sucurilor cu
pulpa,insistandu-se pe operatiile de maruntire si omogenizare(pana la 50....100µm), in
special pentru a evita sedimentarea particulelor. In acest scop se pot intercala pe fluxul
tehnologic zdrobitoare de pulpa,grupuri de strecurare,precum si omogenizatoare, ceea ce
asigura obtinerea unei suspensii stabile in timp.
Conservarea produsului se face printr-o pasteurizare la 87-90° C si o sterilizare
post-ambalare(80-100° C timp de 20...40 minute).

22
 Masina de spalat fructele prin barbotare cu aer

1-bazin de inmuiere; 2-perete despartitor; 3-rotor cu palete; 4-bazin de spalare; 5-

ventilator; 6-conducta cu orificii; 7-gura de prea plin; 8-conducta de alimentare cu apa; 9-
transportor de colectare; 10-baterie de dusuri; 11-plan inclinat; 12-transportor de zvantare
13-ventilator; 14-transportor de evacuare; 15-gura de golire.

23
Cuva metalica in care se afla cele 2 camere este construita din tabla inoxidabila montata
pe picioare si prevazuta cu fereastra laterala de vizitare.
Alimentarea cu apa se face continuu,la debit mic,prin conducta 8,surplusul de apa
impreuna cu impuritatile usoare evacuandu-se prin gurile de prea plin 7.
Fructele destinate spalarii sunt introduse in camera de preinmuiere 1,unde se separa
impuritatile neaderente ,precum si o parte din cele usoare aderente.De aici ele sunt
preluate de rotorul cu palete 3 si ghidate spre camera de spalare propriu-zisa 4
unde,datorita barbotarii apei cu ajutorul aerului comprimat refulat de ventilatorul 5 si
distribuit in masa de apa de catre cele trei conducte cu orificii 6,impuritatile
aderente,inmuiate in prealabil sunt separate atat datorita freacarii intre produse cat si intre
acestea si apa in miscare.
Transportorul de recuperare 9 preia produsele spalate si le scoate din bazin,trecandu-le pe
sub bateria de dusuri 10,unde sunt clatite cu apa proaspata si apoi evacuate pe jgheabul
11.
Periodic masina este igienizata dupa golirea bazinelor prin gura 12.
Debitul de aer necesar unei barbotari corecte se calculeaza orientativ in functie de
suprafata apei de baie:

Qa=90·Sa=90·2.08=187.2m3/h

In care: Qa- debitul de aer refulat de ventilator [m3/h]

Sa-suprafata bazinului de spalare [m2]

Qmed = M / τ = 500x1=500 [kg/h]

Unde:Qmed-debitul de caise/piersici spalate intr-o ora

M-masa de produs
τ- timpul de lucru

Productivitatea masini in 8 ore

24
 P=8 x 500 = 4000 kg

Calcul economic

La 108kg caise/piersici……………………………………8kg samburi +pedunculi

500kg caise/piersici…………………………………….x

X=8x500/100=37kg samburi + pedunculi

La 100kg nectar……………………………………………60kg marc de fructe

500kg nectar…………………………………………….x

X=60x500/100=300kg marc de fructe

La 100kg nectar…………………………………………….40kg sirop zahar

500kg nectar……………………………………………..x

X=40x500/100=200kg sirop zahar

La 100kg nectar……………………………………………0,01kg vit.C

500kg nectar……………………………………………x

X=500x0,01/100=0,1kg vit.C

La 100kg nectar……………………………………………0,2kg acid citric

500kg nectar…………………………………………….x

X=500x0,2/100=1kg acid citric

Costurile finale pentru compozitia sucului;

 1kg marc de fructe=20 ron
 1kg sirop de zahar=45 ron
 1kg vit C=50 ron
 1kg acid citric=34 ron
Cost totale/kg :149ron
Int-o ora se produc 100 l de nectar,iar productivitatea zilnica este de 16 h.De aici reies
urmatoarele calcule:

25
 Productivitatea pe o zi:1600 l nectar =238 400 ron
Productivitatea pe o luna:41 600 l nectar=6 198 400ron
Productivitaea pe un an:499 200 l nectar=74 380 800ron

Alegerea motorului electric pentru instalatia de spalare a fructelor

Motor asincron cu rotorul in scurtcircuit: ASI 160M-428

Caracteristicile motorului

Turatia
Curentu
Putere nomina Randa Mm GD2 Masa
l cos( Mp/
a la mentul Ip/In ax/ [kgfm neta
nominal ) Mn
[kW] [rot/ [%] Mn 2] [kg]
[A]
min]

4 720 10.6 80 0.72 5 1.7 2 0.466 89

26
 Intocmirea schemei cinematice a transmisiei

Determinarea momentelor de torsiune si a turatiilor pe fiecare arbore

Arborele de motor :
n  720 rot / min

27
 PkW  4
M tn  9.55  106  9.55  106   53055Nmm
nrot / min  720
Arborele de iesire I :
n 720
nI    288 rot / min
ir1 2.5

M tI  M tn  ir1  2.5  53055  132638 Nmm

Arborele de iesire II :
nI 288
nII    72 rot / min
ir2 4

M tII  M tI  ir2  132638  4  530552 Nmm

ir  ir1  ir2  2.5  4  10 ir 

, raportul de transmitere al reductorului
Arborele de iesire pentru rotorul cu palete
nrot=n/irot=720/3=240rot/min
Drot1 =8 cm si Drot2=irotx Drot1=3x8=24cm
Determinarea vitezei unghiulare a axului benzii
Se adopta constructiv v =0,5m/s
v = w x R => w = v/R x 30 => w = 0,5/0,25 x 30 = 0,07 rad/sec
unde : v-viteza de deplasare a benzi
w-viteza unghiulara a axului
R-raza rotii mari a benzi

28
 5.Caracteristicile senzoriale si fizico-chimice ale nectarului de
piersici

Nectarele sunt sucuri tulburi obtinute prin omogenizarea piureurilor de fructe cu sirop
de fructe,cu sirop de zahar,cu adaos de acid ascorbic,sau acid citric,imbuteliate in
recipiente ermetic inchise si pasteurizate.Materiile prime si auxiliare utilizate la
fabricarea nectarurilor de fructe trebuie sa corespunda dispozitiilor legale si
standardelor,sau in lipsa acestora,normelor interne.
Proprietati organoleptice(senzoriale)
Aspectul produsului- lichid tulbure,omogen,usor sedimentat
Culoare-caracteristica fructului respective
Gust si miros-placut,bine exprimat,caracteristic fructului respective
Corpuri straine-lipsa

5.1.Accidente de fabricatie

Defectele cele mai frecvente la fabricarea cremelor si nectarurilor sunt:

Inchiderea la culoare provocata de urmatoarele cauze:
Stationarea produsului intre fazele procesului tehnologic
Dezaerare insuficienta
Racier lenta si insuficienta dupa pasteurizare
Neadaugare de acid ascorbic
Materie prima necorespunzatoare
Sedimentarea particulelor sau formarea unui cuagul datorita:

29
Omogenizarii necorespunzatoare a produsului
Dezstabilizarea produsului colloidal ca urmare a substantelor pectice de catre enzimele
pectolitice
Dezvoltarea unor microorganisme.

6.Microbiologia sucului de nectar

Nectarul ca si celelalte sucuri se conserva prin pasteurizare.Ocazional,alterarea

este data de drojdiile care,prin prin fermentatie si acumulare de CO 2,produc spargerea si
bombajul recipientelor.Se intalnesc si alterari cu bacterii lactice din genurile
Lactobacillus si Leuconostoc.
Alterarea nectarului se mai poate datora drojdiilor si bacteriilor provenite din
zaharsau din microbiota sucului.Ca rezultat al activitatii lor se produce un gust
acru,neplacut,precum si formarea de dextran care in concentratie de 0,5-1%,da o bautura
filanta cu consistenta albusului de ou.In cazul alterarii cu drojdii,in afara de pierderea
gustului dulce,atunci cand fermentatia este data drojdiile osmotolerante,se simte un gust
acru,ca rezultat al formarii acidului acetic,si un gust strain,datorat formarii de diacetil
care in combinatie cu gustul acru ,da o aroma neplacuta.

30
6.1.Norme de protectie a muncii

Echipamentele tehnice(masinile utilajele,instalatiile,aparatura ,dispozitivele si

uneltele necesare in procesul de fabricare a nectarului) trebuie sa corespunda
prevederilor din normele, standardele si din alte reglementari referitoare la protectia
muncii si sa nu prezinte pericol pentru sanatatea sau viata salariatilor.
Trebuie sa fie dotate cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici,
precum si de prevenire si avertizare a starilor de pericol.
Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si utilizate numai daca
indeplinesc conditiile de protectie a muncii certificate de organisme recunoscute de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, salariatilor,
potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului
individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
In cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al pierderii calitatilor
de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament.
Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie inainte de
termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru
prejudiciul cauzat, potrivit legii.
Apa este folosita la: spalarea recipientelor, utilajelor si produselor, prepararea
siropului, prepararea solutiilor de clorura de sodiu la dezinfectie..
Apa de spalare trebuie sa fie pura din punct de vedere bacteriologic, sa nu contina bacterii
feruginoase, sulfo-oxidante sau sulfo-reducatoare.

31
Pentru spalare si dezinfectare apa se utilizeaza, în general, dupa ce în prealabil s-au
adaugat substante clorigene.
Agenţii chimici de spălare- pentru a fi acceptat spre utilizare în industria
alimentară un agent chimic de spălare trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
 să fie lipsit de toxicitate şi nepericulos la utilizare;
 să fie uşor şi complet solubil;
 să fie lipsit de acţiune corosivă asupra materialelor din care sunt confecţionate
suprafeţele pe care este folosit;
 să nu precipite sărurile de calciu şi magneziu în apă;
 sa aibă putere de pătrundere şi umezire;
 să poată saponifica şi emulsiona grăsimile şi să dizolve particulele solide organice
sau anorganice;
 să poată fi uşor de îndepărtat prin clătire şi să menţină în suspensie particulele de
murdărie;
 să nu aibă mirosuri puternice şi persistente pe care să le transmită produselor
alimentare.

6.2.Anexe:

Anexa 1-Echipament linie de sortare produse

32
Anexa 2 -Maşina de spalat legume şi fructe

33
Anexa 3 -Maşina de scos sâmburi

Anexa 4-Zdrobitor legume şi fructe

Anexa 5 –Pasatricea-echipament de rafinare fructe

34
Anexa 8-Pasteurizator tubular

35
 \

7.Concluzii

Sucurile naturale obţinute din fructe ocupă un loc important în alimentaţia

omului, fiind adevărate concentrate de vitamine, fermenţi, substanţe minerale,
oligoelemente şi acizi organici. Poate şi de aceea, nu o dată, curele cu sucuri
naturale au salvat vieţi.
Ca şi celelalte sucuri naturale, ajută la descoperirea sensibilităţilor legate de
mâncare, un factor major în problemele legate de sistemul imunitar ca artrita,
astmul şi sindromul oboselii cronice.

Nectarul mai este indicat :

36
în anemiile obişnuite, pentru că stimulează secreţia gastrică, apoi
pentru că favorizează absorbtia fierului şi în sfârşit pentru că
stimulează formarea de globule roşii.
pentru scăderea colesterolului din sange şi din bilă, prevenind astfel
concentrarea şi precipitarea lui în colecist, sub formă de calciu. În
acelaşi timp, tot nectarul de fructe şi de legume dezintegrează acidul
uric, prevenind pe această cale formarea calculilor renali, pe bază de
uraţi.
în bolile renale, care evoluează cu creşterea retentiei de apă, ca şi în
acelea cu retentie de substanţe azotate în sânge (uree şi acid uric),
aceleaşi sucuri prin acţiunea lor diuretică împiedică acest
inconvenient.Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe şi de
legume se influenţează favorabil şi evoluţia insuficienţei cardiace;
totodată vitaminele şi zaharurile naturale continuţe de fructe şi unele
zarzavaturi tonifică muşchiul inimii, crescându-i astfel puterea de
contracţie
cel de struguri, pentru acoperirea de 90-95 % din necesităţile de
vitamina C ale organismului.
pentru copii bolnavi de rahitism şi anemie.

37
 Bibliografie

Constantin Banu-“Tratat de industrie alimentara-Tehnologii alimentare”,Editura

ASAB,Bucuresti-2009.

Constantin Banu – “Tratat de industrie alimentara-Probleme generale”,Editura

ASAB,Bucuresti-2009.

Florean Rus – “Bazele operatiilor din industria

alimentara”,Editura,Universitatii Transilvania,Brasov-2001.

Gheorghe Luca – “Probleme de operatii si utilaje in industria

alimentara”,Editura
Tehnica,Bucuresti-1978.

Săhleanu Victor , „Omul şi alimentaţia”, Editura ştiinţifică şi

enciclopedică, Bucureşti, 1977.

38
Tane,Nicolae – “Masini, instalatii si utilaje pentru prelucrarea legumelor si fructelor” ,
Editura Universitatii “Transilvania” Brasov , 2002 , ISBN 973-63-016-9

Velcea T. – “Indrumator pentru tehnologia produselor din piersici”

Vişan G. şi Cristea G. – “Lucrator in prelucrarea nectarului de piersici”

http://ro.wikipedia.org

http://www.damartrading.bizoo.ro(pentru utilaje)

www.ramayana.ro

www.imunitatea.ro/?p=p_63&sName=Importanta%20fructelor

39