Sunteți pe pagina 1din 4

Menmbrul inferios si Centura pelvina

Anamneza:

Se obține o istorie medicală detaliată, inclusiv eventuale traumatisme,


intervenții chirurgicale anterioare, afecțiuni medicale preexistente, și orice
simptome specifice legate de membrelor inferioare și regiunea pelvină.
Întrebările ar putea include momentul debutului simptomelor, factori
precipitanți sau agravanți, și modul în care acestea afectează calitatea vieții
pacientului.

Evaluare Vizuală:

Se examinează pacientul în poziție atât statică, cât și în mișcare, pentru a


observa eventuale asimetrii, devieri ale coloanei vertebrale, sau modificări ale
posturii. De asemenea, se examinează aliniamentul membrelor inferioare și
eventuale semne de atrofie musculară sau umflare. Examinarea vizuală poate
furniza informații despre postură, aliniament, simetrie și eventuale anomalii sau
deformități. Aspecte precum mersul, modul în care pacientul își susține
greutatea pe membrele inferioare și orice semn vizibil de inflamație sau umflare
sunt luate în considerare.

Evaluare Palpatorie:

Prin palpare, se poate evalua textura pielii, temperatura, pulsatilitatea vaselor de


sânge, precum și durerea sau sensibilitatea în diferite regiuni. Palparea poate
oferi, de asemenea, informații despre contracturi musculare, puncte dureroase
sau alte anomalii. Se palpează articulațiile, mușchii și structurile osoase pentru a
evalua textura, sensibilitatea, și posibilele modificări în temperatură. Se pot
identifica zone de durere, puncte dureroase sau eventuale umflături care ar putea
indica inflamație sau leziuni.
Evaluare Analitică:

Analiza funcțională a membrului inferior și centurii pelvine implică testarea


amplitudinii de mișcare în diferite articulații (șold, genunchi, gleznă), forța
musculară, coordonarea mișcărilor și stabilizarea în timpul activităților
specifice.
Se efectuează teste specifice pentru a evalua funcționalitatea membrului inferior
și centurii pelvine. Acestea includ:
Amplitudinea de Mișcare: Se măsoară gama de mișcare în articulații precum
șoldul, genunchiul și glezna.
Forța Musculară: Se testează forța musculară în diferite grupuri musculare,
inclusiv mușchii flexori și extensori ai membrelor inferioare.
Coordonarea Mișcărilor: Se evaluează coordonarea și controlul mișcărilor în
timpul activităților precum mersul sau echilibrul.

Evaluare Grad de Independență:

Se analizează abilitatea pacientului de a efectua activități zilnice obișnuite,


inclusiv mersul, urcatul și coborâtul scărilor, îmbrăcatul, sau folosirea toaletelor.
Se poate utiliza un instrument precum scala Barthel pentru a cuantifica gradul
de independență în activitățile de viață zilnică.
Spondilita anchilozantă este o afecțiune inflamatorie cronică care afectează în
special coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace, dar poate avea și efecte
asupra membrului inferior și a centurii pelvine. Pentru a evalua gradul de
independență inflamatorie în spondilita anchilozantă la nivelul membrelor
inferioare și al centurii pelvine, kinetoterapeutul poate urmări următoarele
aspecte:

Evaluarea mobilității și flexibilității articulare: Se va evalua gama de mișcare și


flexibilitatea articulațiilor membrelor inferioare și ale centurii pelvine, în special
a articulațiilor sacroiliace și a coloanei lombare, pentru a identifica eventualele
restricții sau rigidități.

Testarea puterii musculare: Se poate evalua forța musculară a membrelor


inferioare și a musculaturii pelvine pentru a identifica slăbiciunile musculare
care pot afecta funcționalitatea și independența pacientului.

Analiza schemei de mers: Observarea modului în care pacientul merge poate


dezvălui eventuale anomalii în schemele de mers, cum ar fi claudicația sau
adaptările posturale pentru a compensa rigiditatea sau durerea asociată cu
spondilita anchilozantă.

Exerciții de amplitudine de mișcare și de întărire musculară: Pot fi prescrise


exerciții specifice pentru a îmbunătăți amplitudinea de mișcare a articulațiilor
afectate și pentru a întări musculatura pentru a menține stabilitatea și
funcționalitatea articulațiilor.

Tehnici de îngrijire a posturii: Instruirea pacientului în tehnici corecte de


poziționare și ridicare poate ajuta la reducerea stresului suplimentar asupra
articulațiilor inflamate și la menținerea unei posturi corecte.
Spondiloza este o afecțiune degenerativă a coloanei vertebrale care poate afecta
și structurile adiacente, inclusiv articulațiile sacroiliace și alte articulații ale
membrelor inferioare și ale centurii pelvine. Pentru a evalua gradul de
independență degenerativă în spondiloză la nivelul membrelor inferioare și al
centurii pelvine, kinetoterapeutul poate urmări mai multe aspecte:

Evaluarea mobilității și flexibilității articulare: Se va evalua gama de mișcare și


flexibilitatea articulațiilor membrelor inferioare și ale centurii pelvine pentru a
identifica eventualele restricții sau rigidități cauzate de spondiloză.

Testarea forței musculare: Se va evalua forța musculară a membrelor inferioare


și a musculaturii pelvine pentru a identifica slăbiciunile musculare care pot
afecta funcționalitatea și independența pacientului.

Analiza schemei de mers: Observarea modului în care pacientul merge poate


evidenția anomalii în schemele de mers, cum ar fi claudicația sau adaptările
posturale pentru a compensa disconfortul sau durerea asociată cu spondiloza.

Exerciții de amplitudine de mișcare și de întărire musculară: Pot fi prescrise


exerciții specifice pentru a îmbunătăți amplitudinea de mișcare a articulațiilor
afectate și pentru a întări musculatura, contribuind astfel la menținerea
stabilității și funcționalității articulațiilor.

Tehnici de îngrijire a posturii: Sfaturile și instrucțiunile privind tehnici corecte


de poziționare și ridicare pot ajuta la reducerea stresului suplimentar asupra
articulațiilor afectate de spondiloză și la menținerea unei posturi corecte.

S-ar putea să vă placă și