100% au considerat acest document util (1 vot)
931 vizualizări30 pagini

Caiet Practica X Comert

Încărcat de

ionel georgeta
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
931 vizualizări30 pagini

Caiet Practica X Comert

Încărcat de

ionel georgeta
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

CAIET STAGIU PREGĂTIRE PRACTICĂ -ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN COMERȚ

COLEGIUL TEHNIC „SIMION MEHEDINȚI„- CODLEA

AN ȘCOLAR 2022-2023
PORTOFOLIU
STAGIU DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
CLASA X- ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN COMERȚ

ELEV:……………………
CLASA:…………………
CADRU DIDACTIC COORDONATOR:………………………..
TUTORE DE PRACTICĂ:…………………………………..
AN ȘCOLAR:2022-2023

1
Cuprins
INFORMAŢII INTRODUCTIVE DESPRE STAGIUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ 3
FIȘĂ DE LUCRU NR 1-FIŞA DE PREZENTARE A OPERATORULUI ECONOMIC 5
FIȘA DE DOCUMENTARE-COMPORTAMENTUL PROFESIONAL 7
FIȘĂ DE DOCUMENTARE –MIJLOACELE DE MUNCĂ 8
EXERCIȚII PRACTICE – CONCEPTE ÎN PREZENTAREA MĂRFII ÎN COMERȚ 9
FIȘA DE LUCRU - AMPLASARE ȘI PREZENTARE ORIENTATĂ SPRE OBIECTIV 9
FIȘA DE LUCRU- ORDINEA ȘI CURĂȚENIA 10
FIȘA DE LUCRU NR 3-RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE 11
FIȘĂ DE DOCUMENATRE –ETICHETA MĂRFURILOR 13
FIȘĂ DE LUCRU -ETICHETA 14
FIȘĂ DE LUCRU 15
CONTROLUL CALITĂŢII MĂRFURILOR LA OPERATORUL ECONOMIC 15
FIȘĂ DE DOCUMENTARE –TERMENUL DE VALABILITATE 16
FIȘA DE LUCRU NR 4 17
PREZENTAREA MĂRFURILOR ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE MAGAZIN 17
FIȘĂ DE DOCUMENTARE- CONCEPTUL DE AMBALAJ 18
FIȘĂ DE DOCUMENTARE-ROLUL ȘI IMPORTANȚA AMBALAJELOR 19
FIȘĂ DE LUCRU –ROLUL AMBALAJELOR 20
FIȘĂ DE DOCUMENTARE- CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE
AMBALAJE 21
FIȘĂ DE LUCRU- CONTROLUL AMBALAJELOR 22
FIȘĂ DE LUCRU- RECICLAREA AMBALAJELOR 23
FIȘA DE DOCUMENTARE-REDUCERI DE PREȚURI 24
JURNAL ZILNIC AL ACTIVITĂŢII 25
FIȘĂ DE FEED BACK PENTRU ACTIVITĂȚILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ 26
FIȘĂ DE OBSERVARE PENTRU ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE PRACTICĂ 27

2
Informaţii introductive despre stagiul de pregătire practică
[Link]şterea activităţii agentului economic

Prin specificul meseriei de comerciant–vânzator, veţi efectua stagiul de pregatire practica în cadrul
unor agenţi economici din domeniul comerţului. Acestia au ca tip de activitate comerţul cu amanuntul
(detailisti) sau comerţul cu ridicata (angrosisti).
Magazinele, în funcţie de amplasare, grupare, sistem de desfacere, specializare etc. au orientari
şi caracteristici specifice, de tipul: magazine generale, universale, supermarket-uri, hypermarket-
uri, magazine specializate, cash & carry etc.
Stilul unui magazin este pus în valoare prin vizibilitate, originalitate, atractivitate.
La toate acestea o contributie importanta o au: design-ul interior, echipamentul comercial, iluminatul
magazinului, gama de produse puse la dispozitia clienților i,modul de etalare al mărfurilor, fluxurile
de circulatie (fluxul mărfurilor,fluxul personalului, fluxul cumpărătorilor), dimensiunea spațiului de
vânzare, formele de vânzare, tehnicile de promovare, forţa de vânzare şi serviciile oferite clienţilor.

2 Sarcinile cadrului didactic coordonator


Pe toata durata stagiului de pregatire practică sunteți coordonati, îndrumați şi monitorizați de către
tutorele de practică şi cadrul didactic coordonator. Pentru a veni în sprijinul dvs., cadrul didactic:
 păstrează permanent legătura cu tutorele de practică;
 controleaza zilnic / periodic activitatea dvs.;
 rezolvă/ mediază eventuale abateri, conflicte în care sunteti implicati;
 individualizează şi adapteaza activitățile la particularitățile dvs. de învățare;
 monitorizarea activităţilor, lucrărilor realizate şi evaluarea progresului școlar.

Instruirea practică reprezintă o componentă majoră în procesul instructiv - educativ pentru


viitoarea meserie pe care aţi ales-o, fapt pentru care în cazul absentării de la practică aveti
obligaţia de a recupera absenţele efectuate, indiferent de motivul absentării (învoire, concediu
medical etc) făra a perturba procesul de pregătire teoretică.

[Link]ățile activității de pregătire practică

Specificul activităților practice.


În prima etapă elevii trebuie să cunoască specificul operatorilor economici din domeniul comerţului.
În desfăşurarea activităţii comerciale, fiecare operator economic utilizează un anumit potenţial de
muncă denumit „resursele umane ale comerţului”. Forţa de muncă din comerţ urmăreşte:
1. aprovizionarea cu mărfuri a firmei în care lucrează şi desfacerea acestora către beneficiari;
2. caracteristicile şi utilitatea produselor pe care le comercializează;

3
3. efectuarea în cele mai bune condiţii a transportului, recepţiei, depozitării şi desfacerii produselor
contractate;
4. prezentarea ofertei în procesul de comunicare şi negociere cu potenţialii clienţi;
5. arta de a influenţa cererea, de a ajuta la formarea gusturilor cumpărătorilor şi de a promova pe
piaţă produsele noi oferite de producători și furnizori.
Atitudini specifice:
- Adaptarea unui ton discret şi politicos, conştientizând impactul vorbirii asupra clienţilor;
- Conştientizarea nevoii de a înţelege şi utiliza limbajul într-un mod responsabil şi pozitiv social;
- Manifestarea capacităţii de concentrare într-o situaţie de comunicare dată;
- Asumarea responsabilităţii şi încadrarea în normele etice la locul de muncă;
- Manifestarea disciplinei în muncă şi păstrarea secretului de serviciu;
- Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă;
- Manifestarea unei atitudini proactive în viaţa socială, personală;
- Asumarea responsabilităţii în calcularea corectă a preţurilor, tarifelor, precum şi a reducerilor de
preţ oferite clienţilor;
- Asumarea responsabilităţii în aplicarea normelor privind marcarea, etichetarea şi ambalarea
mărfurilor.
Atitudini generale:
- Consolidarea competenţelor transversale corespunzătoare celor solicitate de angajatori în domeniul
Economic/Comerţ (comunicare într-o limbă străină, spirit antreprenorial, competenţe sociale şi
civice);
- Promovarea valorilor europene: interacţiunea culturală, deschiderea spre nou şi toleranţa;
- Îmbunătăţirea competenţelor de comunicare în limba engleză;
- Consolidarea abilităţilor de comunicare şi a deprinderilor IT;
- Îmbunătăţirea stimei de sine şi dezvoltarea personală.

4
FIȘĂ DE LUCRU NR 1-FIŞA DE PREZENTARE A OPERATORULUI ECONOMIC

1. Firma –Logo
2. Sloganul
3. Obiectul de activitate
4. Amplasarea unității
5. Sediul…………………………………………………………………………
6. Program de funcționare………………………………………………………
7. Vechimea unității – transformări…………………………………………….
8. Structura funcțională -spații comerciale………………………………………
9. Raioane……………………………………………
[Link] de vânzare……………………………………………………………...
[Link] materiale–echipament comercial…………………………………...
[Link] fondului de marfă- pe grupe de mărfuri…………………………….

FIȘĂ DE DOCUMENTARE-LUCRĂTORUL COMERCIAL

Ocupația de lucrător comercial aparține grupei de bază vânzători din magazine și piețe care,
conform descrierii din COR, vând clienților mărfuri – în comerțul cu ridicata și amănuntul – și
probează calitatea mărfurilor și modul de funcționare a aparaturii expuse spre vânzare. Ocupația de
lucrător comercial presupune vânzarea produselor, întocmirea și raportarea situației vânzărilor,
actualizarea stocurilor de produse, operațiuni ce sunt realizate într-un cadru general de desfășurare a
activității punctului de vânzare asigurat în condițiile respectării normelor de calitate, igienă, sanitar-
veterinare, protecția mediului și de sănătate și securitate în muncă. Lucrătorul comercial desfășoară,
în principal, următoarele activități:
 efectuează operațiunile de curățenie și întreținere în vederea începerii activității și pregătește
punctul de vânzare la închidere;
 pregătește mărfurile, echipamentele și documentele pentru desfășurării activității;
 întreține aspectul estetic și implusionează imaginea punctului de vânzare;
 primește clienții, le comunică toate informațiile cerute de către aceștia, discută despre oferta
generală de produse și servicii, precum și produsele dorite de aceștia;
 vinde produsele, prezintă serviciile, realizează operațiunile și formele de plată iar la final
încasează valoarea;
 întocmește și raportează situația vânzărilor, identificând în acest scop documentele specifice
activității de vânzare și selectând din acestea informațiile necesare;
 verifică și actualizează stocurile de produse, asigurând menținerea acestora în termenul de
garanție/valabilitate;
 aplică normele de calitate în comeț, utilizând metode standardizate de asigurare a calității;

5
 aplică prevederile legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă, asigurând
identificarea riscurilor în muncă, raportarea pericolelor care apar la locul de muncă și
intervenția în caz de urgență;
 aplică normele de protecția mediului, igienă și sanitar-veterinare în activitatea desfășurată.
Pentru acest post sunt specificate următoarele cerințe:
 Bune abilități de comunicare; Spirit organizatoric; Creativitate; Spirit de echipă; Dorința de a
învăța într-o companie multinațională

FIȘA DE DOCUMENTARE-COMPORTAMENTUL PROFESIONAL


Comportamentul profesional pentru personalul comercial presupune o conduită specifică
pentru că intră în contact direct cu clienții. Un set de atitudini pentru personalul comercial sunt:
amabilitate, calm, diplomație, inventivitate, maleabilitate, punctualitate, răbdare, sociabilitate și sunt
descrise în figura 2:

Amabilitate
-politicos cu
Calm colegii și clienții
Maleabilitate
-tact în activități
desfășurate -adaptarea cu ușurință
-stapânire de sine oricăror situații apărute
la locul de muncă
Comportament
profesional
Punctualitate
Diplomație -respectarea
-subtil în relațiile programului de lucru
interpersonale -ajunge mereu la
-abil în a rezolva timp
conflictele de la locul Inventivitate
de muncă -utilizarea imaginației și
a creativității
-adaptarea sarcinilor în
funcție de situații

• produse din cereale şi derivate


6
• legume, fructe şi produse
industrializate
• carne şi produse din carne
• produse zaharoase
• peşte şi produse din peşte
• produse gustative
• laptele şi produsele din lapte
• grăsimi alimenta
FIȘĂ DE DOCUMENTARE –MIJLOACELE DE MUNCĂ
MIJLOACELE DE MUNCĂ

I. MOBILIERUL COMERCIAL:
1. dispozitive de perete cu rafturi, sertare, casete, dulapuri, cuiere;
2. gondole cu rafturi, dulăpioare, grătare;
3. containere speciale: cutii, coșuri;
4. ștendere;
5. mese, scaune, mobilier pentru casa de marcat.
II UTILAJE COMERCIALE DE PREZENTARE ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR:
1. Utilaje de bază ale sălii de vânzare:
- utilaje de calcul, casa de marcat, lector optic fix, mobil, scanner;
- aparate pentru încercat și verificat articole electrocasnice;
- aparate de măsură;
- standuri de încercări;
2. Utilaje suplimentare ale sălii de vânzare:
- dispozitive, aparate și mașini pentru călcat, festonat, cusut și brodat, articole de confecții, perdele,
covoare, mochete.
3. Utilaje specifice sectorului alimentar:
- feliator, mașină de tocat carne;
- aparate de cântărit: cântar electronic, balanța comercială;
- storcător fructe, aparat de măcinat cafea;
- utilaje frigorifice: vitrine frigorifice orizontale și verticale, rafturi frigorifice, dulapuri frigorifice,
lăzi și camere frigorifice.
4. Utilaje pentru ambalat și etichetat:
- mașini pentru ambalat, lipit, dispozitive de etichetat.
III. MATERIALE ȘI USTENSILE DE PREZENTARE ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR:
1. Pentru mărfuri alimentare:
 tăvi (din material plastic, inox);
 căni gradate cu cioc;
 vase de diferite dimensiuni;
 grătare din lemn;
 palete, cuțite, polonic;

7
 scafe.
2. Pentru mărfuri nealimentare:
 metru din lemn, foarfece, centimetru, rulete pentru țesături;
 umeraș, pernă de călcat, perii de haine, oglinzi pentru confecții;
 încălțător, oglinzi de picior pentru încălțăminte.
3. Ustensile pentru desfacerea ambalajelor: clește, cutter, foarfece.
4. Ustensile pentru închiderea ambalajelor: ciocan, cuie, bandă adezivă.

IV. UTILAJE DE TRANSPORT:


• Liză, cărucior;
• Electrostivuitor, motostivuitor, electro-moto-stivuitor.

EXERCIȚII PRACTICE – Concepte în prezentarea mărfii în comerț


FIȘA DE LUCRU - Amplasare și prezentare orientată spre obiectiv

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare cu privire la prezentarea mărfii în magazin


1. Amplasare și prezentare orientată spre obiectiv
2. Curățenie și ordine
3. Respectarea prevederilor legale
4. Adaptarea în funcție de forma comerțului

1. Amplasare și prezentare orientată spre obiectiv


Companiile în domeniul comerțului trebuie să ia în considerare o serie de aspecte atunci când decid
să comercializeze o anumită gamă de produse. Principalul obiectiv al unei companii este de a genera
cifră de afaceri și venituri. Companiile trebuie să adapteze cât mai bine spațiul de vânzare și
prezentarea mărfii în funcție de acest obiectiv.
Cu alte cuvinte: cum trebuie să arate magazinul și cum trebuie să fie prezentată marfa, pentru
a:
➢ Atrage clienți și a-i fideliza în timp
➢ Corespunde diferitelor tipologii de clienți
➢ Genera cifră de afaceri și venituri
Amplasarea mărfii = ordinea în care este prezentată marfa într-un magazin, de ex. ordinea rafturilor,
unde se află vitrina asistată, ce produse sunt amplasate unde, zone cu frecvență mare de clienți, zone
cu frecvență mică de clienți etc.
Prezentarea mărfii = toate măsurile ce se referă la modul în care se oferiră produsele spre vânzare în
cadrul magazinului, modul în care este prezentat sortimentul clienților.

1.1. Ce aspecte influențează amplasarea produselor în cadrul magazinului unde faceți


practică? Dați 3 exemple.

• .....
Exemple de amplasare a
produselor în magazin și • .....
explicație de ce:

8
• .....

Depozitarea = păstrarea produselor realizate de producători într-un anumit spațiu, pentru o anumită
perioadă de timp
Rolul depozitării= întreruperea intenționată a fluxului de produse între producător și comerciant.
Depozitarea presupune existența unui spațiu, areal, unei suprafețe disponibile pentru depozitarea
mărfii.

FIȘA DE LUCRU- ORDINEA ȘI CURĂȚENIA


2. Ordinea și curățenie
80% din ceea ce percep oameni are loc prin intermediul ochilor. Acest lucru înseamnă că văd și
observă și dacă marfa este murdară, prăfuită, dezordonată. La fel, observă și în sens negativ când un
produs nu mai are stoc la raft.
Principiul ordinii și a curățeniei nu este valabil doar pentru magazinele alimentare, ci
pentru întreaga branșă a comerțului.
Pe lângă ordine și curățenie, un rol important îl deține și structura clară a prezentării mărfii. Din
acest motiv, majoritatea magazinelor structurează marfa în magazin în funcție de: utilizare, produse
similare amplasare în același loc, etc.
2.1 Analizați prezentarea de mai jos. Oferiți 3 motive pentru care această prezentare de
marfă nu corespunde informațiilor prezentare mai sus.

• .....

• .....

• .....

9
FIȘA DE LUCRU NR 3-RESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE
Comercializarea de produse se supune legislației țării. Diverse legi fac referire direct sau indirect
la prevederi ce trebuie respectate în comercializarea produselor. Ne vom referi în cele ce urmează la
câteva prevederi legale cu privire la marcarea și etichetarea produselor.
➢ Obligația de a eticheta produsele
Există un regulament pentru fiecare categorie de produse. Conform legislației europene etichetele
trebuie să conțină următoarele:
Pentru produse alimentare:
➢ Denumirea produsului alimentar;
➢ Lista ingredientelor;
➢ Cantitatea netă
➢ Data limită de consum;
➢ Instrucțiuni de utilizare dacă sunt necesare;
➢ Denumirea și adresa operatorului;
➢ Declarația nutrițională.
Pentru produse cosmetice:
➢ Denumirea și adresa persoanei/companiei responsabile (persoana/compania care se asigură că
produsul respectă toate cerințele privind siguranța; distribuitorul);
➢ Greutatea sau volumul produsului la momentul ambalării, cu excepția cazului în care este vorba
despre mostre sau produse cosmetice ce cântăresc mai puțin de 5 grame sau mililitri;
➢ Data de expirare însoțită de mențiunea „A se folosi preferabil înainte de:” sau, pentru
produsele cu o perioada de valabilitate mai mare de 30 de luni, eticheta va conține o indicație
a perioadei de timp în care produsul poate fi folosit în siguranță;
➢ Precauții de utilizare, dacă este cazul;
➢ Lista ingredientelor;
➢ Funcția produsului cosmetic, dacă ambalajul nu o prezintă suficient de clar;
➢ Numărul de lot sau numărul de referință pentru identificarea produsului.
3.1 Prin ce se deosebesc informațiile prezentare pe un carton de lapte cu informațiile prezentate
pe un televizor? Dați 3 exemple de informații specifice pentru fiecare produs, care nu se
regăsesc pe celălalt.
Carton de lapte Televizor

• ..... • .....

• ..... • .....

10
• ..... • .....

-
Marcaj volunatr-indică faptul că produsul poate fi reciclat

11
FIȘĂ DE DOCUMENATRE –ETICHETA MĂRFURILOR

Eticheta ne oferă următoarele categorii de informaţii:


1. informaţii ce ţin de identitatea producătorului, adresa acestuia, a importatorului precum şi
a distribuitorului, denumirea produsului;
2. informaţii ce ţin de siguranţa consumatorilor.
 termen de valabilitate (data de durabilitate minimală);
 atenţionări speciale;
 contraindicaţii;
 ingredientele folosite;
 condiţii de păstrare, etc.
3. informaţii ce ţin de protecţia intereselor economice ale consumatorilor:
 preţ;
 cantitate;
 calitate;
 termen de garanţie şi condiţii de asigurare a garanţiei etc

Accesați linkurile de mai jos, veți afla informații importante despre etichetele produselor.
[Link]
ce-%C8%99i-cum-s%C4%83-o-facem

[Link]

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 12
FIȘĂ DE LUCRU -ETICHETA

Sarcină de lucru: La agentul economic unde efectuaţi practica observaţi cu atenţie etichetele
mărfurilor alimentare și nealimentare. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa
de mai jos.
Produsul Informaţii ce ţin de Informaţii ce ţin de siguranţa
identitatea producătorului consumatorilor

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 13
FIȘĂ DE LUCRU
Controlul calităţii mărfurilor la operatorul economic

1. La agentul economic unde efectuaţi stagiul de pregătire practică, observaţi activităţile în care se
realizează controlul calităţii mărfurilor.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

Exemple de Cine realizează


mărfuri verificarea
Când sunt controlate Ce se verifică ?
verificate caracteristicilor de
aceste caracteristici?
calitate ale mărfurilor
primite?

Atenţie: Activităţi în cadrul cărora se poate efectua observarea: recepţie produse alimentare şi
nealimentare; manipulare, depozitare, desfacere produse alimentare şi nealimentare.

NU UITAŢI !

Citiţi cu atenţie eticheta produsului înainte de a-l achiziţiona !


Obligativitatea etichetării produselor alimentare este prevăzută atât de legislaţia românească,
cât şi de cea a Uniunii Europene.

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 14
FIȘĂ DE DOCUMENTARE –TERMENUL DE VALABILITATE
Garanţia reprezintă o recunoaştere a faptului că produsele corespund unui anumit nivel
calitativ. Responsabilităţi în garantarea produselor alimentare au producătorul şi comerciantul.
Garantarea calităţii produselor şi serviciilor se asigură prin termenul de valabilitate şi
termenul de garanţie.
Termenul de valabilitate este limita de timp stabilită de producător, în care produsul poate fi
consumat şi în care trebuie să-şi păstreze caracteristicile calitative prescrise, dacă au fost respectate
condiţiile stabilite de transport, manipulare, depozitare şi consum.
Pe etichete sau pe ambalaje, termenul de valabilitate se înscrie ca:
 dată limită de consum: „expiră la data de…”
“a se consuma până la data de….”
“data expirării”
 limită optimă de consum: “a se consuma de preferinţă înainte de…..”
“a se consuma de preferinţă până la sfârşitul…..”
Se înscriu: până la 3 luni - ziua, anul
3-18 luni - luna, anul
peste 18 luni - anul

Termenul de garanţie este intervalul de timp stabilit de producător, în cadrul căruia remedierea
sau înlocuirea produselor se realizează pe seama şi cheltuielile întreprinderii respective. Acest
interval de timp începe să curgă de la data preluării produselor de către consumatorul final.
Durata medie de utilizare reprezintă intervalul de timp stabilit prin documente tehnice normative,
declarat de producător sau convenit între părţi, în care produsele trebuie să-şi păstreze
caracteristicile de calitate prescrise, dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare,
depozitare, utilizare.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 394/1995, producătorii bunurilor de folosinţă îndelungată
sunt obligaţi să acorde cel puţin termene de garanţie minime, stabilite pe grupe de produse. Durata
termenului de garanţie nu poate fi mai mică de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a
pieselor de schimb respective.
Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 cuprinde următoarele prevederi cu privire la termenul de
garanţie aprobat de producători:
 în cadrul termenului de garanţie, consumatorii au dreptul de a pretinde agenţilor
economici remedierea sau înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor obţinute, precum şi
despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de
garanţie;

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 15
 după expirarea termenului de garanţie, consumatorii pot pretinde remedierea sau
înlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, datorită
unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare a acestora;
 durata termenului de garanţie se prelungeşte cu timpul scurs de la data la care
consumatorul a reclamat defectarea produsului, până la data repunerii lui în stare de funcţionare;
 când produsele nu pot fi reparate, sau când durata de nefuncţionare din cauza
deficienţelor apărute depăşeşte 10% din termenul de garanţie, la cererea consumatorului produsele
vor fi înlocuite de vânzător, sau acesta va restitui contravaloarea actualizată a produsului respectiv.

FIȘA DE LUCRU NR 4
Prezentarea mărfurilor în funcție de tipul de magazin

Prezentarea mărfii depinde de tipul de organizare a comerțului.


Tipuri de organizare a comerțului, câteva exemple:
➢ Discounter: autoservire, majoritatea activează în comercializarea alimentelor, prezentarea
de marfă de caracterizează prin funcționalitate, structură simplă și clară, prezentare de marfă
inclusiv pe palet, performanța logistică este foarte importantă, astfel încât prezentarea
produselor trebuie să asigure o completare rapidă a rafturilor.
➢ Centru comercial: autoservire și vânzare asistată, consiliere, clientul găsește în aceeași
locație diferite magazine cu sortimente diferite, aspectul exterior al magazinelor este unitar,
structură
diferită a amenajării, a sortimentului, a gamei de preț, în centru este experiența clienților la
cumpărături.
➢ Magazin specializat: consiliere, vânzare asistată, sortiment ce necesită o consiliere
detaliată, gamă de preț diversă, contact direct între client și vânzător.

4.1 Dați exemple pentru fiecare tip de comerț prezentat mai sus:

❖ Discounter:......................................................................
❖ Centru comercial: ...........................................................
❖ Magazin specializat: ........................................................

4.2 Ce tip ce comerț practică companiile:

❖ HORNBACH:......................................................................
❖ PENNY MARKET: ..............................................................
❖ LIDL: .................................................................................
❖ METRO: ............................................................................
❖ SELGROS: .........................................................................
SURSA:[Link]

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 16
Fișă de documentare- CONCEPTUL DE AMBALAJ

Definiția ambalajului

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcții multiple, care asigură


menținerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calității produsului căruia ii este destinat. Ambalajul
favorizează identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potențiali, pe care îi învață
cum să folosească, să păstreze produsul și cum să apere mediul înconjurător de poluarea produsă de
ambalajele uzate sau de componenții de descompunere ai acestora.
Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiții a
manevrării, conservării, depozitării și transportului produselor.
În Romania, ambalajul reprezintă un “mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat sî
învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecția temporară, din punct
de vedere fizic, chimic, mecanic și biologic în scopul menținerii calității și integrității acestora, în
decursul manipulării, transportului, depozitării și desfacerii până la consumator sau până la
expirarea termenului de garanție.
Ambalajul însoțește produsul în fiecare etapă a circulației sale, de la producător la
consumator, având un rol important în protejarea acestuia cât și in promovarea vânzărilor .
Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu destinat să cuprindă un produs sau un ansamblu
de produse, pentru a le asigura protecția temporară din punct de vedere fizic , chimic , mecanic ,
biologic în scopul menținerii calității și integrității acestora în starea de livrare, în decursul
manipulării, transportului și desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de
garantie .
Ambalarea este definite ca fiind operatia , procedeul sau metoda prin care se asigura , cu
ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului in timpul manipularii , transportului ,
depozitarii , vanzarii , contribuind si la inlesnirea acestor operatii

Fișă de documentare-ROLUL ȘI IMPORTANȚA AMBALAJELOR


Rolul și importanța ambalajelor se reflectă în funcțiile acestuia:

1. Funcția de conservare și de protecție a


produselor și a calității acestora;

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă[Link]ția
ță mâ nt profesional
de înlesnire a manipulării, transportului și
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 17
depozitării;
3. Funcția de promovare a vânzării mărfurilor și de
informare a consumatorilor.

[Link]ţia de conservare şi protecţie a produselor

Considerată funcţie elementară a ambalajelor, aceasta constă în protejarea conţinutului de


efectele mediului extern, în cazul în care există o corelare perfectă între ambalaj-produs-metodă de
conservare.

Astfel, putem vorbi despre următoarele tipuri de protecţie pe care trebuie să le asigure
ambalajul:

 împotriva factorilor fizici (acţiuni mecanice, lumină, temperatură, presiune);


 împotriva factorilor chimici şi fizico-chimici (aer, apă, vapori, oxigen, dioxid de sulf (SO2),
dioxid de carbon (CO2));
 împotriva factorilor biologici (microorganisme, insecte);
2. Funcția de manipulare, depozitare și transport.
Pentru a ușura operațiile de manipulare, depozitare și transport ambalajele trebuie să îndeplinească
următaorele condiții:
 să faciliteze manipularea produselor
 să fie ușor de stivuit
 să reziste la variațiile de temperatura și umiditate
 să prezinte un raport optim volum-greutate

FIȘĂ DE LUCRU –ROLUL AMBALAJELOR

Ambalajul joacă un rol important în procesul de vânzare-cumpărare, fiind denumit şi


vânzătorul mut al produselor. Evaluaţi un ambalaj al unui produs, la alegere, respectând cerinţele
din tabelul de mai jos.

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 18
[Link] Control Determinări Concluzii
1. aspectul ambalajului

2. compatibilitate cu
produsul

3. prezentare atractivă

4. informare

5. cost

6. vizibilitate

7. posibilităţi de reciclare

8. depozitare

9. manevrare

10. transport

FIȘĂ DE DOCUMENTARE- Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje

1. Ambalajele din hartie, carton,(materiale celulozice)-Hârtia și cartonul au o serie de proprietăți


care le recomandă pentru obținerea ambalajelor:
- masa mică;
- inodore, insipide;

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 19
- hârtia pergament are permeabilitate scăzută;
- hartia si cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la uleiuri, gaze, alcool, eteri, esteri, acizi, baze
slabe.
Ambalajele din hartie-carton se obtin din urmatoarele tipuri de materiale de baza:
- carton plat;
- duplex- minimum 2 straturi de material fibros, unite prin presare in stare umeda;
- triplex- minimum 3 straturi de material fibros, unite prin presare in stare umeda;
- carton ondulat- obtinut din 1-4 straturi netede si 1-3 straturi ondulate, unite intre ele prin adeziv, se
foloseste la ambalarea produselor care necesita protectie contra socurilor mecanice (sticla, ceramica,
mobila).
2Ambalaje din materiale plastic-Materialele plastice sunt utilizate pe scara larga pentru obtinerea
ambalajelor, datorita urmatoarelor proprietati:
- masa specifica redusa;
- rezistenta in mediul umed;
- rezistenta la actiunea acizilor si alcalinilor;
- rezistenta mecanica buna;
- se prelucreaza usor, obtinandu-se ambalaje de forme si dimensiuni diferite;
- proprietati igienico-sanitare
Ambalajele din materiale plastice sunt:
saci, pungi, ambalaje flexibile obtinute din polietilena, polipropilena, policlorura de vinil(PVC).
- pahare, tavite, farfurii- obtinute din forme rigide, care au capacitatea de formare la cald;
- ambalaje complexe
[Link] din metal
Metalul este utilizat in industria chimica. Cutiile metalice ofera avantajul rigiditatii, evitind riscurile
de spargere in timpul transportului.
4. Ambalaje din sticla
Ambalajele din sticla, butelii, borcane, flacoane, etc; detin o pondere importanta in totalul
ambalajelor, datorita propritatilor sticlei:
- ofera protectie buna(bariera la gaze, vapori, lichide);
- este transparenta(permite vizualizarea produsului, fiind astfel un factor de promovare a vanzarii);
- prezinta stabilitate fata de alcalii, acizi(singurul acid care o ataca este acidul fluorhidric);
- nu are miros;
- poate fi colorata protejand produsul fata de radiatiile ultraviolete;
- poate fi prelucrata in diverse forme;
- este material reciclabil si economic.
Ambalajele din sticla au insa si dezavantaje:
- fragilitate(rezistenta slaba la socurile mecanice);
- greutate relativ mare, ceea ce le face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport;
[Link] din lemn-Lemnul se foloseste in special la confectionarea ambalajelor de transport
datorita solicitarilor mecanice si uzura la care este expus.
[Link] din materiale textile
-aer, apa; dar si dezavantaje: nu rezista la foc. Au o pondere mica in ambalarea marfurilor.
[Link] din materiale complexe
Au aparut pe piata ambalajelor in ultimii 60 ani. S-a considerat ca un singur tip de material nu
raspunde intotdeauna la toate cerintele unui produs sau ale altuia. De acea s-a folosit tehnica
acoperirii unui material(hartie, carton, material plastic, metal) cu doua sau trei straturi de alte
materiale, astfel complexul obtinut sa insumeze propritatile componentelor.

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 20
FIȘĂ DE LUCRU- CONTROLUL AMBALAJELOR

Tema: Controlul periodic și ocazional al calității presupune verificarea ambalajului, aspectului,


termenului de valabiliate precum și a factorilor care influențează calitatea produselor.

La agentul economic unde efectuaţi practica organizaţi-vă în grupuri de câte patru elevi. Pe parcursul unei
zile de practică, observaţi aspectele precizate în fişa de mai jos.

Identificaţi Precizaţi motivele Specificaţi frecvenţa cu Argumentaţi măsurile ce


mărfurile cu deteriorărilor care sunt înlocuite trebuie luate în vederea
ambalaje aceste mărfuri eliminării unor astfel de
deteriorate situaţii

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 21
FIȘĂ DE LUCRU- RECICLAREA AMBALAJELOR
La agentul economic unde efectuaţi stagiul de pregătire practică, observaţi modul de reciclare al
ambalajelor.
După încheierea activităţii de observare, completaţi spaţiile de mai jos.

AMBALAJELE MODALITATEA DE RECICLARE


Ambalaje din lemn

Ambalaje din hârtie, carton

Ambalaje din metal

Ambalaje din sticlă

Ambalaje din plastic

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 22
FIȘA DE DOCUMENTARE-REDUCERI DE PREȚURI
REDUCERI DE PREȚURI
Legislația reglementează mai multe tipuri de vânzări cu preț redus, cele mai frecvente fiind lichidările
de stoc, soldările și vânzările promoționale.
Pentru că primele două variante sunt mai stricte ca procedură, cei mai mulți comercianți folosesc
vânzările promoționale.
Acestea pot avea loc în orice perioadă a anului, fără să facă obiectul notificării la primării, cu condiţia să
nu fie efectuate în pierdere, să se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, iar produsele
trebuie să existe la vânzare pe durata întregii perioade a vânzărilor promoţionale sau comerciantul va
informa consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil.
Trebuie indicată, de asemenea, perioada promoției.
Reducerile de preț pot fi prezentate în mai multe forme:
• fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;

• fie prin menţiunile „preţ nou”, „preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;

• fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.
Așadar, orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de
referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru un produs identic. Preţul de referinţă reprezintă cel
mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data
aplicării preţului redus.
Astfel, dacă într-un magazin prețul unui televizor este prezentat sub forma PREȚ NOU: 799 LEI/PREȚ
VECHI: 1.199 LEI (reducere -33%), dacă acest comerciant vrea să facă o nouă reducere de Black
Friday, existând un interval mai mic de 30 de zile, reducerea trebuie aplicată la prețul de 799 lei, care va
fi indicat ca preț vechi.

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 23
Jurnal zilnic al activităţii

Descrierea activităţii (ce am văzut?/ce am facut?/cum am


Obiectivele activităţii
Data Locaţia (Raionul) făcut?)
(de ce am făcut?)

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 24
Fișă de feed back pentru activitățile de pregătire practică

 Prezentați impresiile voastre după efectuarea activităților practice:

Cel mai interesant lucru pe care l-am învăţat

Cel mai interesant lucru pe care l-am făcut a fost…

Cel mai util lucru pe care l-am făcut în timpul activităților practice a fost….

Cel mai mult m-a deranjat faptul că …..

Dacă aş mai putea, aş face altfel……

Pentru a îmbunătăţi organizarea şi desfăşurarea stagiului de practică în viitor consider că ar trebui să.....

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 25
SĂPTĂMÂNA……………………..

Fișă de observare pentru activitatea de pregătire practică


Nr. Sarcina Ziua 1 Ziua 2 Ziua3 Ziua4 Ziua5
crt
1 Completarea
sortimentului de marfă

2 Verificarea termenului de
valabilitate

3 Urmărirea integrității
ambalajelor de
prezentare
4 Menținerea mărfurilor în
condiții igienice

5 Realizarea faceing

6 Asigurarea curățeniei
raionului

7 Depozitarea ambalajelor

8 Respectarea normelor de
igienă

Activită ți practice în comerț


Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 26
Activită ți practice în comerț
Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 27
Activită ți practice în comerț
Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 28
Activită ți practice în comerț
Clasa a X-a învă ță mâ nt profesional
Calificarea: Comerciant-vâ nză tor Pagină 29

S-ar putea să vă placă și