PROIECT PENTRU SUSINEREA LUCRRII

DE ATESTAT N VEDEREA OBINERII

COMPETENELOR PROFESIONALE

EDUCAREA CALITATIILOR
MORALE LA PRESCOLARI IN
CADRUL ACTIVITATIILOR DE
EDUCARE A LIMBAJULUI

Rolul si importanta
limbajului
in formarea personalitatii
umane
'Limbajul,

o
forma
specifica
de
activitate umana, realizat prin intermediul
limbii si al tuturor resurselor ei, asigura
comunicarea intre oameni si intre copii de
gradinita. Forma de baza, naturala si
concreta a limbajului este vorbirea, adica
realizarea
verbala
a
procesului
de
comunicare. Vorbirea este unul din aspectele
limbajului, cel mai important, este forma
concreta in care se manifesta limba.
Vorbirea este deci actul de folosire
individuala si concreta a limbii, in cadrul
procesului
complex
al
limbajului.'
(Lingvistica generala si comparata,)
Atat limba, cat si vorbirea au
caracter social, cudeosebire ca, in procesul
comunicarii, vorbirea capata o forma
individuala..
Procesul vorbirii are o baza sociala,

Functiunea principala si specifica limbii, destinatia

ei in societate este aceea de a servi ca mijloc de
comunicare.
Legata de comunicare este si functia
dominatica; limbaserveste ca instrument al
gandirii, al exprimarii, obiectivizarii, exteriorizarii
ideilor.
O alta functie a limbii este cea expresiva.
Vorbitul comunica nu numai o idee, un gand, ci si
anumite informatii cu privire la propria persoana;
recurgand pentru aceasta indeosebi la intonatie,
apoi la procedeele morfologice, sintaxei si lexicului.
'Limba este mijlocul universal de exprimare
si transmitere a ideilor si sentimentelor, la
indemana
tuturor
vorbitorilor'(Lingvistica
generala si comparata)

educatie: intelectuala, morala,

estetica, educatoarea le dezvolta
vorbirea necesara in procesul de
comunicare si de cunoastere a
vietii inconjuratoare si in acelasi
timp
le
perfectioneaza
exprimarea, corecteaza pronuntia,
imbogateste vocabularul si ajuta
pe copii sa-siinsuseasca in mod
practic structura gramaticala a
limbii romane.
Limba este 'tezaurul cel mai de
pret pe care il mostenesc copiii de
la parinti, depozitul cel mai sacru
lasat de generatiile trecute si care
trebuie sa fie pastrat cu sfintenie
de generatiile care-l primesc. Ea
este cartea de noblete, testimoniu
de nationalitate al unui neam.'

I. Consideraii generale
1. Specificul activitilor de educare a limbajului. Metode i activiti
didactice care sunt folosite pentru educarea calitilor morale la
precolari n cadrul activitilor de educarea limbajului

n toate activitile desfurate n grdini: activiti comune, activiti

la alegerea copiilor, activiti recreative i de relaxare, activiti de
dezvoltare i exersare a aptitudinilor individuale, activiti recuperatorii,
etc., copiii realizeaz achiziii cognitive, i formeaz deprinderea de a
aciona la comand, de a stabili relaii de cooperare cu educatoarea i cu
ceilali copii, i dezvolt capacitatea de comunica verbal i nonverbal, i
formeaz deprinderi intelectuale i motrice. Privit din aceast perspectiv,
nvmntul precolar anticipeaz nvmntul din ciclul primar:
cunotinele acumulate n grdini, abilitile achiziionate faciliteaz
integrarea social a copilului i asigur continuitatea ntre cele dou etape ale
sistemului de nvmnt.
Din punctul de vedere al lrgirii orizontului cognitiv i afectiv al copilului,
grdinia contribuie la:
Dezvoltarea capacitilor senzoriale i perceptive prin reprezentrile
memoriei i ale imaginaiei;
Perceperea realitii pe ci emoionale i imaginative;

1.1 Jocul
Jocul este activitate fundamental la vrsta precolar i se realizeaz
fr nici un scop, ca plcere gratuit. Dei n perioada colar mic activitatea
predominant este nvarea, jocul constituie o necesitate fundamental i n
aceast etap. Capt ns pondere jocul didactic, care contribuie la:
Dezvoltarea spiritului de echip;
Dezvoltarea spiritului de observaie;
Dezvoltarea atitudinii critice i autocritice;
Dezvoltarea voinei
Dezvoltarea unor trsturi morale ca: perseverena, hrnicia, cinstea, dreptatea,
etc.

1.2. Jocul. Form de activitate ludic n

grdini
n grdini, activitile ludice se realizeaz prin:
Activiti la alegerea copiilor;
Activiti de nvare dirijat;
Alte tipuri de activiti (de dup-mas)
Activitile la alegerea copiilor, care sunt libere i recreative, se
realizeaz prin joc i prin activiti ocupaionale.
Jocul, prin natura lui, are urmtoarele valene formative:
Dezvolt spiritul de observaie i de investigaie al copilului;
Dezvolt gndirea logic, creativ i flexibil;
Cultiv imaginaia;
Dezvolt memoria;
Formeaz conduita moral.
Jocul didactic are i valene educative ca:
-influeneaz comportamentul copiilor;
-mai ales prin respectarea regulilor, acetia nva conduita
civilizat,
- se realizeaz o form de socializare a copiilor.
Cerinele jocului didactic sunt:
- rezolvarea corect a sarcinilor,
- puterea de stpnire,
- spirit disciplinat,
- respectarea partenerului,
- spirit critic i cooperant.

1.3. Povestirea
Povestirea este una dintre cele mai ndrgite activiti dirijate din
grdini care satisface nevoia de cunoatere i de afectivitate a copiilor, le
stimuleaz imaginaia i le creeaz cadrul optim de comunicare.
n grdini i n clasele primare se utilizeaz dou tipuri de povestiri:
Povestirile educatoarei (nvtorului)
Povestirile copiilor
1.4.1. Povestirile educatoarei
Sunt expuneri ale unor opere literare (poveti, povestiri) realizate de ctre
educatoare cu ntreaga grup, ca activitate obligatorie sau n timpul jocurilor sau
activitilor alese de ctre copii.
Povetile i basmele povestite copiilor au valoare formativ-educativ, contribuind
la formarea unor trsturi etice i morale. Copiii i aleg modele de comportament i de
via, cunosc ntruchiprile binelui i ale rului.
Povetile i povestirile au o tematic variat:
Lumea copiilor i viaa adulilor;
Poveti i povestiri despre vieuitoare;
Poveti n care elementele reale se mbin cu cele fantastice.

1.4.2. Povestirile copiilor

Povestirile copiilor se realizeaz n

dou forme:
A. repovestire
B. povestiri create de copii.

A. Repovestirea
Prin aceast form de povestire se
dezvolt gndirea logic, memoria
i capacitatea de comunicare liber
a copiilor. Copiii trebuie:
- s redea ntmplri reale sau
imaginare n succesiunea lor;
- s desprind trsturi ale
personajelor;
- s aprecieze fapte ale acestora;
- s comunice gnduri i
sentimente legate de personaje i
ntmplri;
- s aleag personajul preferat,

B. Tematica povestirilor
variaz ntre:
- fapte cotidiene, ntmplri,
momente trite de ei, de
familia lor, de prieteni;
-ntmplri din viaa
animalelor.
Copiii trebuie s-i imagineze
locuri, fapte, evenimente care
se pot petrece n realitate, n
viitor, ca n desene animate
ori ca n vis. Educatoarea are
sarcina de a ncuraja
imaginaia i originalitatea
copiilor; va urmri, de
asemenea, educarea moralcivic prin mesajul povestirii
create de copii.

1.4. Lectura dup imagini

Materialul intuitiv are un coninut
variat i duce la dezvoltarea gndirii
copiilor.
Activitatea de lectur pe baz de
imagini are urmtoarele sarcini:
- dezvoltarea capacitilor
intelectuale;
- dezvoltarea proceselor psihice;
- exersarea i mbuntirea
deprinderilor de exprimare
corect i fluent;
- dezvoltarea unor triri afective,
morale i estetice.

1.5. Convorbirea

- se realizeaz i se
consolideaz reprezentri
tiinifice i morale, se formeaz
sentimente i atitudini morale;
- prin modul de desfurare a
convorbirii se creeaz condiiile
exersrii unor deprinderi de
comportament civilizat n
colectivitate, se formeaz
caliti morale ca politeea,
stpnirea de sine, curajul,
spiritul de cooperare, prietenia,
etc.;
- prilejuiete afirmarea opiniei
personale, a prerilor proprii,
dezvoltarea ateniei voluntare.

II. Formarea calitilor morale prin

intermediul povestirilor, repovestirilor i a
povestirilor create
Lecturile, povetile, povestirile, povestirile
create implic un mare grad de participare pe
plan intelectual i afectiv din partea
precolarului. n procesul receptrii
coninutului textului literar copilul depune un
intens efort de a-i reprezenta fapte, situaii.
El devine, astfel, creatorul propriilor imagini
sugerate verbal de educatoare.
Literatura pentru copii reprezint un nesecat
izvor de exemple pe care le putem oferi
copiilor n intenia de a-i face mai buni, mai
drepi, mai comunicativi. Mesajul etic
influeneaz benefic contiina moral a
precolarului. Lumea povetilor ofer copiilor
o varietate de personaje i situaii fa de care
copilul ia atitudine, de unde el i alege sau
este ajutat s-i aleag modele etice.

Etapele lectiei
1 Momentul organizatoric
2 Captarea atentiei
3 Anuntarea temei si a obiectivelor
4 Desfasurarea activitatii
5 Evaluare
6 Incheierea activitatii

Moment organizatoric

aerisirea slii de grup,

-aezarea scunelelor n form de
semicerc;
-asigurarea unei atmosfere plcute;

Captarea atentiei
Pe baza imaginilor copiii erau nevoiti
sa ghiceasca povestea.

Anuntarea temei
Fata babei si fata mosneagului
Autorul: Ion Creanga

Desfaurarea activitatii
-Vizualizarea power pain
-Am povestit coninutul pe baza unui
plan pe parcursul vizualizarii.

Evaluare

Am cerut copiilor s povesteasc

subiectul povetii dirijand
conversaia spre sesizarea mesajului
povetii.
Acest moment a fost desfurat sub
denumirea ,,Povestete mai departe
sub forma de ntrebri:Ex:-Cum era
fata moneagului?etc.

ncheierea activitatii
n ncheiere am facut aprecieri si am
oferit recompense

III. Aplicaii
III. 1. Prezentarea proiectului didactic
TEMA ACTIVITII: Fata babei i fata moneagului , de Ion
Creang
TIPUL ACTIVITII: dobndirea de noi cunotine
SCOPUL ACTIVITII: cunoaterea unor caracteristici ale
personajelor din poveste pe baza nelegerii coninutului
acesteia, formarea unor trsturi de caracter: dreptate,
buntate,hrnicie; dezvoltarea capacitii de a audia un text,
reinnd ideile principale;
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O1-s extrag ideile principale din poveste;
O2-s identifice personajele principale, descriindu-le
pe scurt ;
O3-s sublinieze comportamentul acestora, indicnd
situaii de dreptate i nedreptate, de adevr i minciun, de
buntate i rutate ;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE I PROCEDEE:expunerea, explicaia,
conversaia, povestirea.
MIJLOACE DE NVMNT: imagini din poveste,
vizualizarea power pain
FORME DE ORGANIZARE: individual, frontal;
DURATA :25-30 minute
EVALUAREA : continu,prin observarea comportamentului
copiilor,analiza rspunsurilor;
final, prin aprecieri asupra realizrii
obiectivelor;

III.2. Metode interactive de grup care pot fi folosite pentru

educarea calitilor morale la precolar la educarea limbajului

BIBLIOGRAFIE
Dragu, Anca, Cristea,
Sorin,Psihologie i pedagogie
colar, Ed. Ovidius University
Press, Constanta, 2003
Constandache, Mirela,Curriculum
pentrunvmntul primar i
precolar, teorie i practic, Ed. Ex
Ponto, Constana, 2008
Georgeta, Puiu, Metode interactive de
grup, Editura Arves, Timioara, 2012
Cerghit, Ioan, Metode de nvmnt,
Editura Polirom, Iai, 2006

Sfrit !!!

V
MULUMESC !!!