TEHNICI DE INOVARE A DEMERSULUI

DIDACTIC
DEZVOLTAREA GNDIRII CREATOARE A ELEVILOR PRIN
METODE INTERACTIVE IN ORELE DE MATEMATICA

SCURTA PREZENTARE
Metodele de nvmnt (odos = cale, drum; metha = ctre, spre)
reprezint cile folosite n coal de ctre profesor n a-i sprijini pe elevi s
descopere viaa, natura, lumea, lucrurile, tiina. Ele sunt totodat mijloace prin care
se formeaz i se dezvolt priceperile, deprinderile i capacitaile elevilor de a
aciona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaterii transformnd exteriorul n
faciliti interioare, formndu-i caracterul i dezvoltndu-i pesonalitatea.

Dezideratele de modernizare i de perfecionare a metodologiei didactice se

nscriu pe direciile sporirii caracterului activ al metodelor de nvmnt, n
aplicarea unor metode cu un pronunat caracter formativ, n valorificarea noilor
tehnologii instrucinale (e-learning), n contaminarea i suprapunerea
problematizrii asupra fiecrei metode i tehnici de nvare, reuind astfel s se
aduc o nsemnat contribuie la dezvoltarea ntregului potenial al elevului .

Cerina primordial a educaiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o metodologie diversificat bazat pe mbinarea activitilor de nvare i de munc independent, cu activitile de cooperare, de nvare n grup i de munc interdependent.

 BRAINSTORMING-UL
Metoda asaltului de idei sau cascada ideilor are drept
scop emiterea unui numr ct mai mare de soluii, de idei, privind
modul de rezolvare a unei probleme, n sperana c, prin combinarea
lor se va obine soluia optim. Calea de obinere a acestor idei este
aceea a stimulrii creativitii n cadrul grupului, ntr-o atmosfer
lipsit de critic, neinhibatoare, rezultat al amnrii momentului
evalurii. Altfel spus, participanii sunt eliberai de orice constngeri,
comunic fr teama c vor spune ceva greit sau nepotrivit, care va
fi apreciat ca atare de ctre ceilali participani. Interesul metodei
este acela de a da fru liber imaginaiei, a ideilor neobinuite i
originale, a prerilor neconvenionale, provocnd o reacie n lan,
constructiv, de creare a ideilor pe idei. n acest sens, o idee sau
sugestie, aparent fr legtur cu problema n discuie, poate oferi
premise apariiei altor idei din partea celorlali participani.
Brainstorming-ul este prezent chiar n activitatea de compunere
de probleme. n scopul stimulrii creativitii, trebuie apreciat efortul
fiecrui elev i s nu se nlture nici o variant propus de acetia.

Exemplu:

Le-am cerut elevilor s compun o problem dup urmtorul exerciiu:

38-6=32
1. Ioana are38 ani. Ci ani au trecut de cnd avea 6? R: 32 ani (38-6=32).
2. Dan are 6 ani. Peste ci ani va avea 38? R: 32 ani (38-6=32).
3. Emi are 6 ani, iar Alina38 ani. Cu ci ani este mai mare Alina dect Emi? R: cu
32 ani .
4. Dan are 6 ani, iar Alina 38 ani. Cu ci ani este mai mic Dan dect Alina? R: cu
32 ani .
5. Dan are 6 ani, iar Alina 38 ani. Peste ci ani Dan va avea vrsta Alinei? R:
peste 32 ani.
6. Dan are 6 ani, iar Alina 38 ani. Ci ani au trecut de cnd Alina a avut 6 ani?
R: 32 ani .

 CIORCHINELE
Ciorchinele este o tehnic de predare-nvare care-i ncurajeaz pe elevi s
gndeasc liber, deschis si creator; este o modalitate de a construi asociaii noi de idei sau
de a releva noi sensuri ale ideilor date; este o tehnic de cutare a cilor de acces spre
propriile cunotine i convingeri, evideniind modul propriu de a nelege o anumit
tema, un anumit coninut.
Metoda ciorchinelui d rezultate deosebite atunci cnd elevii lucreaz n echip.

Exemplu:
Gsii exerciii al cror rezultat este numrul 1215.

 CUBUL
Cubul este o tehnic prin care se evideniaz activitile i operaiile de gndire
implicate n nvarea unui coninut. Sarcinile de pe feele cubului sunt invariabile din
perspectiv acional: descrie, compar, explic (asociaz), argumenteaz, analizeaz, aplic.
Exemplu:
1. Descrie importana cifrei 2 n fiecare din numerele: 230, 629, 732, 222,
2. Compar numerele: 524 i 298; 943 i 676; 245 i 534.
3. Explic proprietatea adunrii numit comutativitate prin dou exemple date de tine.
4. Argumenteaz valoarea de adevr a urmtorului calcul matematic, efectund proba
n dou moduri: 735-221=514.
5. Analizeaz propoziiile de mai jos i anuleaz-o pe cea care nu prezint un adevr:
Unul din termenii necunoscui ai adunrii se afl prin adunare. Desczutul se afl prin
adunare. Scztorul se afl prin scdere.
6. Aplic proprietile cunoscute ale adunrii pentru a rezolva exerciiul rapid.

 DIAGRAMA WENN

Diagrama Wenn are rolul de a reprezenta sistematic, ntr-un mod ct mai creativ,
asemnrile i deosebirile evidente ntre dou operaii matematice, ntre dou figuri
geometrice etc.
Metoda este potrivit la leciile de consolidare. Activitatea poate fi organizat
n grup, perechi sau chiar frontal.
Exemplu:
Reprezentai n diagrama Wenn ceea ce tii despre adunare i scadere.

Cteva dintre beneficiile

metodelor interactive sunt:
Permit completarea cunotinelor cu altele noi despre o anumit tem;
Elevii sunt stimulati sa gndeasca, rspund la ntrebri, coopereaz, comunic, fac
asocieri, fac conexiuni, argumenteaz, completeaz;
Stimuleaz nvarea n perechi, activiznd ntreg colectivul;
Educ tolerana i nelegerea fa de opinia celuilalt;
Dezvolt gndirea i operaiile ei, limbajul, atenia;
Subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze cunostintele
in moduri variate si complexe, invatand, in acelasi timp, mai temeinic decat in cazul
lucrului individual;

 Dezvolta inteligentele multiple, capacitati specifice inteligentei lingvistice (abilitatea de a folosi

efectiv limba pentru a se exprima retoric, poetic si pentru a-si aminti informatiile), inteligentei
logice-matematice (capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operatii matematice, de a
face deductii), inteligentei spatiale (capacitatea de a recunoaste si a folosi paternurile spatiului;
capacitatea de a crea reprezentari nu doar vizuale), inteligentei interpersonale (capacitatea de a
intelege intentiile, dorintele celorlalti, creand oportunitati in munca colectiva), inteligentei
intrapersonale (capacitatea de autointelegere, de autoapreciere corecta a propriilor sentimente,
motivatii, temeri), inteligentei naturaliste ;
Timpul de solutionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt in cazul lucrului in grupa,
decat atunci cand se incearca gasirea rezolvarilor pe cont propriu;
Interrelatiile dintre membri grupului sporesc interesul pentru o tema, motivand elevii pentru
invatare;
Ofera posibilitatea elevilor de a-si impartasi parerile, experienta, ideile, informatiile, strategiile
personale de lucru;
Se reduce la minim fenomenul blocajului emotional al creativitatii;
Grupul da un sentiment de incredere, de siguranta, antrenare reciproca a membrilor, ceea ce duce
la disparitia fricii de esec, la aparitia curajului de asumare a riscului;
Stimuleaza si dezvolta capacitati cognitive complexe: gandirea divergenta, gandirea laterala
(capacitate de a privi si cerceta lucrurile in alt mod, de a relaxa controlul gandirii), gandirea critica,
spiritul critic.

Permanenta deschidere spre nou, spre o continuu

cercetare, inovaie, revitalizare i creaie, a oferit acestor
metode interactive un caracter dinamic, progresiv, atent
direcionat spre perfecionarea i remodelarea gndirii
laturii sale procesuale.