UNIVERSITATEA DE MEDICIN I

FARMACIE
GR. T. POPA IASI
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

PARODONTOLOGIE

CURS NR 2

SEF LUCRARI DR LILIANA PASARIN

STRUCTURA PARODONTIULUI

1.PARODONTIUL DE INVELIS
2.PARODONTIUL DE SUSTINERE

STRUCTURA CLINICA NORMALA A PARODON-

TIULUI

FIZIOLOGIA PARODONTIULUI
Parodontologia este ramura tiinelor medicinii
dentare care se preocup de starea de sntate i de
mbolnvire a parodoniului marginal.n acest scop
studiaz i promoveaz metode moderne de diagnostic i
clasificare a mbolnvirilor i tratamente complexe
medicale,chirurgicale i de restaurare dento-ocluzal
SANATATEA PARODONTALA=STARE DE STABILITATE IN TIMP A
COMPONENTELOR PARODONTIULUI

---GINGIA (PARODONTIUL DE INVELIS)

---CEMENTUL RADICULAR
---OSUL ALVEOLAR
---DESMODONTIUL

PARODONTIUL= TOTALITATEA TESUTURILOR CE MENTIN SI SUSTIN

DINTELE IN OSUL MAXILAR
STRUCTURA ESUTURILOR PARODONTALE

a. Parodoniul marginal
superficial (de
nveli):gingia :
- Gingia marginala libera:
- marginea gingival
- papila interdentar
- Gingia fix
b. Parodoniul profund (de
susinere):
- Cement radicular
- Desmodoniu
ligamentul parodontal
- Os alveolar
GINGIVITA (inflamatia gingiei)
-este forma cea mai comuna de boala parodontala
-placa bacteriana care produce inflamatia si factorii de iritatie care favorizeaza
acumularea de placa sunt regasiti frecvent in mediul gingival

PARODONTITAeste un termen general care cuprinde numeroase forme de boli

inflamatorii
--difera si in ceea ce priveste etiologia microbiana
--rolul pe care il joaca raspunsul gazdei este foarte variabil

Dupa RATEITSCHAK se folosesc in practica clinica termeni de:- USOARA

-MODERATA
-SEVERA
Parodoniul marginal are dou componente principale :
Parodoniu superficial sau de nveli format din gingie cu:
epiteliu gingival;
corion gingival;
ligamente supraalveolare.

B. Parodoniu profund, de susinere sau funcional, format din :

cement radicular,
desmodoniu,
os alveolar.
Structura parodoniului marginal de nveli (superficial)

Parodoniul superficial sau de nveli reprezentat de gingia propriu-

zis este parte component a parodoniului marginal alturi,
bineneles, de parodoniul profund de susinere sau funcional.
n ceea ce privete parodoniul marginal superficial, de nveli,
trebuie precizat faptul c mucoasa cavitii orale poate fi mprit
n trei zone principale:

1. Gingia i mucoasa care acoper bolta palatin osoas

(format din apofizele palatine ale oaselor maxilare i
lamele orizontale ale oaselor palatine), denumit i
mucoasa masticatorie.
2. Mucoasa de pe faa dorsal a limbii specializat n
receptarea stimulilor care produc senzaii gustative.
3. Mucoasa de cptuire a cavitii orale, slab keratinizat i cu
o submucoas bine reprezentat de esut conjunctiv lax, este
mucoasa buzelor,obrajilor, suprafeei ventrale a limbii, a
planeului bucal, a palatului moale i uvulei, precum i mucoasa
alveolar.

Aadar, gingia reprezint unul din esuturile care acoper

cavitatea bucal, fiind acea poriune a mucoasei masticatorii
care ncepe de la linia muco-gingival i acoper procesele
alveolare n jurul prilor cervicale ale dintelui. Rolul su este de
a furniza un ataament epitelial organic i de a acoperi partea
coronar a dintelui.
Gingia poate fi mprit n trei zone adiacente:
- gingia marginal(liber sau neataat) de 1,5 mm
lime;
- gingia ataat(solidarizat ferm la osul
subiacent), cu limi diferite;
- gingia interdentar(papilar) situat ntre doi dini
adiaceni.

a) Gingia marginal liber - este partea cea mai

coronar a gingiei i corespunde sulcusului
gingival. Ea nu ader la dinte i formeaz peretele
moale al anului gingival. Limea marginii
gingivale libere variaz ntre 0,5-2 mm. Gingia
marginal sntoas are profil ascuit n lam de
cuit, aspect regulat, consisten ferm i textur
neted.
Limita dintre marginea gingival liber i gingia fix
este marcat de anul marginii gingivale libere (o
depresiune puin profund a suprafeei gingivale),
care, uneori, poate fi ters sau lipsete. Acest an
corespunde n general cu poriunea cea mai decliv
a anului gingival.
b) Gingia fix se situeaz apical n raport cu gingia
marginal i anul gingival liber i este solidarizat ferm la
dinte i la osul alveolar subiacent. Are o nlime vertical
cuprins ntre 1 i 9 mm, n funcie de dintele investigat, de
localizarea frenurilor, bridelor i fasciculelor musculare
subiacente.
Gingia fix are, n general, o nlime mai mare la maxilar
dect la mandibul, n special la incisivii i molarii
maxilarului pe faa vestibular i este foarte ngust la
molarii 2 i 3 mandibulari.
n general gingia ataat este mai lata n regiunile
maxilare anterioare i mai ngust n regiunile molare i
premolare.
Totodat, gingia ataat devine tot mai larg pe msur ce pacientul
nainteaz n vrst (dup Ainamo i Coll - 1981).
Gingia fix constituie o zon de rezisten mpotriva tendinelor de
retracie i deplasare ale marginii gingivale libere, rezultate prin periaj
sau prin traciunile exercitate de mucoasa alveolar i formaiunile
subiacente acesteia (frenuri, bride, fascicule de fibre musculare).
Limita dintre gingia fix i mucoasa alveolar este jonciunea
muco-gingival , reprezentat printr-o linie de demarcaie, i
anume, linia muco-gingival vizibil pe faa vestibular a
ambelor arcade. Aceast linie este vizibil i pe faa lingual a
versantului alveolar mandibular dar lipsete n zona palatinal,
unde mucoasa palatului dur este ferm ataat de osul
subiacent, bine keratinizat i se continu fr o linie de
demarcaie cu gingia.
Limita jonciunii muco-gingivale marcheaz debutul
mucoasei alveolare spre apical, mucoas care este
mai elastic i mai mobil, dect mucoasa fix
situat n direcie invers, coronar, ea fiind o
mucoas legat ntr-o manier lax de structurile
subiacente i care prezint o suprafa neted, este
acoperit de un strat fin de epiteliu i nu poate
suporta aceeai friciune ca suprafaa gingiei
ataate.
c) Gingia interdentar (papila interdentar) este partea gingiei
situat n spaiul interproximal (ambrazura gingival), creat de dinii
adiaceni n contact i care se gsete n mod normal sub punctul
de contact.
Papila interdentar mbrac o form piramidal n regiunea frontal
i aspectul unui cort cu o depresiune pe muchia superioar n zona
lateral. Cnd punctul de contact ntre doi dini vecini lipsete
(diastem primar, incongruen dento-alveolar cu spaiere,
treme, etc. ) ea poate lua form de platou sau chiar de a, ca o
depresiune concav, gingia retractndu-se.
n sens mezio-distal, forma papilei interdentare , n general
triunghiular, depinde de contururile proximale ale dinilor care
creeaz spaiile interproximale: papila este scurtat i ngustat
cnd contururile sunt plate i contactele interproximale sunt largi;
papila este larg i nalt cnd contururile proximale sunt mai
convexe cu o zon de contact mic, cu direcie coronar; papile
proeminente cnd dinii sunt n incongruen, cu spaiul
interdentar fie mic, fie absent.
n sens vestibulo-oral papila interdentar se termin
ctre coroan prin dou creste de esut vestibular i
lingual distincte, unite printr-o depresiune numit col
gingival
Papilele interdentare prezint, totodat, pe feele
vestibulare o depresiune vertical, de la baz spre vrf,
ca un an linear vertical, mai evident la copii.
Forma i volumul papilei interdentare variaz de la individ la
individ i chiar la acelai individ n raport cu:
- vrsta: la copii i tineri ocup n ntregime spaiul interdentar i
are un vrf punctiform uor rotunjit, iar la vrstnici volumul se
reduce iar conturul papilei se aplatizeaz;
- incongruena dento-alveolar cu spaiere reduce volumul
papilei interdentare prin impactul alimentar direct i i modific
forma din proeminen n platou chiar concav, dup cum am mai
specificat chiar mai sus;
- incongruena dento-alveolar cu nghesuire reduce volumul
papilelor interdentare, care sunt nguste, laminate i scurte;
dac se adaug i inflamaia, papilele se tumefiaz, devin
hipertrofice i hiperplazice, ca un polip pediculat sau sesil;
- traumatismul produs de folosirea intempestiv a scobitorii,
periajul excesiv reduc volumul papilelor interdentare;
- diastema i tremele produse prin deplasri patologice ale
dinilor parodontotici produc deformri ale papilelor
interdentare, cu aspect i volum neregulat de la dinte la dinte.
ASPECTE CLINICE ALE GINGIEI SANATOASE

Culoarea---roz-coral,de la gingia atasata pana la creasta gingiei marginale

---variaza in functie de cantitatea de melanina din tesuturi
grosimea epiteliului
gradul de keratinizare
vascularizatia tesutului conjunctiv
---uneori,albastru inchis sau bruna
---uneori mai palida,ca o reactie fata de impactul alimentar trauma-
tizant
Gingie pigmentata sanatoasa( african de 16 ani)
ASPECTUL GINGIEI SANATOASE---granitat sau de coaja de portocala
(datorita unor fascicole de benzi de colagen
cu directie perpendiculara intre mucoasa
si periost)

CONSISTENTA-----ferma,in special in zona de gingie fixa

aspect usor mai lax cu depresionare la comprimare cu sonda
boanta,la nivelul marginii si varfului papilelor
CARACTERE HISTOLOGICE ALE GINGIEI

HISTOLOGIC,GINGIA==TESUT CONJUNCTIV FIBROS ACOPERIT DE UN

EPITELIU PAVIMENTOS STRATIFICAT

EPITELIUL GINGIVAL :---EPITELIUL ORAL SAU EXTERN

---EPITELIUL JONCTIONAL SAU DE JONCTIUNE
---EPITELIUL SULCULAR,EPITELIUL SANTULUI
GINGIVAL,SAU INTERN

--fascicule de fibre gingivale

Si parodontale
EPITELIUL EXTERN----acopera suprafata bucala a gingiei marginale
-----este keratinizat sau para-keratinizat

EPITELIUL SULCUSULUI----este mai subtire

----favorizeaza patrunderea produsilor bacterieni ai
placii dentare in tesutul conjunctiv al gingiei
----este fin si nekeratinizat
EPITELIUL BUCAL CUPRINDE:---patru straturi de celulestratul bazal
---stratul spinos
---stratul granulos
---stratul cornos

CELULELE EPITELIALE SE TRANSFORMA PROGRESIV (avand caracteris-

ticele fiecarui strat celular)===KERATINIZARE

TESUTUL CONJUNCTIV AL GINGIEI===LAMINA PROPRIAstratul papilar

---stratul reticular

-----FIBRE DE COLAGEN (aprox 60%)

-----SUBSTANTA INTERSTITIALA
-----CELULE
-----VASE SANGVINE
-----RAMURI NERVOASE
FIBRELE DE COLAGEN-----mentin ferm gingia marginala pe dinte

A.FIBRE ALVEOLO_GINGIVALE (GINGIVO-PERIOSTALE)

B.FIBRE DENTO_GINGIVALE (GINGIVO-CEMENTARE)
C.FIBRE TRANS-SEPTALE
D.FIBRE CIRCULARE
E.FIBRE LONGITUDINALE
EPITELIUL DE JONCTIUNE---formeaza atasamentul epitelial al gingiei la
suprafata dintelui
---are o latime de aprox 2 mm in sens corono-apical
---inconjura fiecare dinte la colet
---reprezinta legatura dintre gingie si suprafata smaltului
SANTUL GINGIVAL (SULCUS) spatiul creat cand se indeparteaza gingia
marginala de suprafata dentara
---este cuprins intre creasta gingiei marginale
pana la nivelul cel mai coronar al epiteliului
de jonctiune
---adancimea medie a sulcusului ==1,8 mm (1-3mm)

ADANCIMEA CLINICA A SANTULUI GINGIVAL NU CORESPUNDE CU ADANCIMEA

HISTOLOGICA,ACEASTA FIIND MAI MARE!!!
FLUIDUL GINGIVAL(fluidul crevicular)---secretat permanent de tesutul
conjunctiv gingival si filtrat in sulcus prin peretele fin sulcular

----ASIGURA CURATIREA MECANICA A SULCUSULUI

----POSEDA PROPRIETATI ANTIMICROBIENE
----CONTINE ANTICORPI,MARESTE MECANISMUL DE APARARE AL GINGIEI

SECRETIA CRESTE --IN TIMPUL MASTICATIEI

--IN STARILE INFLAMATORII ALE GINGIEI
VASCULARIZATIA GINGIEI

__este abundenta,prezinta numeroase anse capilare

----provine din ramuri ale arterelor alveolare superioare si inferioare:
--arteriole supraperiostale
--arteriole inter-dentare
--arteriole ale ligamentului parodontal

Aplex venos
B---anse capilare subepiteliale

SISTEME DE VASCULARIZATIE
1.Desmodontal
2.Alveolar
3.Mucogingival
GINGIA ARE O PUTERNICA RETEA ANASTOMOZATA DE CAPILARE CE
SE EXTIND SPRE LAMINA PROPRIA SI IN FIECARE PRELUNGIRE PAPILARA

BOGATA RETEA CAPILARA==MODIFICARI DE CULOARE EVIDENTIATE

IMEDIAT CA URMARE A MODIFICARILOR
VASCULARE DIN GINGIVITA
DRENAJUL LIMFATIC----se face spre ganglionii limfatici mentonieri si cervicali

INERVATIA GINGIEI----este asigurata din ramuri colaterale din ramul maxilar

si mandibular al trigemenului

---la maxilar----nervul alveolar superior si ramul labial al nervului infraorbitar

----inervatia gingiei palatine==nervul nazo-palatin si palatin
anterior

---la mandibulanervul bucal ,ptr molari si premolari

---nervul mentonier,ptr dintii anteriori
---nervul lingual,inerveaza gingia mandibulara pe partea
linguala
 CNS-sistem nervos central

A-neuroni senzoriali mezence-

falici din nervul trigemen

B-ram motor-nerv trigemen

C-ram senzitiv nerv trigemen

D-ram senzitiv spinal nerv trigemen

E-fascicul muscular

GT-ganglion trigeminal

V1-nerv oftalmic

V2-nerv maxilar

V3-nerv mandibular
Inervatia unui molar inferior
LEGATURA DINTRE:---DINTE SI ALVEOLA
---DINTE SI GINGIE
---DINTE SI VECINUL SAU

---este realizata prin STRUCTURILE ATASAMENTULUI CONJUNCTIV:

a)Fibre gingivale-dau rezilienta si rezistenta gingiei

b)Ligamentul parodontalfibre de colagenfibrele Sharpey ce se insera
pe osul alveolar si pe suprafata radiculara
c)Cement
d)Os alveolar
PARODONTIUL DE SUSTINERE

COMPONENTE:----DESMODONTIUL SAU LIGAMENTUL PARODONTAL,

----CEMENTUL RADICULAR,
----OSUL ALVEOLAR

LIGAMENTUL PARODONTAL---este un ansamblu de tesuturi care inconjura

radacina unui dinte
---servesc la legarea dintelui de osul alveolar
---este alcatuit din tesut conjunctiv(fascicule
de fibre de colagen)
LARGIMEA MEDIE A SPATIULUI DESMODONTAL
----la un dinte adult este de 0,18mm
----este sub forma de clepsidra,mai larg spre apex(0,25mm),avand portiunea
cea mai ingusta(0,17mm) in zona de rotatie (hypomochlion).

Dimensiunile spatiului dento-alveolar variaza in functie de:

---varsta(este mai larg la adolescenti si tineri)
---gradul de eruptie(mai ingust la dintii neerupti)
---gradul de functionalitate al dintelui(este mai larg la dintii cu functie normala)
---afectiuni sistemice
COMPONENTELE DESMODONTIULUI:
---fibre ligamentare,
---celule,
---substanta fundamentala,
---vase de sange,limfatice,nervi

FIBRE DESMODONTALE(LIGAMENTUL PARODONTAL):

----fibre de colagen(53-74%)
----putine fibre de oxitalan
----rare fibre elastice
FIBRELE DE COLAGEN :

---FIBRE ALVEOLARE SUPRACRESTALE(de la cementul radicularla

creasta osului alveolar in directie apicala ,sub epiteliul jonctional)
----FIBRE ORIZONTALE(sub cele crestale,perpendicular de la dinte la osul
alveolar)
----FIBRE OBLICE(numeroase,merg in directie coronara de la dinte la os)
----FIBRE APICALE(dispuse in evantai in jurul apexului catre os)

FIBRELE PRINCIPALEau un traiect sinuos,se insera in cement de partea

dentara si in os de partea opusa
----sunt denumite in zonele terminale dinspre cement
si os FIBRE SHARPEY
ELEMENTE CELULARE ALE LIGAMENTULUI PARODONTAL:
---celule mezenchimale nediferentiate,
---fibroblasti,
---osteoblasti,
---osteoclasti,
---cementoblaste,
---resturi epiteliale MALASSEZ

Aos alveolar
C---cement
D---dentina
OBosteoblaste
FB----fibroblaste
CB----cementoblaste
ROLUL LIGAMENTULUI PARODONTAL:

___functie mecanica,
___functie organo-genetica,
___functie de nutritie,
___functie senzoriala
CEMENTUL RADICULAR

---tesut calcificat ce acopera radacina dintilor

----mijloc de ancorare pe dinte a fibrelor din ligamentul parodontal
----tesut conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare

CEMENT ACELULAR
CEMENT CELULAR

1.Cement acelular afibrilar situat la nivelul

zonei cervicale a smaltului

2 cement acelular cu fibre extrinseci(se

formeaza inainte si dupa eruptia dintelui)

3.Cement celular cu fibre intrinseci

4.Cement celular cu fibre mixte

CEMENTUL ACELULAR

---se gaseste in partile coronare ale radacinilor

---constituit din straturi dense de fibre de colagen calcificate
---straturile sunt paralele cu axul mare al dintilor

CEMENTUL CELULAR

---se gaseste mai mult in regiunile apicale ale radacinilor si in zonele de furcatie
la pluriradiculari
---contine cementocite localizate in lacune,provenind din cementoblaste
CEMENTUL----fibre de colagen calcificate
----substanta fundamentala interfibrilara

CEMENTOBLASTELE---formeaza o matrice organica (cementoid),ce se

calcifica secundar pentru a forma cementul

CEMENTUL---45-50% materii anorganice

---50-55%materii organice si apa
JONCTIUNEA AMELO-CEMENTARA(JONCTIUNEA SMALT-CEMENT)

----rol important in diagnosticul bolii parodontale si in procedurile

terapeutice

-----60-65% CEMENTUL DEPASESTE SMALTUL

-----30% CONEXIUNE CAP LA CAP CEMENT-SMALT
-----5%-10% CEMENTUL SI SMALTUL NU SE UNESC
DENSITATEA CEMENTULUI

-depunerea de cement este un proces continuu ce variaza de-a lungul

vietii
-formarea de cement este mai rapida in regiunile apicale,grosimea cea mai
mare este in treimea apicala si in zona furcatiei,precum si pe suprafetele
distale decat pe cele meziale
OSUL ALVEOLAR
---este rezultatul proceselor de apozitie si resorbtie
osoasa care intervin de-a lungul vietii

---este constituit din procese osoase alcatuite din

OS SPONGIOS sau TRABECULAR acoperit de o por-
tiune externa mai densa numita OS CORTICAL

ALVEOLELE---sunt spatiile osului alveolar in care se insera radacinile

dintilor
---sunt acoperite de un strat osos numit os alveolar propriu-
zis sau lamina cribriforma
LAMINA DURA----vizualizata pe radiografii printr-o linie alba
---acopera si creasta osului interproximal,,lamina dura crestale,,

PROCESELE ALVEOLARE :---OS INTERPROXIMAL sau SEPT INTERDENTAR

---OS INTER_RADICULAR
---OS RADICULAR

---inconjura radacinile pana la 1-2 mm de Jonctiunea Amelo-Cementara

---grosimea si conturul osului alveolar depind de pozitia dintilor pe arcada
---dintii vestibularizati vor avea un os vestibular subtire si un os radicular gros
---uneori nu exista acoperire osoasa pe o portiune de radacina
SITUATII PATOLOGICE

FENESTRARE==zona izolata de pierdere osoasa

(o portiune radiculara
a dintelui nu mai este
acoperita de os alveolar)

DEHISCENTA==defect osos la nivelul osului marginal

FUNCTIILE OSULUI ALVEOLAR
---fixeaza fibrele ligamentului parodontal
---preia solicitarile exercitate asupra dintelui(presiunea) si le transforma
in tractiune
---asigura un suport integru pentru radacina

DINTELE IMPREUNA CU PARODONTIUL SAU FORMEAZA O UNITATE

MASTICATORIE NUMITA ODONTOM(GRAFF)
FAZE MORFOFUNCTIONALE in cursul evolutiei odontomului:

1.FAZA DE EVOLUTIE SAU DE CRESTERE(dureaza pana in momentul in

care dintii ajung in contact cu antagonistii)

2.FAZA DE ECHILIBRU --este perioada structurarii macro si microscopice

Si asigura relatiile morfofunctionale dintre odontom si organism

3.FAZA DE INVOLUTIE---se termina odata cu expulzia dintilor de pe arcada

---incepe de obicei in a treia sau a patra decada a
vietii
GINGIA
LIGAMENTUL PARODONTAL
OSUL ALVEOLAR
CEMENTUL

-----distincte anatomic
-----interdependente functional
-----mentin o structura de sustinere sanatoasa a dintelui
PARTICULARITATI CLINICE

IN CONTEXT

ETIOPATOGENIC
TARTRU SUPRA SI SUBGINGIVAL
OBTURATII DEBORDANTE
MARGINI CORONARE DEBORDANTE
PREZENTA PLACII BACTERIENE
INFLAMATIE GINGIVALA SEVERA
Carii dentare
Inserii nalte ale frenurilor
Tratamente dentare defectuoase: factor iatrogenic de retenie
FACTORI IATROGENICI
TRATAMENT ORTODONTIC
PIGMENTATII NICOTINICE
PLACA BACTERIANA COLORATA
Pacient 40 ani,parodontita ulcero-necrotica
Dinti extrasi cu parodontita marginala cronica profunda
Abces parodontal
Abces parodontal
Migrari dentare
Pacient 52 ani,parodontita marginala cronica generalizata
Pacient 62 ani,restaurari inadecvate
Pacient 48 ani,diabet tip ll
Bibliografie
1.Carranza,s Clinical Periodontology
2.Dumitriu HT. Parodontologie. Ediia a
v-a. Editura Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2009.

3.Lindhe J, Lang NP, Karring T. Clinical Periodontology

and Implant Dentistry. 5th Edition, Willey-Blackwell, 2008.

4.Mru S, Mocanu C. Parodontologie Clinic, Editura

Apollonia, Iai, 2000.

5.Mru S. Ghid Practic de Propedeutic Parodontal.

Editura Pim, Iai, 2010.

6.Martu S.,Pasarin L.,Ursarescu I.

Propedeutique parodontale.Guide pratique
Maison d,edition,,Gr T Popa,, UMF Iasi,2014
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

VA URMA..