PREMISELE STRATEGIEI DE

INTERNAIONALIZARE

1. Teorii ale internaionalizrii firmei i

implicaiile acestui proces asupra
organizaiei
2. Motivaiile internaionalizrii
3. Etapele premergtoare strategiei de
internaionalizare
1.TEORII PRIVIND FORELE CARE DETERMIN
PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE AL
ORGANIZAIEI:
PRINCIPIUL DETERMINISMULUI MATERIAL N
CARE PROCESUL DE INTERNAIONALIZARE ESTE
CONSIDERAT CA REPREZENTND UN REZULTAT AL
FORELOR DIN AFARA ORGANIZAIEI, FORE
CARE OBLIG FIRMA S SE ADAPTEZE LA
SCHIMBRILE DIN MEDIUL INTERNAIONAL DE
AFACERI.
PRINCIPIUL DETERMINISMULUI
COMPORTAMENTAL N CARE PROCESUL DE
INTERNAIONALIZARE ESTE CONSIDERAT CA
FIIND UN REZULTAT AL DECIZIILOR ADOPTATE DE
CONDUCEREA ORGANIZAIEI PENTRU ADAPTAREA
LA SCHIMBRILE DIN MEDIUL INTERNAIONAL
DE AFACERI I DEZVOLTAREA AFACERILOR.
TEORII PRIVIND NATURA PROCESULUI DE
INTERNAIONALIZARE (CONSIDERAT CA PROCES
EVOLUIONIST SAU PROCES OBLIGATORIU, DE
SUPRAVIEUIRE A ORGANIZAIEI):
TEORIA EVOLUIEI UNILINIARE PLEAC DE LA
IDEEA C TOATE FIRMELE URMEAZ, CU
NECESITATE, ACELAI PROCES DE
INTERNAIONALIZARE, DUP UN MODEL
STANDARD I ORICE MODIFICARE N
SUCCESIUNEA STADIILOR DE DEZVOLTARE ESTE
EXCLUS
TEORIA EVOLUIEI CICLICE PLEAC DE LA IDEEA
C INTERNAIONALIZAREA FIRMEI ESTE UN
PROCES SECVENIAL, N CARE PERIOADELE DE
EVOLUIE STABIL ALTERNEAZ CU
PERIOADELE DE TRANZIIE.
EXIST MAI MULTE OPINII CU PRIVIRE LA EVOLUIA I
STADIILE INTERNAIONALIZRII:
O PRIM CONCEPIE ARAT CA MECANISMUL
INTERNAIONALIZRII FIRMEI DE AFACERI
INTERNAIONALE PARCURGE 7 STADII :
1) RSPUNSUL LA COMANDA EXTERN - FIRMA
PLEAC DE LA EXISTENA UNEI COMENZI DIN
PARTEA IMPORTATORULUI STRIN. N ACEST PRIM
STADIU SE LUCREAZA PRIN COMERCIANII SAU PRIN
INTERMEDIARII INTERNATIONALI.

2) EXPORTUL ACTIV ODAT CU CRETEREA

EXPORTURILOR ARE LOC IMPLICAREA ACTIV A
FIRMEI N VANZARILE INTERNATIONALE. CA
URMARE, SE CONSTITUIE UN SERVICIU SPECIALIZAT
N COMERCIALIZAREA MRFURILOR LA EXPORT
 3) EXPORTUL DIRECT - EXPANSIUNEA
VNZRILOR N STRINATATE FACE CA SERVICIUL
DE EXPORT S NU MAI CORESPUND CERINELOR
DE OPERATIVITATE I EFICIEN I, CA URMARE,
SE CONSTITUIE UN DEPARTAMENT (O DIVIZIE) DE
EXPORT CARE RENUN LA INTERMEDIARI I
VINDE DIRECT IMPORTATORILOR SAU
CUMPRTORILOR FINALI.
4) SUCURSALA I FILIALA DE COMERCIALIZARE -
GRAD MAI RIDICAT DE INTERNAIONALIZARE
COMERCIAL, ATUNCI CAND FIRMA DECIDE SA
INFIINEZE STRUCTURI ORGANIZATORICE N
ARA DE IMPORT (SUCURSALE, FILIALE) CE AU CA
OBIECT PROMOVAREA OPERAIUNILOR DE
EXPORT I NCHEIEREA I DERULAREA
CONTRACTELOR DE VNZARE INTERNAIONAL.
 5) ASAMBLAREA N STRINTATE - ACEAST DECIZIE
SE POATE BAZA PE RAIUNI ECONOMICE
(COSTURI MAI REDUSE DE TRANSPORT PENTRU
PRODUSELE NEASAMBLATE, TAXE VAMALE MAI
REDUSE, COSTURI SALARIALE MAI MICI N ARA DE
IMPORT, ALTE FACILITI).

6) PRODUCIA N STRINTATE - REPREZINT, DE

FAPT, DELOCALIZAREA PRODUCIEI N STRINTATE.
ACEASTA DECIZIE PRESUPUNE ELABORAREA UNEI
STRATEGII DE AFACERI PE TERMEN LUNG, AVND LA
BAZ STUDII DE PIA, PROGRAME DE PROMOVARE I
DISTRIBUIE, ANALIZE DE IDENTIFICARE A UNOR
NIE PE PIAA RESPECTIV.
 7) INTEGRAREA FILIALELOR STRINE - PRESUPUNE
INTEGRAREA DIFERITELOR FILIALE DIN STRINTATE
NTR-UN SISTEM CORPORAIONAL MULTINATIONAL.

ALT OPTIC PRESUPUNE C MECANISMUL

INTERNAIONALIZRII CUPRINDE 3 STADII ALE
DEZVOLTRII FIRMEI PE PLAN INTERNAIONAL:

1) INTERNAIONALIZAREA INIIAL - FIRMA VALORIFIC

PE PLAN INTERNAIONAL AVANTAJELE SALE SPECIFICE,
ADIC ACELE COMPETENE I ABILITI CE AU
CONSACRAT-O PE PIAA INTERN: AVANTAJUL
TEHNOLOGIC, AVANTAJE FINANCIARE, AVANTAJE DE
MARKRTING, PUTERE FINANCIAR.
 2) IMPLANTAREA N RILE TERE SUNT
VALORIFICATE AVANTAJELE DE LOCALIZARE N
STRINTATE, FIRMA DEZVOLTNDU-I CAPACITILE
COMERCIALE I DE PRODUCIE PE PIEELE LOCALE
I STRINE I ADAPTNDU-I STRATEGIA I MODUL
DE OPERARE N FUNCIE DE SPECIFICUL ACESTOR
PIEE.

3) MULTINAIONALIZAREA I GLOBALIZAREA - SE
BAZEAZ PE AVANTAJELE UNEI STRATEGII GLOBALE
CE ABORDEAZ PIAA GLOBAL CA UN SPAIU
ECONOMIC GLOBAL, UNITAR (TOTAL). ACEST STADIU
PRESUPUNE NFIINAREA UNEI REELE
MULTINAIONALE DE SUBCONTRACTANI I
INTEGRAREA FILIALELOR DIN STRINTATE.
 2. MOTIVAIILE
INTERNAIONALIZRII

MOTIVAIILE PROACTIVE SUNT REPREZENTATE DE:

ACCESUL LA RESURSE,
REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCIE I
OBINEREA DE AVANTAJE COMPETITIVE,
AVANSUL TEHNOLOGIC DE CARE DISPUNE FIRMA
RESPECTIV
GRADUL DE IMPLICARE MANAGERIAL.:

MOTIVAIILLE REACTIVE SUNT REPREZENTATE DE:

PRESIUNEA CONCURENEI,
SCDEREA VNZRILOR PE PIAA INTERN,
EXCESUL DE CAPACITATE DE PRODUCIE,
SUPRAPRODUCIA,

PROXIMITATEA GEOGRAFIC FA DE CLIENI.

 ETAPELE PRELIMINARE
FORMULRII I
IMPLEMENTRII STRATEGIEI
DE INTERNAIONALIZARE

ANALIZA INFORMAIILOR REFERITOARE LA

MEDIUL DE AFACERI EXTERN (IDENTIFICAREA
OPORTUNITILOR I EVALUAREA RISCURILOR
EXISTENTE PE PIAA INTERNAIONAL)
ANALIZA POTENIALULUI DE CARE DISPUNE I
POATE DISPUNE FIRMA (ANALIZA DIAGNOSTIC)
DETERMINAREA OBIECTIVELOR FIRMEI PE
PLAN INTERNAIONAL,
SELECIA PIEELOR I A PARTENERILOR
SELECTAREA FORMELOR DE
INTERNAIONALIZARE N FUNCIE DE
SITUAIA SPECIFIC A UNEI ANUMITE FIRME
IDENTIFICAREA OPORTUNITILOR EXISTENTE
PE PIAA INTERNAIONAL:
INTERNAIONAL
PRESUPUNE REALIZAREA DE STUDII
PERMANENTE DE FEZABILITATE PRIN
CERCETAREA UNOR SURSE DOCUMENTARE
ADECVATE DESPRE PIAA RESPECTIV (DESK
RESEARCH) I DESFURAREA UNOR
ACTIVITI DE CERCETARE PE TEREN PE
PIEELE INT. (FIELD RESEARCH)
SCOPUL ACESTEI ANALIZE ESTE DE A:
ANALIZA NEVOILE I CEREREA SOLVABIL DE
PE PIAA RESPECTIV;
ANALIZA CONCURENA DIN MEDIUL DE
AFACERI RESPECTIV;
DETERMINA RESTRICIILE PRIVIND ACCESUL
PE PIAA ALEAS
EVALUAREA RISCURILOR LEGATE DE PROCESUL DE
INTERNAIONALIZARE RESPECTIV:
RISCURI POLITICE,
RISCURI ECONOMICE,
RISCURI LEGATE DE INFRASTRUCTURA EXISTENT,
CALITATEA FOREI DE MUNC,
INSTABILITATEA ECONOMIC SAU LEGISLATIV
ETC.)
ELABORAREA ANALIZEI DIAGNOSTIC PRIVIND
PUNCTELE FORTE I PUNCTELE SLABE ALE
ORGANIZAIEI ARE DREPT SCOP EVALUAREA
RESURSELOR I RESTRICIILOR COMPANIEI N
PERIOADA INTERNAIONALIZRII.
- ANALIZA DIAGNOSTIC ARE CERINE I FINALITAI
DIFERITE N FUNCIE DE FAZA DE
INTERNAIONALIZARE LA CARE SE REFER:
DIAGNOSTICUL INTERNAIONALIZRII INIIALE
ESTE DESTINAT FIRMEI CU DESCHIDERE
REDUS SPRE EXTERIOR SAU FR EXPERIEN
INTERNAIONAL. ANALIZA ARE DREPT SCOP
EVALUAREA POTENIALULUI DE DEZVOLTARE A
AFACERILOR INTERNAIONALE N VEDEREA
ADAPTRII OFERTEI, A METODELOR I
TEHNICILOR DE OPERARE LA CERINELE
PIEEI.
 DIAGNOSTICUL IMPLANTRII SE APLIC
FIRMELOR CARE DORESC IMPLANTAREA PE UNA
SAU MAI MULTE PIEE EXTERNE. ELEMENTELE
ANALIZATE SUNT: CAPACITATEA FIRMEI DE A
APECIA RISCURILE I NEVOILE DE RESURSE
ASOCIATE ABORDRII UNEI ANUMITE FORME DE
INTERNAIONALIZARE, CAPACIATEA DE A
MOBILIZA RESURSELE NECESARE; CAPACITATEA
DE A DEFINI I DEZVOLTA O STRATEGIE
INTERNAIONAL INND CONT DE VALORILE
CUTURALE ALE FIRMEI

DIAGNOSTICUL MULTINAIONALIZRII
EVALUEAZ CAPACITATEA FIRMEI, CARE ESTE DEJA
IMPLANTAT PE MAI MULTE PIEE EXTERNE, DE A
INTEGRA NTR-UN SISTEM GLOBAL DIFERITELE
SALE FORME DE PREZEN N STRINTATE
(FILIALE, SUCURSALE, LINII DE MONTAJ ETC).
 DEFINIREA OBIECTIVELOR
ORGANIZAIEI LA NIVEL
INTERNAIONAL

DECURG DIN OBIECTIVELE STRATEGICE ALE

ORGANIZAIEI I REFLECT DORINA ACESTEIA DE
INTERNAIONALIZARE.

OBIECTIVELE STRATEGICE SE POT REFERI LA ALEGERI

NTRE:
CRETEREA EXTENSIV (LRGIREA PIEELOR) SAU
CRETEREA INTENSIV (VALORIFICAREA
RESURSELOR, CRETEREA PROFITABILITII),
CRETEREA INTERN (ACUMULAREA CAPITALULUI)
SAU CRETEREA EXTERN (IMPLANTRI, ACHIZIII),
DEZVOLTAREA AUTONOM A ORGANIZAIEI SAU
PRIN PARTENERIAT,
CONCENTRAREA SAU DIVERSIFICAREA
ACTIVITILOR ETC.
OBIECTIVELE TACTICE SAU CONCRETE ALE
INTERNAIONALIZRII POT FI FORMULATE SUB
FORMA UNOR INDICATORI CE SE REFER LA:
RENTABILITATEA CAPITALULUI INVESTIT I
NIVELUL PROFITULUI ATEPTAT;
REALIZAREA CIFREI DE AFACERI PROIECTAT I
ATINGEREA COTEI DE PIA ESTIMAT;
REALIZAREA SISTEMULUI DE CRETERE
PREVZUT;
ATINGEREA PARAMETRILOR PROGNOZAI PRIVIND
PONDEREA BUNURILOR I SERVICIILOR PRODUSE
N STRAINTATE SAU ACHIZIIONATE DE PE PIA
EXTERN, N TOTALUL CIFREI DE AFACERI;
REALIZAREA DISPERSIEI SAU CONCENTRRII
ACTIVITILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE.
 SELECTAREA PIEELOR I A
PARTENERILOR
MODELE DE SELECIE:
ABORDAREA SISTEMIC SE BAZEAZ PE UN
PROCES FORMAL DE LUARE A DECIZIILOR, N
BAZA UNOR DATE STATISTICE PENTRU
EVALUAREA POTENIALULUI PIEELOR.

MODELE:
SISTEMUL PIETRELOR (MODEL ELIMINATORIU
PE BAZA UNOR INDICATORI),
SISTEMUL INDICILOR DE PIA (FOLOSIND
DATE FURNIZATE DE AGENIILE DE RISC),
SISTEMUL MULTIVARIABILELOR PONDERATE
(AVND LA BAZ UN SET DE INDICATORI
PROPRII ORGANIZAIEI RELEVANT PENTRU
PRODUSELE CE PREZINT INTERES PENTRU
ACEASTA).
 ABORDAREA NESISTEMIC, DE NATUR
DESCRIPTIV, ARAT DE FAPT MODUL N CARE
ORGANIZAIILE EFECTUEAZ SELECTAREA PIEELOR
PRIN APELAREA LA CRITERII SUBIECTIVE, CA DE
EXEMPLU, DISTANA PSIHIC FA DE O ANUMIT
AR. ESTE O ABORDARE SPECIFIC NDEOSEBI
ORGANIZAIILOR MAI MICI, CARE SUNT TENTATE S
ABORDEZE MAI DEGRAB RI VECINE.

ABORDAREA RELAIONAL PUNE ACCENTUL PE

SELECTAREA CLIENILOR (I NU A PIEELOR,
RESPECTIV A RILOR), APELND LA UN SISTEM DE
FILTRARE A CELOR MAI PUINI ATRACTIVI
PARTENERI POTENIALI DE AFACERI. LA O ASTFEL
DE ABORDARE SE APELEAZ MAI ALES N CAZUL
PIEELOR INDUSTRIALE.
 SELECIA OPORTUNIST REFLECT
EVIDENIEREA UNOR SITUAII FAVORABILE
APRUTE PENTRU ORGANIZAIE OARECUM
NTMPLTOR, FR DERULAREA VREUNUI
PROCES EVALUATIV DIN PARTEA ACESTEIA.

SELECIA SISTEMATIC A UNOR PIEE SITUATE

N AFARA SPAIULUI RII DE ORIGINE SE FACE
N BAZA UNUI PLAN LOGIC CUPRINZND:
STABILIREA CRITERIILOR CARE URMEAZ S FIE
UTILIZATE, IDENTIFICAREA PROCEDURILOR I A
INSTRUMENTELOR DE PRESELECIE,
CERCETAREA POTENIALULUI PIEELOR
RESPECTIVE, CLASIFICAREA PIEELOR
ANALIZATE N RAPORT DE CRITERIILE STABILITE
I, N FINAL, SELECIA EFECTIV A PIEELOR.
 SELECTAREA PARTENERILOR N ARA SAU ZONA
INT SE EFECUEAZ INND CONT DE
EXPERIENA ACESTORA N AFACERI
INTERNAIONALE, DE EXISTENA SAU
INEXISTENA UNOR AFACERI ANTERIOARE, DE
NIVELUL TEHNOLOGIC DE CARE DISPUNE
POTENIALUL PARTENER, DE SITUAIA SA
ECONOMICO-FINANCIAR, DE GRADUL DE RISC PE
CARE ACESTA L PREZINT (SOLVABILITATE,
INSOLVABILITATE) ETC.
 STABILIREA METODELOR DE OPERARE
N PROCESUL DE
INTERNAIONALIZARE A AFACERILOR.
FORME DE INTERNAIONALIZARE

ETAPA DE STABILIRE A METODELOR DE OPERARE N

CONDIIILE MEDIULUI INTERNAIONAL DE AFACERI
REPREZINT ALEGEREA DIFERITELOR FORME DE
INTERNAIONALIZARE A AFACERILOR I ANUME:
- EXPORTUL DIRECT SAU INDIRECT
- INVESTIII STRINE DIRECTE
- IMPLANTARE N STRINTATE
- FORME DE ALIANE I COOPERARE ETC
OPERAIUNILE DE EXPORT - IMPORT -
OPERAIUNILE COMERCIALE DE REFERIN, CELE
MAI EXTINSE I SPECIFICE FIRMEI
INTERNAIONALE.
GRADUL DE IMPLICARE A MANAGEMENTULUI
PENTRU ACEST TIP DE OPERAIUNI DIFER DUP
TIPUL OPERAIUNII: EXPORT PASIV (CEREREA
VINE DIN STRINTATE) SAU EXPORT ACTIV
(INIIATIVA REVINE VNZTORULUI)
PRILE AU INTERESE DISTINCTE, CHIAR OPUSE,
DAR CONVIN LA ARMONIZAREA LOR IN VEDEREA
NCHEIERII UNEI AFACERI
BAZA JURIDIC A OPERAIUNII O REPREZINT
CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPRARE
INTERNAIONAL
ORIZONTUL DE TIMP AL UNEI OPERAIUNI ESTE
N PRINCIPAL PE TERMEN SCURT, CHIAR DAC SE
POT NCHEIA TRANZACI PE TERMEN LUNG
 EXPORTUL DIRECT - PRODUCTORUL I
REALIZEAZ PRIN PROPRIILE MIJLOACE EXPORTUL
DE BUNURI I SERVICII, CEEA CE PRESUPUNE
EXISTENA N CADRUL FIRMEI A UNEI STRUCTURI
ORGANIZATORICE PROPRII DE COMER EXTERIOR
(COMPARTIMENT, DEPARTAMENT, DIRECIE)
- EXIST CTEVA MODALITI DE REALIZARE A
EXPORTULUI DIRECT: DEPARTAMENT SAU
DIRECIE INTERN DE EXPORT, SUCURSAL SAU
FILIAL N STRINTATE, REPREZENTANII
VOIAJORI, DISTRIBUITORI SAU AGENI
AUTORIZAI STRINI
AVANTAJE:
OFER PRODUCTORULUI POSIBILITATEA S
PARTICIPE LA NSUIREA PROFITULUI
COMERCIAL;
ORGANIZAIA PRODUCTOARE ARE
POSIBILITAREA DE A CONTROLA VNZRILE PE
PIAA RESPECTIV
EXISTENA UNUI CONTACT DIRECT CU PIAA
INTERNAIONAL DIN PARTEA PRODUCTORULUI,
CEEA CE L AJUT S RECEPIONEZE RAPID
MODIFICRILE I SCHIMBRILE DE PE PIAA
RESPECTIV;
OFER POSIBILITATEA PROMOVRII MRCII DE
FABRIC I CONSOLIDAREA POZIIEI PE
SEGMENTUL DE PIA INTERNAIONAL CUCERIT.
DEZAVANTAJE:
COSTURILE DERULRII OPERAIUNILOR DE
COMERCIALIZARE A PRODUSELOR
/SERVICIILOR SUNT RIDICATE;
RISCURILE ORGANIZAIEI SUNT RIDICATE I
SE RSFRNG DIRECT ASUPRA ACTIVITII
ACESTEIA;
NECESIT UN VOLUM RIDICAT DE INFORMAII
PENTRU RERULAREA ACTIVITILOR
CORESPUNZTOARE DERULRII EXPORTULUI;
NECESIT CONTITUIREA UNOR STRUCTURI
ORGANIZATORICE DE PROFIL CEEA CE
CONDUCE LA CRETEREA COSTURILOR.
 EXPORTUL INDIRECT SE REFER LA FAPTUL C
PRODUCTORUL INTERN VINDE MARFA UNEI
FIRME COMERCIALE, CARE EXECTUEAZ
OPERAIUNILE DE EXPORT N NUME I PE
CONT PROPRIU, SEPARNDU-SE ASTFEL
PROCESELE DE COMERCIALIZARE DE CELE
PRODUCTIVE
- FIRMELE AU N ACEST SENS PATRU VARIANTE
POSIBILE:COMERCIANT INTERN CU
ACTIVITATE DE EXPORT, AGENT INTERN CU
ACTIVITATE DE EXPORT, ORGANIZAIE
COOPERATIST, FIRMA - AGENT EXPORTATOR:
AVANTAJELE EXPORTULUI INDIRECT SUNT:
CHELUIELILE CU ORGANIZAREA ACTIVITILOR
DE EXPORT REVIN COMERCIANTULUI CARE
PREIA NTREAGA ACTIVITATE DE PROSPECTARE
A PIEEI INTERNAIONALE, DE NEGOCIERE,
CONTRACTARE SAU DERULARE;
IMPLIC INVESTIII MAI MICI, FIRMA NEFIIND
OBLIGAT S I CREEZE O STRUCTUR
ORGANIZATORIC SPECIALIZAT
RISCURILE GENERATE DE ACTIVITILE DE
EXPORT SUNT PRELUATE DE COMERCIANT;
ESTE FOARTE RSPNDIT N CAZUL FIRMELOR
PRODUCTOARE MICI I MIJLOCII.
PRINTRE DEZAVANTAJELE EXPORTULUI INDIRECT SE
REGSESC:
LIPSA UNEI LEGTURI DIRECTE A PRODUCTORULUI
CU PIAA CEEA CE CONDUCE LA O INCAPACITATE DE
ADAPTARE RAPID LA SCHIMBRILE MEDIULUI DE
AFACERI INTERNAIONAL;
EXIST RISCUL CA OFERTA S NU CORESPUND CU
CERINELE PIEEI;
PRODUCTORUL RMNE ANONIM.
 CONTRAPARTIDA GRUP DE OPERAIUNI N CARE
IMPORTUL ESTE CONDIIONAT DE EFECTUAREA
EXPORTULUI, SAU INVERS.
IMBRAC MAI MULTE FORME:
COMPENSAIA NTRE FIRME - SE DEOSEBETE DE
EXPORTUL OBISNUIT PRIN FAPTUL C PLATA
PREULUI SE FACE N NATURA, NU N BANI, FIIND
UN SCHIMB DE MARF CONTRA MARF;
OPERAIUNILE PARALELE PACHET
TRANZACIONAT N CARE DOU OPERAIUNI
COMERCIALE DE SENS OPUS SUNT LEGATE
CONTRACTUAL I ECONOMIC UNA DE CEALALT;
CONTRAPARTIDA CU PRODUSE PLATA
EXPORTULUI UNOR BUNURI DE ECHIPAMENT,
PRIN LIVRARI DE BUNURI FABRICATE, PRIN
UTILIZAREA PRODUCTIV A ECHIPAMENTELOR DE
CATRE IMPORTATOR.
 OPERAIUNILE DE TRANSFER TEHNOLOGIC
PRESUPUNE NU EXPORTUL PRODUSULUI FABRICAT
CI VALORIFICAREA PRIN COMERCIALIZAREA UNUI
AVANTAJ STRATEGIC AL FIRMEI, CONCRETIZAT N
BREVETE, MRCI, EXPERTIZ TEHNIC.
LICENIERE VNZAREA DREPTULUI DE FOLOSIN
A CUNOTIINELOR TEHNICE BREVETATE DE UN
EXPORTATOR UNUI BENEFICIAR STRIN, CONTRA
UNUI PRE, CE URMEAZ S FIE PLTIT PRINTR-O
SUM FORFETAR (DINAINTE STABILIT) SAU
REDEVENE (PLI PERIODICE).
FRANCIZ DREPTUL DE TRANSFER DE TEHNOLOGIE
COMERCIAL BENEFICIARILOR, PRIN DREPTUL DE A
DESFAURA ACTIVITI ECONOMICE (PRODUCIE I
SERVICII) SUB O MARC RECUNOSCUT
APARINND EXPORTATORULUI;
SUBPRODUCIE SAU SUBCONTRACTARE
TRANSFERUL PRODUCIEI DE SUBANSAMBLE CTRE
ALE PIEE
EXPORTURILE DE OBIECTIVE INDUSTRIALE ESTE
CEA MAI COMPLEX FORM A OPERAIUNILOR
COMERCIALE INTERNAIONALE. CHIAR DACA
RELAIA CONTRACTUAL DE BAZ ESTE UNA DE
TIPUL CREDITOR DEBITOR, ACESTE OPERAIUNI
PREZINT TRSTURI CE LE DEOSEBESC DE
EXPORTURILE PROPRIU-ZISE.

SOCIETILE MIXTE (JOINT VENTURE) SUNT O

FORM DE COOPERARE NTRE PRI, PRIN CARE
DOI SAU MAI MULI PARTENERI DIN RI
DIFERITE DESFAOAR N COMUN, N CADRUL
UNEI FIRME CU PERSONALITATE JURIDIC,
ACTIVITI DE PRODUCIE, FINANCIARE,
COMERCIALE.
IMPLANTAREA N STRINATATE ESTE O
MODALITATE DE DEZVOLTARE A FIRMEI, CE SE
REALIZEAZ PRIN INVESTIII DIRECTE N
STRINATATE I DUCE LA CONSTRUIREA
DIFERITELOR STRUCTURI ORGANIZATORICE
(FILIALELE I SUCURSALELE AFLATE N
STRINATATE).
- POATE FI REALIZAT EXCLUSIV PRIN
EFORTURILE EXPORTATORULUI (BIROURI
COMERCIALE, SUCURSALE SAU FILIALE) SAU
PRIN ASOCIERE CU UN PARTENER LOCAL
(CREAREA UNEI SOCIETI MIXTE).
 FILIALA - FIRM CU CAPITAL PROPRIU
CONSTITUIT DE SOCIETATEA-MAM N
STRINTATE POTRIVIT LEGISLAIEI RILOR DE
REZIDEN. COSTITUIREA I FUNCIONAREA
FILIALELOR SE DESFOAR DUP URMTOARELE
PRINCIPII:
STRUCTURA ORGANIZATORIC I CONDUCEREA
ACTIVITII SUNT DETERMINATE DE
CONDIIILE MEDIULUI ECONOMIC I REGIMUL
JURIDIC DIN ARA DE REZIDEN;
FILIALA SE INTEGREAZ N MECANISMUL
ECONOMIC AL RII DE REZIDEN;
IMAGINEA I PRESTIGIUL COMERCIAL AL
FILIALELOR SUNT DETERMINANTE PENTRU
STABILIREA UNOR RELAII DURABILE CU
PARTENERII.
 SUCURSALA REPREZINT UN SERVICIU AL UNEI
FIRME, IMPLANTAT N STRINTATE, CARE DEPINDE
N TOTALITATE, DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR
I ADMINISTRATIV DE SOCIETATEA CARE A CREAT-O,
IAR OBIECTUL SAU DE ACTIVITATE ESTE IDENTIC CU
CEL AL SOCIETIIMAM.
- SUCURSALA NU ARE PERSONALITATE JURIDIC,
ESTE ORGANIZAT, NREGISTRAT I
FUNCIONEAZ POTRIVIT LEGISLAIEI LOCALE,
CHELTUIELILE NECESARE SUNT SUPORTATE DIN
BUGETUL DE VENITURI I CHELTUIELI AL
SOCIETII-MAM, IAR NCHEIEREA
CONTRACTELOR CU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE
POATE AVEA LOC NUMAI N BAZA MPUTERNICIRII
DE REPREZENTARE DATE DE SOCIETATEA-MAM I
CU RESPECTAREA LEGISLAIEI LOCALE.
REEXPORTUL CONST N CUMPRAREA I
REVNZAREA UNEI MRFI, N SCOPUL
OBINERII UNEI DIFERENE NTRE PREUL DE
CUMPARARE SI CEL DE VANZARE, CARE S
ACOPERE CHELTUIELELE OCAZIONATE DE
DERULAREA OPERAIUNILOR RESPECTIVE I S
ASIGURE UN BENEFICIU PENTRU
NTREPRINZTOR, PRECUM I N SOPUL
PROMOVRII RELAIILOR COMERCIALE CU
DIFERITE RI.