Sunteți pe pagina 1din 22

Terapii de cuplu și familie

2 nov 2017

Evaluarea psihologică
Ghid de investigare

ANDREEA ALGIU (POSMAGIU)


ELENA-CRISTINA MARTINIUC (STURZU)
GABRIELA MAXIM
DIRECTII IN EFECTUAREA
EVALUARII
• In lucrarea de fata va vom prezenta diferitele
domenii pe care trebuie să le analizăm în cadrul
unei analize psiho-sociale generale, incluzind
evaluarea individului, a cuplului sau a
sistemului familial, a sistemelor sociale din
afara familiei și a sistemelor sociale mai mari
cum ar fi cele culturale.
• O astfel de evaluare aprofundata conduce la o
imagine de ansamblu a clientului si la
dezvolatarea unui plan de tratament efectiv
Evaluarea psihologică
- plan general -

1. Evaluarea inițială.

2. Excluderea unor posibile probleme de


vătămare fizică.
3. Excluderea situației de abuz de substanțe.

4. Excluderea unor posibile probleme fizice.

5. Efectuarea evaluării psihosociale


generale.
1. Efectuarea evaluarii initiale:

• Explorarea problemelor actuale;

• Evaluarea solutiilor incercate;

• Evaluarea situatiilor de criza si de stres.


1. EVALUAREA INTIALA
a. Explorarea problemelor actuale - sunt problemele care aduc clientul la
terapie si trebuie evaluate primele. De exemplu, terapeutul va dori sa cunoasca
natura probemelor – ce este, de cat timp exista, cine este afectat cel mai mult
de aceasta problema, daca este manifestata intr-o anumita conjunctura, daca
problema este una relationala (‘nu stim sa comunicam’) sau este perceputa ca
o problema individuala ( copilul nostru are dificultati).
b. Evaluarea solutiilor incercate
In explorarea problemelor este de multe ori de ajutor evaluarea solutiilor pe
care clientii le-au incercat anterior astfel se poate evita recomandarea solutiilor
incercate de catre client care nu au avut success, cee ace poate afecta
credibilitatea terapeutului. De asemenea trebuie avute in vederesolutiile avute
in vedere anterior dar care nu au fost incercate.
c.Evaluarea situatiilor de criza si a evenimentelor stresante
In evaluarea intiala trebuie avute in vedere ce evenimente din viata aduc stress
clientului. Acestea pot fi de factori de natura personala (divort, boala, moartea
unui membru al familiei) sau pot fi de factori externi : sociali, economici sau
politici (disponibilizari, imigratie din cauze economice, sociale sau politice).
Semne ale suicidului
Caracteristici Manifestare si comentarii
1.Linistit, retras, prieteni putini Greu de recunoscut – nu creeaza probleme
Este asociat cu izolarea familiala si sociala
2. Schimbari comportamentale Schimbarea personalitatii
3. Cresterea esecului Adesea omniprezent în școală, muncă, acasă,
prieteni și relații de dragoste.
4.a.Schimbari recente in familie Boala, pierderea locului de munca, consumul
b. pierderi recente a unui membru al familiei de alcool
Deces, divort, separare, plecarea unui membru

5. Disperarea si lipsa sperantei Lipsa sperantei este mai mult asociata cu


sinuciderea decat depresia
6. Acte simptomatice Consumul de alcool si droguri, renuntarea la
bunuri
7. Comunicarea gandurilor sinucigase Ganduri precum ‘Nu merita sa traiesc’, Sunt
terminat’ , ‘am terminat cu asta’
8. Existenta unui plan Cumpararea de medicamente, arme
9. Atitudini negative sau fricoase fata de ‘ am ajuns la capatul drumului’
tratament sau psihiatri Refuza ajutorul.
10. Impas in terapie Sabotarea terapiei
Caracteristici Tendinte
Varsta Riscul creste o data cu varsta. Cresterea este liniara la barbatii albi si este in crestere la
femeile in varsta de 50 de ani. Recent se constata o crestere a ratei sinuciderilor in randul
adolescentilor.

Sex Mai multi barbati comit suicid. Mai multe femei au tentative de suicid. Statistici recente
arata cresterea ratei de suicid la femeile albe tinere.

Etnie Mai multi albi comit suicide


Pierderi din copilarie Pierderile timpurii sunt associate cu comiterea suicidului. Pierderlile tarzii asociate cu
tentativele de suicid.
Pierderi recente Cu cat este mai irevocabila pierderea cu atat mai mult creste riscul de suicid.

Alcoolismul Alcolismul este asociat cu un inalt risc de comitere a sinuciderii.


Boli psihice Sinuciderea este ades asociata cu depresia.
Scaderea mobilitatii Somajul si schimbarea locului de munca
economice
Locuitul in centrul orasului Este asociat cu criminalitate crescuta, boli psihice, saracie, familii dezorganizate

Destramarea familiei Femeile fac fata mai bine unei pierderi decat barbatii.
(divort,
despartire,vaduvie)
Incercari anterioare de Oamenii care au avut incercari de sinucidere in trecut prezinta un risc mai ridicat.
sinucidere
Trecutul familiei (incidenta Existenta in familie a altor membri care au comis sau incercat sa comita sinucid creste
in randul membrilor riscul de suicid.
familiei)
Acumularea pierderilor si mortilor este un factor de risc
A ‘death trend’
Evaluarea violentei si a
abuzului in familie

• Riggs , Caulfield and Street recomanda evaluarea


violentei domestice pentru toti clientii aflati in
terapie.
• Violenta asupra copilului poate fi:
– Fizica
– Neglijarea
– Abuzul sexual
Sarcini/ obligatii teraput

Borum and Reddy au sugerat 6 factori folositi de


clinicieni care impreuna formeaza acronimul
ACTION.
• A – Atitudini
• C – Capacitate
• T – thretshold crossed
• I – Intentia
• O – others (altii)
• N – Noncompliance with risc reduction –
5. Efectuarea evaluării
psihosociale generale
• Evaluarea ABC: afecte, comportament și
cogniții.
• Evaluarea din punctul de vedere al semnificației.
• Evaluarea din punct de vedere spiritual.
• Evaluarea sistemului de cuplu și de familie.
• Evaluarea sistemului social din afara familiei.
• Evaluarea familiei în contextul
social mai larg.
Evaluarea afectelor, a
comportamentului și a cognițiilor
• Pe parcursul evaluării, e necesară o clasificare a
problemelor expuse de client sau a celor
observate de terapeut în funcție de aceste trei
categorii (Affect, Behavior, Cognitions) – pentru
abordarea cognitiv-comportamentală. De
asemenea, terapeutul se va întreba dacă aceste
trăsături pe care le-a notat se regăsesc în DSM.

• Nu pot fi cunoscute caracteristicile tuturor tulburărilor din DSM,


dar e esențială cunoașterea trăsăturilor specifice depresiei,
anxietății, abuzului de substanțe ori a somatizărilor.

• Terapeutul va fi atent să observe dacă pacientul prezintă


aspecte de la mai multe tulburări (comorbiditate).
Evaluarea din punctul de vedere
al semnificației.
Sistemul de semnificație influențează felul în
care individul vede și interpretează
experiențele interne sau externe și cum alege
să răspundă sau să reacționeze la ele.
Autodezvăluire: ”Ce anume înseamnă
acest lucru pentru dvs.?”
A face inferențe pe baza comportamentului
Cunoștințe în diverse domenii (psihologia
vârstelor, cultura zonei etc.)
Se referă la viața religioasă și spirituală a clientului (ca zonă importantă,
determinantă uneori a sistemului de semnificație)

• Bergin (1991) - o evaluare spirituală poate


contribui la cunoașterea perspectivei
clientului cu privire la:
– naturii umane,
– a moralității,
– a ritualurilor și practicilor religioase.
• Întrebări deschise: “În ce fel s-a schimbat viața pacientului în urma
practicării unor credințe spirituale?”

• Modelele de evaluare se centrează cu precădere pe înțelegerea


modului în care viața religioasă, credințele spirituale ajută sau
limitează o persoană (Fitchett, 1993)
Evaluarea cuplului și a
sistemului familial
Structura familiei
• Primul pas în evaluarea familiei este a determina care e structura familiei. O
genogramă (McGoldrick, Gerson, & Petri, 2008) este un instrument foarte
bun pentru a avea o imagine de ansamblu.

Probleme ale ciclului de viață


• problemele specifice ciclurilor de viață:

Naștere Căsătorie Divorț Moarte

• E nevoie de sesizat dacă sunt prezenți factori stressori


datorați acestor situații.
Relația de cuplu
• E nevoie să fie evaluată relația de cuplu chiar și atunci când cel
• venit la terapie e copilul. Este știut că unele conflicte maritale pot
• avea impact semnificativ asupra dezvoltării copilului.
• Un punct de pornire în evaluarea cuplului poate fi administrarea unor chestionare care să
arate nivelurile de stress din relația de cuplu, calitatea relației, dacă există conflicte și
de ce natură, precum și zonele de relație bună .
• E nevoie să fie evaluate de asemenea și posibilele situații de infidelitate.
• Alte instrumente pot fi folosite pentru evaluarea măsurii la care un cuplu e posibil să
divorțeze.
• Se evaluează de asemenea gradul în care cei doi sunt implicați exterior, cu oameni sau
activități care ar putea avea impact asupra implicării în relație.
• Problemele de control și responsabilitate, precum și felul în care se iau deciziile.
• Rolurile de gen pot avea impact asupra felului în care se asumă responsabilitatea.
• Felul în care cei doi interacționează poate da informații despre tipuri de atașament.
• Se vor evalua și felul în care cei doi comunică, precum și atitudinea în abordarea
conflictelor. A-i pune pe cei doi să discute o problemă și a observa cum interacționează în
rezolvarea ei, a-i opri și a le atrage atenția asupra unor atitudini poate fi un exercițiu de
impact în terapia de cuplu.
• Va fi nevoie de evaluat și felul în care prezența sau absența copiilor influențează relația
de cuplu. Chiar și când cuplul nu mai e căsătorit e nevoie să fie evaluat impactul copiilor
asupra relației de cuplu.
Evaluarea familiei

• Ca și în cazul cuplurilor, e nevoie ca familia să fie evaluată în ceea ce privește


problemele de implicare, control, responsabilitate, atașamente, comunicare și
abilități de rezolvare a conflictelor.
• La nivelul angajamentului și implicării e nevoie să fie evaluat modul în care
părintele sau părinții sunt dedicați copiilor lor.
• E de asemenea importantă să de exploreze dacă unul sau ambii părinți au
angajamente exterioare familiei, cu impact negativ asupra implicării în creșterea
copiilor.
• E nevoie să fie evaluate posibilele probleme de control și responsabilitate în
cadrul familiei. Observați felul în care părinții monitorizează activitățile și
comportamentele copiilor și felul în care îi disciplinează.
• O altă zonă de explorat e natura atașamentelor între membrii familiei. E important
aici de avut în vedere și alte relații din cadrul familiei în afara celor părinți-copii.
• În cele din urmă, e nevoie de observat felul în care membrii familiei comunică și își
rezolvă conflictele unii cu alții.
Evaluarea sistemelor sociale din
afara familiei
• Deși ca terapeut de familie vei fi în primul rând preocupat de evaluarea
cuplului ori a sistemului familial, va fi nevoie să aduni uneori și informații
suplimentare, dincolo de aceste granițe. Membrii familiei interacționează cu
o varietate de sisteme sociale în afara familiei. Fiecare din aceste sisteme
pot influența clientul.

• Evaluarea lor va trebui să pornească urmărind anumite obiective concrete.


I. Stressorii exteriori familiei contribuie la problemele din familie?
II. Gradul în care persoanele ori sistemele exterioare pot oferi suport ori
resurse
III. Evaluarea nivelului de funcționare în exteriorul familiei a fiecărui
membru din familie.
IV. Evaluarea sistemelor externe pot oferi chei ale dinamicii individuale și
interpersonale din familie.
V. Evaluarea impactului pe care sistemele din afara familiei îl pot avea
asupra procesului terapeutic.
Evaluarea familiilor în contextul
social mai larg
Terapia familiei a fost criticată în trecut pentru că ignora influența importantă pe care contextul istoric,
social și economic îl au asupra individului și a familiei (Goldner, 1985; James & McIntyre, 1983;
Taggart, 1985). Câteva elemente de care e nevoie să se țină cont în evaluarea și interpretarea
clientului ca parte a unui sistem socio-economic și cultural mai larg:
- Maniera de socializarea corespunzătoare genului. Ca în orice generalizare, terapeutul are nevoie
să recunoască și excepțiile care apar în ceea ce privește patternurile de gen.
- Fondul rasial ori etnic al familiei, mai ales când acesta diferă de cel al terapeutului.
- Sensibilitatea la cultura din care provine clientul, astfel încât să se poată dezvolta o relație
terapeutică solidă, bazată pe încrederea pe care o va căpăta clientul în fața unui terapeut atent la
substratul cultural căruia îi aparține.
Trei coordonate generale pe care o evaluare atentă la proveniența culturală a clientului le va avea:
I. Atenție la interpretarea informațiilor culese de-a lungul evaluării. Terapeutul poate interpreta
greșit anumite comportamente dacă nu le percepe prin obiceiurile culturale ale clientului. De
asemenea, terapeutul are nevoie să țină cont de propriile sale filtre culturale, care îi pot influența
evaluarea.
II. Să avem în vedere de asemenea că nu toate normele de grup specifice unei culturi se
aplică automat și persoanei din fața noastră.
III. E nevoie să fim atenți maniera în care diferențele culturale pot influența relația terapeut-
client și implicațiile care pot interveni în evaluare. E nevoie de observat, de asemenea, care sunt
expectanțele clientului cu privire la ajutorul terapiei.
Minuchin și Fishman (1981): fiecare familie are propria ei cultură care, dacă e înțeleasă și utilizată,
poate constitui o cheie de interpretare a repertoriului comportamental al membrilor ei.
Concluzii
În multe privințe, a efectua o evaluare e ca și cum
ai încerca să refaci un puzzle. La început, ne facem o
imagine de ansamblu, într-o evaluare inițială. Apoi, încetul
cu încetul, trecând prin constatarea sau eliminarea
situațiilor de abuz, consum de substanțe ori boli fizice,
luând în considerare factorii de semnificație și spirituali,
trecem spre evaluarea psihofiziologică. Toate acestea,
căutăm să le abordăm ținând cont de structura familială,
de relația de cuplu, de felul în care e integrat cuplul în
cadrul familiei, al sistemului social din afara familiei și în
cadrul social mai larg. Oprindu-ne asupra fiecăreia dintre
aceste direcții, ca asupra unor piese de puzzle
interconectate, vom obține o imagine clinică completă a
clienților noștri.
Vă mulțumim!