INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Neuromituri = lucruri gresite privind creierul des

intalnite si promovate in cultura si societate

1. avem 5 simturi
2. “partea primitiva a creierului”
3. creierul rational vs creierul emotional
4. creierul vazut ca o “banda de inregistrat
informatia”
5. nu mai apar noi neuroni in creierul adultului
6. gene vs mediu
7. problemele mentale ca efect al memoriilor
traumatice din prima copilarie
8. personalitatea e ceva stabil
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

• Majoritatea oamenilor cred ca au 5

simturi, iar un “al saselea simt” este ceva
legat de paranormal

• In realitate avem cel putin 14 simturi:

vaz, auz, miros, pipait, gust, simt termic,
simt feromonal, simtul luminii albastre,
simtul echilibrului, simtul durerii, simtul
visceral, simtul kinestezic, simtul dilatarii
plamanilor si simtul chimic
 Neuromituri

“partea primitiva a creierului”

Creierul uman este similar ca organizare si functii cu toate creierele
mamiferelor. Unele parti sunt mai evoluate dar aceste parti exista
intr-o forma mai simpla in creierul tuturor mamiferelor.
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

• in creier nu exista “centrul emotiei” sau “al personalitatii

• emotii apar in aproape toate regiunile creierului

 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

• dilema gene vs mediu

• mediul actioneaza asupra

creierului schimband activitatea
genelor din neuroni - unele
gene sunt pornite altele sunt
oprite

• invatarea si stresul = exemple

ale acestor efecte numite
epigenetice
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

• problemele mentale ca si efect al amintirilor traumatice din copilarie

• multe probleme mentale ale adultului isi au originea in evenimente

traumatice din copilari dar rareori cauza este amintirea evenimentului

• evenimentele traumatice exercita efecte epigenetice asupra genelor din

creier responsabile de crearea circuitelor implicate in adaptarea la nou,
incertitudine si feedback negativ

comportament
Gene din Circuite din
Trauma ganduri &
creier creier emotii
 Neuromituri

Personalitatea este definită ca fiind “suma trăsăturilor stabile,

care se exprimă constant în comportament şi sunt definitorii pentru o
persoană”

• în anii ’70 şi ’80 se credea că trăsăturile de personalitate ale cuiva

odată consolidate în adolescenţă rămȃn stabile de la 21 de ani şi
pȃnă la bătrȃneţe
• este un fapt general acceptat astăzi că cele mai multe
schimbări în personalitate au loc intre 20 şi 40 de ani
• nu se pune problema dacă oamenii se schimbă, ci doar cȃnd, ce
anume îi schimbă şi cum se poate controla schimbarea spre binele
lor
 Neuromituri

• asertivitatea şi încrederea în sine cresc între 27 şi 43 de ani

ca urmare a succesului în carieră
• între 21 şi 60 de ani cresc conştinciozitatea, stabilitatea
emoţională şi agreabilitatea şi scade neuroticismul
• deschiderea la nou şi extroversiunea cresc pȃnă la 40 de ani
şi descresc după 60 de ani, în timp ce conştiinciozitatea are o
permanentă creştere odată cu vȃrsta
• divorţul creşte deschiderea faţă de nou şi extroversiunea la
femei, iar re-căsătoria scade neuroticismul la bărbaţi
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

Constiinta ne dicteaza deciziile si actiunile?

 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

“Tigrul si maimuta” metafora ce descrie relatia dintre mintea constienta si ccea

inconstienta – dupa Dennis Overbye (2007)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• Denumirea manifestarilor vs explicarea manifestarilor

De ce? De ce?

Trasatura de
Comportament Personalitate/Abilitate
mentala
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• Neurostiintele initial au incercat sa descopere “bazele biologice” ale

proceselor psihice: personalitate, inteligenta, gandire, perceptie,
memorie, sentimente, etc
• Dar, rezultatele au fost foarte bulversante. S-a gasit, de exemplu, ca
nu este nici o diferenta in creier intre retelele implicate in atentie,
inteligenta generala, rezolvare de probleme, sau calmarea emotiilor
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Mai ciudat, in creier structuri similare sunt implicate in atasamentul

(fata de mama si partenerul romantic, dar si in altruism / donatii,
sociabilitate si adictie de droguri)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

 Contrar a ceea ce se crede, in

mod traditional nu exista un
“centru al emotiilor”; de
asemenea, nu exista
demarcarea emisfera dreapta
emotionala /emisfera stanga
rationala

 Experientele emotionale sunt

procesate in multe zone din
creier (cateva exemple sunt in
figurile alaturate - zonele
colorate)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• In ciuda faptului ca folosim des termenul “memorie” nu s-a

descoperit nici un “centru al memoriei” in creier
• De fapt, intregul creier poate fi vazut ca o “masina de invatat” iar
informatia este stocata in zonele simturilor si ale miscarilor!
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• Creierul foloseste aceeasi retea atunci cand ne amintim evenimente din viata,
dar si atunci cand ne imaginam facand fata intr-un context viitor
• In mod traditional primul proces este vazut ca parte a “memoriei”, iar al doilea
ca parte a planificarii si rezolvarii de probleme ca si operatii ale “gandirii”
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• Nici macar procesele “simple” precum

perceptia nu sunt cum ne inchipuiam noi
• In mod traditional se crede ca “centrii vederii”
sunt in partea din spate a capului, in zona
occipitala. Aici ar fi “neuronii vizuali”
• Dar in ultimii ani s-a descoperit ca acesti
“neuroni vizuali” sunt activi si atunci cand nu
vedem nimic, ci ne imaginam lucruri, anticipam
evenimente, empatizam cu propriul copil, si
sunt capabili sa invete timing-ul unor
evenimente - precum in cate secunde urmeaza
sa primim o recompensa a reward
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Codul ascuns al
creierului

• Dupa ani de zile de studii in

neurostiinte concluzia este ca nu exista
nici o legatura intre constructia si
functionarea creierului si capitolele
cartilor de psihologie
• Facultatile mentale - memorie,
perceptie, emotii, inteligenta,
personalitate, vointa – denumesc
manifestari umane, dar ele nu exista ca
entitati materiale in creierul nostru
• Mecanismele creierului trebuie cautate
dupa alte criterii decat clasificarea
facultatilor mentale
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

“Gândirea şi simţurile sunt înlănţuite în starea de veghe (şi nu în

somn), căci nu este posibilă gândirea fără simţuri şi nici simţurile nu
pot percepe în jur fără gândire. Gândirea provine din inteligenţă şi
este soră cu limbajul. Inteligenţa este cuprinsă în suflet şi ea este
cea care concepe tot cea ce exprimă apoi gândirea şi limbajul.
Limbajul nu poate fi rostit fără gândire prealabilă, iar gândirea nu
poate fi împărtăşită fără limbaj. Spre deosebire de animale, oamenii
au limbaj articulat. La popoare diferite şi limba este diferită, dar
limbajul este doar unul: traducându-l dintr-o limbă în alta, realizezi că
este acelaşi peste tot. Putem spune că oamenii care stăpânesc bine
limbajul sunt conduşi de inteligenţă. Inteligenţa pune oprelişti mâniei
şi poftelor, folosindu-se de limbaj. Lucrurile care trebuie controlate
sunt foamea, somnul, poftele sexuale şi mânia, precum şi alte fapte
de care ai putea să te ruşinezi. Omul are facultăţi mentale, afecte şi
dispoziţii habituale. Afecte sunt dorinţa, mânia, teama, îndrăzneala,
invidia, bucuria, prietenia, ura, regretul, mila şi în general, toate cele
cărora le urmează plăcerea sau durerea.”
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• De unde provin facultatile mentale?

• Pentru prima data ele sunt
mentionate acum 2300 de ani in
textele filosofilor greci Platon si
Aristotel. Iar ei se pare ca le-au preluat
de la Pitagora
• Toti acesti termeni sunt concepte
care in filosofie defineau “calitatile
sufletului”. Termenul “psihologie”
provine din imbinarea cuvintelor
grecesti “psyche” (suflet) si “logos”
(discurs)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Ce date culege psihologia?

Datele comportamentale si introspective care ne indica tipuri de

oameni
• ce fac diversi oameni in situatii specifice
• cum performeaza in diverse sarcini
• ce valorizeaza,
• ce prefera si ce nu,
• cum se simt pusi in anumite situatii

Ce rol au neurostiintele?

Ele preiau datele descriptive culese de psihologie si cauta

mecanismele cauzale care stau in spatele lor