CARACTERIZAREA BOTANICĂ, TEHNOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ

A SPECIEI COACĂZE

Student, Oancea Alina-Gabriela

Coordonator, asist. Dr. Murariu Otilia

 Cuprins:
1. Introducere
2. Denumire ştiinţifică şi populară
3. Origine şi arie de răspândire
4. Importanţă economică
5. Soiuri
6. Boli şi dăunători
7. Cerinţe minime de calitate
Bibliografie
Coacăzul negru şi roşu sunt specii rustice precoce, cu potenţial
biologic ridicat, capabile să dea producţii de 5-8 t/ha la coacăzul
negru şi 10-16 t/ha la cel roşu. Se înmulţesc relativ uşor, iar
durata de exploatare economică este de peste 15 ani.

În țara noastră coacăzul crește spontan în zonele de munte, dar

se întâlnește și în plantații mari sau mici, în zonele submontane
și montane. La câmpie, în gospodăriile familiale se poate planta,
dar numai pe soluri reavene, în locuri semi umbrite, de pildă
printre pomii fructiferi din grădini ori livezi, pe marginea aleilor
din grădini, pe lângă garduri, pe marginea parcelelor
Fructele se consumă în stare proaspătă, congelate sau prelucrate sub formă de
suc, compot, marmeladă, gem, jeleuri, lichior, vin. Din fructe, frunze, vârfuri de
lăstari de coacăz negru se prepară medicamente și ceaiuri recomandate în
tratarea unor afecțiuni gastrointestinale, cardiovasculare, hepato-biliare.
Atât fructele, cât și frunzele de coacăz negru sunt apreciate pentru efectele lor
terapeutice. Coacăzele negre au următoarele proprietăți: tonifică sistemul
nervos central, sporesc acuitatea vizuală, stimulează secreția sucului gastric,
sunt vitaminizante, remineralizante, privind accidentele vasculare, hepato-
biliare.
2. Denumire ştiinţifică şi populară

Ribes nigrum L. = coacăz negru;

Ribes rubrum L. = coacăz roşu;
Ribes niveum L. = coacăz alb
Familia Saxifragaceae, subfam. Ribesoideae
 3. Origine şi arie de raspândire
Coacăzul crește în stare spontană în zone de munte din Europa (Alpi, Carpați, Pirinei) nord-
estul Asiei și în America de Nord. În prezent pe glob se obțin peste 588,4 mii tone fructe
annual, din care Europa realizează circa 84%, fosta U.R.S.S. 15%, iar diferenta se obtine in
Noua Zeelanda, Australia, America de Nord. Țările mari producătoare din Europa sunt
Polonia, Germania, Cehia, Slovacia, Anglia, Austria (Buletinul statistic FAAO numărul 40,
1987). La noi în țară, recensământul din 1979 a evidențiat existența a 1388 ha în cultură pură
și 571 ha cultură intercalată de coacăz roșu și negru.
 4. Importanţă economică

Coacăzele conţin: apă 78,5-87,7%, zaharuri 4,1-

8,8%, acizi (citric, malic, tartric) 1,0-3,6%,
subtanţe pectice 0,39-0,93%, subtanţe proteice
0,94-1,74%, celuloză 1,43-4,57%, săruri minerale
0,3-0,8%, provitamina A, vitamina C si complexul
B. Coacăzele negre se numară între fructele cele
mai bogate în vitaminele C şi P. Acestea conţin
65-400 mg vitamina C la 100g, faţă de 20-60 mg
la 100 mg la coacăzele roşii şi albe. Acestea,
având un raport echilibrat între zaharuri şi acizi,
precum şi un conţinut redus în tanin, se folosesc
proaspete (ca atare) sau sub formă de suc. Din
ele se prepară şi dulceaţă, siropuri, prăjituri,
peltea. Datorită gustului foxat (care dispare în
fructele finite), coacăzele negre se consumă
foarte puţin în stare proaspătă; ele se valorifică
în principal, sub formă de vin (cidru), sirop,
peltea; servesc la fabricarea unor medicamente .
Specie Epoca de coacere Fructul (mărimea, gustul) Rezinţa la:
Ger Boli
5. Soiuri
Coacăz negru
Negre Lee timpuriu Mijlocie, intens foxat f. buna mijlocie
Record timpuriu Supramijlocie, moderat foxat mijlocie mijlocie
Negre Mari semitimpurie Supramijlocie, intens foxat bună mijlocie
Bogatir mijlogie Mare, moderat foxat bună bună
Mendip Cross mijlocie Mijlicie, foxat bună bună
Cotswold Cross semitârzie Mare, moderat foxat bună mijlocie
Septembrie târzie Mare, intens foxat bună mijlocie

Coacăz roşu
Roşu timpuriu timpurie Mijlocie, plăcut aromat bună bună
Abundent semitimpurie Mijlocie, plăcut acidulat bună bună
Jonkheer van Tets mijlocie Supramijlocie, plăcut acidulat bună bună
Piaţa Londrei semitârzie Mare, plăcut acidulate bună bună
Roşu de Olanda târzie Mare, puternic acidulate f. bună bună
Houghton Castle târzie Mijlocie, plăcut acidulat mijlocie bună

Coacăz alb
Albe de Versailles Semitimpurie Mijlocie, plăcut acidulat bună mijlocie
Mărgăritar Mijlocie Mijlocie, plăcut acidulat bună bună
Albe mari semitârzie Supramijlocie, plăcut acidulat bună mijlocie
 6. Boli şi dăunători
Cea mai păgubitoare boală a acestor fructe este
mucegaiul cenuşiu, provocat de ciuperca Botrytis cinerea,
care infectează fructele in cultură, dar se intensifica mult
după recoltare, în ambalaje, deoarece se extinde rapid,
cuprinzând în câteva zile de la un singur fruct, lădiţe
întregi. Acestea se acoperă de o pîslă de culoare cenuşie-
închisă, densă constituită din miceliul şi fructificaţiile
ciupercii. Fructele infectate putrezesc complet.
Putregaiul moale, produs de ciuperca Rhizopus
stolonifera, este la fel de frecvent pe coacăze, după
recoltare, în timpul transportului si comercializării.
Miceliul acestei ciuperci se extinde foarte repede, aşa
încât, in 2-3 zile, întreaga lădiţă este invadată, iar fructele
nu mai pot fi valorificate. Umiditatea si temperatura
ridicate din vehiculele de transport şi din magazinele de
desfacere favorizează invadarea fructelor de către acest
periculos mucegai, mai ales pe fructele bine coapte, rănite
sau lovite.
Penicillium spp. este, de asemenea, un mucegai ce se
dezvoltă uşor pe coacăze şi care produce putrezirea
acestor fructe în toată perioada de la recoltare până la
valorificare. Produce pe suprafaţa fructelor o pîslă verde
sau verde-albastruie, cu miros puternic de mucegai.
Dăunatori Coacăzului
Fitoptul coacăzului – Eriophyes Ribis Hb.
Atacă mugurii care, deși se umflă, nu se mai desfac si se usucă. Iernează ca adulți sub solzii mugurilor.
Pentru combatere se recomandă stropiri de iarnă cu produse pe baza de DNOC ( Creoson 50 in cont.
0,75% ), DNBF ( Dibutox 25 in conc. 1% ) sau zeamă sulfocalcică în concentrație de 20 %, iar primăvara si
vara 2-3 tratamente cu Fosfotox R 35 in concentrație de 0,1%.
Păduchele galben al Coacăzului – Capitophorus Ribis L.
Iernează sub formă de ouă din care in primăvara apar fondatoarele. Înţepăturile produse de păduchii
galbeni provoacă bășicarea frunzelor. Umflăturile se înroşesc şi vegetația stagnează. Combaterea se face
prin stropiri de iarnă şi de vară, cu aceleaşi produse indicate la Fitoptul.
Viespea Coacăzului – Nematus Ribis Scop.
Iernează sub formă de larvă învelită în coconi, în pământ. Are 2 generații pe an. Larvele se hrănesc cu
frunze de coacăz.
 7. Cerinţe minime de calitate

Cerințe minime
În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru
fiecare categorie și de toleranțele admise, fructele cu boabe trebuie să
fie:
•intacte;
•produsele afectate de putregai sau alterate, astfel încât să
devină improprii pentru consum, sunt excluse
•curate, fără materii străine vizibile
• practic fără dăunători
• practic fără deteriorări cauzate de dăunători
•aspect proaspăt
•fără umezeală externă anormală
•fără miros și / sau gust străin.

Dezvoltarea și starea fructelor cu boabe trebuie să fie de așa

natură încât să le permită:
•să reziste la transport și manipulare
• să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
Bibliografie

 Pomicultură generală şi specială – M. Popescu; I. Miliţiu şi coordonatorii,

Editura Didactica 1993
 Arbuşti fructiferi – Victor I. Spiridon
 Pomicultura de la A la Z – Profesor univ. dr. Grigore Mihăescu
 Bolile şi dăunători produselor agricole şi hortiviticole după recoltare – Ana
Hulea, Gh. Taşcă
 Protecţia pomilor şi arbuştilor fructiferi – Dr. ing. Şuta Victoria; dr. ing.
Minoiu N.; dr. ing. Lefter Gh., Editura „Ceres” Bucureşti

Referinţe web :
http://www.unece.org/trade/agr/standard/fresh/FFV-StandardsE.html
https://www.google.ro/search?q=coacaze&source
http://www.daciccool.ro/europlant/siropuri-presate-la-rece/1060-sirop-de-
coacaze-presat-la-rece