TOXICOLOGIE PROFESIONALA

CONF DR VERONICA OPREA

UMF GR T POPA IASI
AGENTI CHIMICI- DATE GENERALE:
• proprietăţile toxice determină: efecte acute,
subacute şi cronice
• criteriul acţiunii asupra organismului: acţiune
generală / sistemică şi locală
• criteriul tehnologic (materie primă, produs finit,
intermediar, catalizator, deşeu)
• caracteristicile chimice sau / şi fizice :solubilitate,
stare de agregare (particule, fibre, fumuri, gaze,
vapori, lichide, solide), volatilitate) : inflamabile,
explozive, carburante,
• proprietăţile corozive şi iritante
• efectele alergizante şi sensibilizante
• efectele cancerigene
• efectele teratogene şi mutagene
• efectele pe sistemul reproducător
 Solvent = substanţă având proprietatea de a
dizolva alte substanţe (cel mai bun de exemplu
de dizolvant este apa).

Toxic : reprezintă orice substanță chimică care

prin pătrundere în organism (indiferent de
cale), fie într-o cantitate relativ mare în doză
unică sau în doze repetate la intervale foarte
scurte, fie în cantități mici, dar repetate în timp,
poate produce în doze mod tranzitoriu sau
durabil, tulburări ale uneia sau a mai multor
funcții , putând provoca chiar moartea .
 Definitii: SO

• 1. Solvent organic este orice compus organic volatil

folosit separat sau în combinaţie cu alte substanţe
ori preparate, fără a suferi modificări chimice,
pentru a dizolva materii prime, produse sau deşeuri,
ori utilizat ca agent de curăţare pentru a dizolva
impurităţi, ca dizolvant, mediu de dispersie,
regulator de vâscozitate, regulator de tensiune
superficială, plastifiant sau conservant.
 Clasificare SO:

• hidrocarburi alifatice: n-hexan, n-heptan

• hidrocarburi aromatice: benzen, toluen, xilen, stiren
• hidrocarburi halogenate: tricloretilena, tetracloretilena,
diclormetan, CCl4
• alcooli (etilic, metilic, butilic)
• cetone: metil-butil-cetona, metil-etil-cetona
• aldehide
• amide/ amine aromatice
• eteri
• CS2
 SO:consideratii generale
• hidrocarburi volatile cu proprietăţi de solubilizare a grăsimilor (prezenţa unei
catene hidrocarbonate în molecula lor) :

• vaste întrebuinţări industriale  problemă de sănătate publică (milioane de tone

de solvenţi organici în diferite industrii cu milioane salariaţi expuşi),
• afinitate pentru SNC (bogat vascularizat, conţinut crescut în lipide),

• efecte neurotoxice centrale si periferice, la doze mici sub LE (CMA) :efecte

cumulative manifestate : de la sindroame neurastenice până la sindroame
demenţiale

• Efectele cumulative ( cronice ) sunt diferite de cele din intoxicaţia acută/subacută

prin expunere la doze peste LA

• Neurotoxicitate = capacitatea unui agent chimic/biologic/fizic de a induce

modificări structurale / funcţionale în SN !
 CERCETARI SI CONTROVERSE ACTUALE:

- „temă privilegiată” a epidemiologiei profesionale asimilată cu

epidemiologia neurotoxicologică

- evaluarea efectelor unor expuneri unice /CS2, C6H6, melange

de SO

- corelarea expunerii externe cu răspunsul organismului

(indicatori biotoxicologici specifici sau relevanti)

- găsirea „gold standard” pentru diagnosticul precoce în

encefalopatia toxică
▓ Indicator de expunere externă = prezenta măsurabilă şi
cuantificabilă a noxelor profesionale chimice în aria locului
de muncă

▓ Indicator de expunere internă = prezenţa măsurabilă şi

cuantificabilă a unui agent extern sau metabolit al acestuia
în mediile biologice, fără alterarea structurii şi / sau funcţiei
organelor, aparatelor sau organismului în ansamblul lui.

▓ Indicator de efect biologic = prezenţa măsurabilă şi

cuantificabilă a modificării structurii, funcţiei unui organ,
aparat sau a organismului în ansamblul lui, dovedită prin
devierea de la normal a unor constante biochimice,
funcţionale, imunologice, genetice sau sistemice,
consecinţă a expunerii la un agent din mediul de muncă
▓ Indicatori de răspuns biologic

▓ Răspuns al organismului = orice modificare reversibilă sau

ireversibilă a structurii ori funcţiei unui organ, aparat sau a
organismului în ansamblul lui, exprimata prin: simptom,
sindrom, entitate patologică pentru care există dovezi ştiinţifice
de asociere pozitivă semnificativă cu expunerea la un agent din
mediul de muncă

▓ Răspuns specific al organismului = complexul de modificări

clinice şi paraclinice care, în condiţii de expunere la factori de
risc din mediul de muncă, caracterizează „boala profesională” şi
/ sau „suprasolicitarea
 • SUBSTANŢA TOXICĂ
↓

EXPUNERE
↓

• FAZA TOXICOCINETICĂ
absorbţie (respirator, tegumentar, digestiv)
transport şi distribuţie
depozitare
eliminare
metabolizare (biotransformare)
• Faza I: reacţii de oxidare, reducere, hidroliză
• Faza II: reacţii de conjugare, sinteză, metilare, acetilare
↓

• FAZA TOXICODINAMICĂ
inhibiţie - stimulare enzimatică
sinteza letală
interacţiune toxic-receptor
blocarea transportului de oxigen
formarea de radicali ai oxigenului
interacţiunea toxic-structuri celulare
mecanisme neuro-umorale
FISA TEHNICA DE SECURITATE
 Limite de expunere (concentraţii atmosferice de toxice
“admisibile”)

• “Limite de expunere” syn cu limitele

tolerabile,“concentraţiile maxime admisibile”,
utilizate in ţara noastră (până în 2000) şi cu TLV
(Threshold Limit Value = Valori Limită Prag) utilizate
în USA.

• Pentru un număr de peste 550 substanţe chimice, in

România sunt stabilite următoarele “limite de
expunere”.
 Concentraţia medie (Cm-TLV-TWA –Time
Weight Average).
1. Este concentraţia medie ponderată cu timpul a
unei substanţe pentru o zi normală de lucru de 8
ore pe zi, 40 ore pe săptămână, la care toţi
muncitorii pot fi expuşi (zi de zi, o viaţă
profesională), fără a produce conform
cunoştinţelor ştiinţifice actuale şi cu excepţia
cazurilor de sensibilizare alergică sau de
intoleranţă individuală, efecte adverse imediate
sau pe termen îndelungat, asupra individului
expus sau/şi asupra descendenţilor acestuia.
 Concentratia medie admisibila
• Concentraţia medie (în mg/m3) determinată real se compară
cu concentraţia medie stabilită legislativ pentru substanţa
chimică respectivă.
• Formula de calcul pentru Cm:
• mg/m3 = C1xT1 +C2xT2 +C3xT3 +CnTn / T. total

• C1, C2 … Cn = reprezintă concentraţiile măsurate în fazele

tehnologice 1, 2 ..n
• T1, T2 …Tn = durata operaţiilor de muncă cu emisii C1, C2 …
Cn
• T=durata totala a expunerii
 Concentraţia admisibilă de vârf (TLV-C;
Ceilling = plafon).
• Concentraţia de vârf corespunde la CMA:
(Concentraţia Maximă Admisibilă) şi este
concentraţia (în mg/m3) a unei substanţe care “nu
trebuie depăşită în nici un moment al zilei, nici
chiar instantaneu”.

• Astfel de concentraţii-plafon, sunt stabilite pentru

substanţele chimice periculoase (efecte narcotice,
sensibilizante, asfixiante, iritante cu instalare rapidă
şi evoluţie gravă).
 TLV-STEL (Short term Exposure Limit)

• Este concentraţia la care muncitorii pot fi expuşi

continuu, dar pentru o scurtă durată de timp, fără
iritaţie intolerabilă, modificări cronice sau
ireversibile ale ţesuturilor, narcoză, suficientă
pentru a creşte riscul de accidente sau pentru a
scădea capacitatea de autosalvare la nevoie şi fără
scăderea capacităţii de muncă.

• Expunerea la o concentraţie TLV-STEL nu trebuie

să dureze mai mult de 15 minute, de cel mult
două ori/zi cu un interval între două expuneri
successive mai mare de 60 minute.
 Indicele toxic global
• În expunerea concomitentă la mai multe substanţe chimice pot fi întâlnite următoarele
situaţii:

– între substanţele chimice prezente în atmosfera locului de muncă nu există

interacţiuni (estimare teoretică), măsurarea concentraţiilor atmosferice şi compararea
cu limitele de expunere (Cm, Cm vârf) se face separat

– substanţele chimice utilizate sunt antagonice (cazuri rare în practică): interpretarea

limitelor de expunere este tot separată,

– substanţele chimice prezente în mediul de muncă au efecte sinergice. Sinergismul

poate fi: de tip aditiv (sumarea efectelor) sau de tip potenţare.
• În expunerea la noxe chimice cu efect sinergic-aditiv se calculează indicele toxic global
(ITG):
• ITG =C1/CMA1 +C2/CMA2 +…Cn/CMAn
• în care :C1= concentraţia toxicului 1
• C2= concentraţia toxicului 2
• CMA = concentraţiile maxime admise (de vârf) pentru fiecare din substanţele 1, 2, 3
utilizate.

• Un raport supraunitar indică existenţa unui risc toxic crescut, raportul subunitar sugerând
un risc (pe termen imediat) scăzut.
 Utilizarea solventilor organici
• Curăţare (degresare) =agenţi de indepartare a
uleiurilor si grasimilor de pe masini, metale, plasticuri
si textile;
• Curatire uscata;
• Componenti(sau diluanti) ai vopselelor, lacurilor,
cerurilor, cremelor-luciu pt dusumele, pantofi,
cerneluri, adezivi,
• Uleiuri de motor, antigel, produse farmaceutice şi
conservanţi;
• Manufactura gumelor artificiale, pielii, plasticelor,
textilelor şi explozivilor;
• Medicamente, pesticide, fumiganţi şi dezinfectanţi;
• Extracţia grăsimilor, uleiuri şi materiale medicinale ;
• Utilizare în variate reacţii/sinteze chimice şi proceduri
de laborator
• Locuri de munca, profesii si tehnologii cu risc:

• galvanizare: operaţii de degresare piese metalice: cu

tricloretilena, white spirit, solvent industrial „nafta”
• operaţii de lăcuire/vopsire: metal, lemn (diluţia vopsele,
lacuri), pictură
• vopsitorie şi imprimerie textile
• vopsitorie auto
• industria adezivilor (pentru încălţăminte, mochetă, linoleum):
cleiuri, lipici, aderom etc.
• construcţii / reparaţii navale
• industria cauciucului
• industria chimică (extracţii, separări) produşi chimici
• industria farmaceutică, cosmetică, alimentară
 1. EFECTE HEPATOTOXICE
• specifice hidrocarburilor clorate ( DMF,
DMSO, TRICLORETILENA, CCl4: numărul
de atomi de clor din moleculă influenţează
toxicitatea hepatică)

- acţiune directă asupra hepatocitului

- indirect prin tulburări ale circulaţiei
intrahepatice
 Tetraclorura de carbon- CCL4
• Sinonime: tetraclorometan; perclorometan;
• Toxic pe toate căile de expunere.
• SNC - narcotic.
• Iritant – cai respiratorii, piele şi ochi.
• Contactul cutanat repetat - dermatite.
• Toxicitate pentru ficat şi rinichi.
• Carcinogen animal.
 CCl4: efecte anatomo-clinice:
• Degenerescenţă hepatocitară ± steatoză
• Reacţia mezenchimală ± scleroză
• Reacţia regenerativă

• Atrofia galbenă acută: hepatita fulminanta

(necroza acuta hepatica)
• Hepatita acută toxică
• Hepatita cronică
 TABLOU CLINIC IN INTOX. ACUTA CU
CCL4
• Saptamana I : icter, hepato-splenomegalie,
greturi, varsaturi, dureri abdominale, urini
hipercrome, astenie fizica...
• Sindrom hepatocitolitic sever: TGP, TGO, G-GT
• Sindrom colestatic: F. ALC, BILIRUBINA
• Sindrom imuno-mezenchimal
• Saptamana II: IRA
• Oligurie, anurie
• Sd de retentie azotata
EFECTE ASUPRA RINICHIULUI
• particular pentru tricloretilena, metanol,
etilenglicoli.

- acţiune directă asupra celulelor tubulare

proximale, ansei Henle cu afectarea
rezorbţiei apei şi concentrarea toxicului
IRA
- indirect prin tulburări ale circulaţiei cu
ischemie ca în rinichiul de şoc
 3. EFECTE HEMATOLOGICE
• particulare benzenului (C6H6), nitrobenzen,
• periferie: hemoliză prin
- eritropatie toxică

• medular: acţionează la nivelul nucleului

(mARN) tulburări de diviziune, de
maturare şi de lansare în circulaţie a
elementelor medulodependente
 SURSE NATURALE/ARTIFICIALE de C6H6:
• -ubicuitar
in natura (prezent in apa, sol, aerul atmosferic)
• -surse naturale: uleiurile volatile (plante, uleiuri nerafinate)
• -surse artificiale: fumul de tigara (fumatorii au o
concentratie de 10 ori > a benzenului in aerul expirat si de 6-
10 ori mai mare in sange),
• -in gazele rezultate din arderea lemnului/carbunelui,
prezent in gudroane

• NB! –persistenta benzenului in stratosfera este de scurta

durata (ore- zile: degradare chimica prin r. cu radicalii OH).
• In sol, apa : biodegradare, degradare prin volatilizare,
fotooxidare.
• -88% din benzenul atm. provine din gazele de esapament,,
gazele industriale(ind. chimica, petrochimica, furnale /
turnatorii de otel).
 EXPUNEREA OCUPATIONALA:
• Locuri de muncă, profesiuni expuse

• obtinerea benzenului (prin distilarea gudronului de huila, a petrolului)

• productia de s. chimice din benzen
• depozitarea, transportul, comercializarea si utilizarea benzinei :

• Utilizarea benzenului ca solvent / diluant (sisteme deschise) în:

-industria de încălţăminte şi pielărie, marochinarie (adezivi)
-industria cosmetica (agent de extractie in tehnologia parfumurilor)
-metalurgie, ind. constructoare de masini (degresant, utilizarea benzolului in
otelarii : contine benzen, toluen, xilen),
-in laboratoare medicale si de cercetare, optică
-tipografie, vopsitorie (lacuri si vopsele pe baza de solventi organici)
-industria cauciucului (utilizarea benzenului ca solvent)
-materie primă sau intermediară în industria chimică şi chimico-
farmaceutică
-rafinării, distilarea uscată a cărbunelui.
-producerea explozivilor
 NB!
In ind. chimica de sinteza se utilizeaza sisteme automatice
(ermetic inchise): expuneri periculoase au loc numai in cazul
avariilor, defectiunilor tehnice (interventii pentru remediere)

• -La incarcarea-descarcarea cisternelor, navelor maritime si in

rafinarii (extractia si cracarea petrolului) : muncitorii pot avea
expuneri periculoase!.

• -Transportul, distribuirea si utilizarea carburantilor (BENZINA

contine 2% benzen – poate emana vapori la 25C):
lucratori din statiile de alimentare, curatarea tancurilor
subterane, incarcarea barjelor in docuri, garajisti, lucratori in
sevice-uri, intretinerea utilajelor agricole.
 TOXICO-CINETICA;
– Timpul de injumatatire in org. uman este de 9 – 24 ore (90
ore in t. adipos)
– Metabolizare – in principal la nivel hepatic prin oxidare:
– Oxidază ( izoenzima cit. P450-2E1 (CYP 2E1):
benzen  oxid de benzen (benzen epoxid: factor
mielotoxic)  prin hidroxilare  fenoli şi difenoli.
– Fenolul (oxidare in prezenta CYP 2E1): catecol,
hidrochinona(via mieloperoxidaza:MPO): metaboliti
reactivi de tipul 1,4 benzokinona
– O cale alternativa de transformare a oxid – benzenului este
r. cu glutationul: rezulta acid fenilmercapturic sau acidul
trans- trans –muconic(metaboliti dozabili in urina)
• 3 faze evolutive :intoxicatia cu C6H6

• iniţial = excitare medulară cu creşterea

numerică a elementelor figurate în periferie:ex
macrocitoza;
• hipoplazie medulară
• aplazie medulară;
parţială – una sau două linii celulare

totală – actionează asupra celulei suşe

 EFECTE MIELOTOXICE:
• I. Acţiune toxică medulară a benzen-epoxidului,
hidrokinonei, peroxidazelor medulare:

Hipo / aplazie medulară caracterizata prin:

• hipocelularitate,
• inlocuirea tesutului medular cu tesut grasos,
• pancitopenie,
• clearance intarziat al fierului plasmatic cu
hipersideremie.
 II. EFECTE LEUCEMOGENE:HEMOPATIA MALIGNA

• GRUPE DE AGENTI/SUBSTANTE
GENERATOARE DE INHIBITIE MEDULARA SI
POTENTIAL LEUCEMOGEN:

• RADIATII IONIZANTE (GAMMA, X, NEUTRONI)

• BENZEN

• CITOTOXICE: EX.CITOSTATICE
 indicatorii biotoxicologici de expunere:
• fenoli urinari:
– totali N(< 50 mg/l); 50 > 100 mg/l în intoxicaţia acută.
• sulfat index < 0,8
– Indicatorii de efect biologic:
• macrocitoză şi hipercromie
• anemie
• leucopenie
• trombocitopenie
• reticulocitoză
• semnul Rumpell Leed - pozitiv
• alungirea timpului de sângerare si de coagulare -
• puncţia medulară:

- hipocelularitate cu degenerescenţă grasă a măduvei care înlocuieşte ţesutul

hematoformator
- deviere - malignă în cazul leucemiei benzenice
 5. EFECTE ASUPRA
REPRODUCERII UMANE
• tulburări de fertilitate
• toxicologie prenatală = embrio şi fetotoxicitate –
consecinţe asupra dezvoltării embrionului sau a
fătului;
• toxicologie perinatală = efecte toxice în perioada
imediat următoare naşterii;
• toxicologie postnatală = efectele toxice asupra
organismului în creştere;
 Consecinţele efectelor toxice:
• embrio-feto-mortalitatea
• retardarea - în creştere
- în dezvoltare = comportament
anormal indus prenatal fie indirect prin efect
iniţial asupra mamei, fie direct asupra fătului;

• anomalii de structură = efecte teratogene (pe

întreaga perioadă sau în anumite faze ale
dezvoltării intrauterine) ±
disfuncţii/malformatii de organe sau sisteme;
 PROTECTIA MATERNITATII (FEMEI
ANGAJATE)
• ESTE OBLIGATORIE LEGISLATIV
• EVALUAREA RISCURILOR DE LA LOCUL DE MUNCA
• RAPORT DE INFORMARE(a salariatei + DSP, ITP) :
• Riscuri :chimice(Pb, Hg), fizice(rad X), biologice, munca
fizica grea
• Masuri de protectie speciale sau/si schimbarea locului
de munca(intreruperea expunerii pe toata durata
sarcinii)
• Concediu de risc maternal (+126 zile)
• Respectarea obligatorie a per de lehuzie(42 zile)
• Adaptarea programului de lucru pt alaptare
• Concediu de crestere a copilului: 1 an
 4. EFECTE ASUPRA SISTEMULUI
NERVOS
• Benzen si omologi (xilen, toluen, stiren),
cloroform, eteri, tricloretilena;
• asupra SNC
• - acut
- sindr. prenarcotic: stare ebrioasă, agitaţie
psiho-motorie, greţuri, vărsături, tulb echilibru
- sindr. narcotic: coma de grade diferite
- cronic = encefaloza toxică :psihosindrom
organic

• SN periferic = poli(nevrită)
• Neurotoxicitatea SO este dependentă de:

• Cantitatea de SO ajunsă în SN (absorbţia,

distribuţia, metabolizarea produsului în
organism)
• durata expunerii la toxic
• afinitatea pentru situsuri specifice de acţiune
• reactivitatea/susceptibilitatea particulară a
organismului
 Agenţi neurotoxici centrali si periferici
recunoscuţi

• clormetan
• diclormetan
• n-hexan
• metil(etil)(butil)-cetona
• stiren, xilen, white spirit
• tetracloretilena,
• toluen,
• tricloretan, tricloretilena
• Neurotoxicitatea SO este dependentă de:

• cantitatea de SO ajunsă în SN (absorbţia,

distribuţia, metabolizarea produsului în
organism)
• durata expunerii la toxic
• afinitatea pentru situsuri specifice de acţiune
din SNC
• reactivitatea/susceptibilitatea particulară a
organismului
 TOXICODINAMICA
• Distribuţia SO: sânge  SN si
organe parenchimatoase (ficat, rinichi)

Noţiunea de barieră hematoencefalică:

• substanţele nepolarizate, liposolubile, pot traversa bariera
hematoencefalică. Substanţele polarizate sunt în general nepenetrabile.

• Funcţionarea barierei hematoencefalice este neomogenă (există arii: ex.

zona mediană a hipotalamusului, aria postrema din ventriculul IV) care
sunt permisive (absenţa celulelor gliale la acest nivel)

• Unii dintre SO pot penetra bariera hematoencefalică prin modificarea

permeabilităţii de alte substanţe ( nutriţionale, xenobiotice)
 MECANISME DE ACŢIUNE
– Agenţi care produc hipoxie/anoxie
• diclormetan  metabolizare  CO  CoHb
• acetonitril, proprionitril, acrilonitril  eliberarea de ioni
cianuraţi  hipoxie celulara (inhibitia citocrom-oxidazei)

– Agenţi care produc axonopatii periferice

• alcooli
• acrilamida
• CS2
• n-hexani, metil-izo-butil-cetona

• Metaboliţii n-hexanului (ex. 2,5 hexan-diona; produce leziuni
ale tecii de mielină, perturbarea metabolismului axonal).
 MECANISME DE ACTIUNE
Neurotoxicitatea secundară hepatotoxicităţii : etanol, CCl4, cloroform prin depăşirea
mecanismelor de dezintoxicare  aflux suplimentar de SO la nivel cerebral

Toxicitate funcţională

Funcţiile:
• senzoriale,
• motrice,
• cognitive: formarea simbolurilor,
integrare şi răspuns emoţional; în intoxicaţia cr cu SO.

• NB!Tulburările funcţionale pot să nu fie detectate (există numai leziuni

citologice, neurochimice) depinzând de capacitatea de rezervă şi de adaptare a
ţesutului nervos

• Nu au fost efectuate analize funcţionale, citogenetice, citologice, biochimice

complete pentru nici un SO.
 MECANISME DE ACŢIUNE SPECIFICE
• n-hexan : se metabolizează in 2,5 hexan-diona + funcţii NH2 din celula nervoasă
 degenerescenţă axonală,
diminuarea transportului axonal retrograd al proteinelor prin scaderea activităţii unor
enzime şi a metabolismului glucidic

• acrilamida (oxidare - cit.P450  glicinamidă  formeaza compuşi (adducti) cu proteine şi

ADN (mutagenitate)  diminuarea transportului axonal de proteine, proteoliză selectivă
în neurofilamente, degenerescenţa celulelor Purkinje, scaderea glutation redus

• metanolul (alcool dehidrogenaza - oxidare)  aldehidă formică (atacă constituienţii

celulari: hepatic, retină)

• CCl4 – metabolizare hepatică şi neuronală  lipo-peroxidare cu distrucţia membranei

celulare

• Toluen – metabolizare hepatică  conjugare cu glicocol  acid hipuric urinar (dozabil in

ur)
-în SNC: catecolamine (NA, Dop, NE)
 proteine neuronale (gama enolaza) şi a proteinelor gliale (-enolaza, CK)
 ROLUL FACTORILOR GENETICI:

• orientarea metabolizării SO  spre producerea unei

cantităţi mai mari de metaboliţi toxici !

• polimorfismul activităţii glutation-S-trasferaza la om

(¾ din indivizi cu acţiune rapidă enzimatică şi 25% cu
activitate lentă)

• Ex. Bromura de metil, Diclormetan

• Oxidul de etilena ; glutation-S-tranferaza 

neutralizarea toxicului (mec de protecţie absent la cei
cu neutralizare lentă)
 EFECTE NEUROTOXICE PERIFERICE:neuropatii

• mononeuropatii (nervul optic, trigemen, nervul

median)  deficit senzitivo-motor în teritoriul
topografic + modificări ENMG).

• multinevrite (2 sau mai mulţi nervi izolaţi).

• polineuropatii toxice  recunoscute etiologic în

tabelul de boli profesionale: metilbutilcetona, n-
hexan, sulfură de carbon, acrilamidă, compuşi
organfosforici, oxidul de etilen
 Agenţi neurotoxici recunoscuţi

• clormetan
• diclormetan
• n-hexan
• metil(etil)(butil)-cetona
• stiren, xilen, white spirit
• tetracloretilena, toluen, tricloretan,
tricloretilena
 DG. CLINIC - POLINEUROPATII:
• Debut cu tulburări:
• senzitive – distal, simetric, bilateral (amorţeli, furnicături, hipoestezie)

• motorii – fatigabilitate musculară, oboseală la mers, crampe/fasciculaţii musculare,

amiotrofie (loja posterioară, loja antero-externă a gambelor)

• vegetative – transpiraţie, edem, tulburări vasculare (cianoză,extremitati reci)

Obiectiv (neurologc);

• - scăderea/abolirea ROT distale

• - tulburări extero şi proprioceptive (hipoanestezie termo/algezică în şosetă/în

mănuşă, creşterea pragului vibrotactil, alterarea discriminării tactile)
 DG PARACLINIC
• ENMG: traseu neurogen
scăderea VCS şi VCM
• Indicatori biotoxicologici : dozarea de
toxic/metaboliti urinari:
ex.
• - fenoli totali (SO cu nucleu fenolic)
• -2,5 hexan-diona(n-hexani)
• -acidul hipuric (toluen)
• -acidul metilhipuric ( xilen)
 Diagnosticul diferenţial :

Cu polineuropatii generate de;

• etilism
• plumb/alte toxice (Hg)
• DZ
• dismetabolic/carenţial, endocrinologic
• radiculonevrita Guillain –Barre
• amiloidoză
• conectivite (LED)
• medicamente (HIN, vincristina, nitrofurantoin)
• boli infecţioase virale
• neuropatii ereditare  porfiria
• neuropatii senzitive - paraneoplazii