MEDICATIA SNC

Anestezice generale
Hipnotice sedative
Antipsihotice
Antidepresive, anxiolitice
Antiepileptice
Antiparkinsoniene
Stimulante SNC
Nootrope
CLASIFICARE
 In functie de sensul de actiune:

 inhibitoare
 excitante

 In functie de specificitate:
 specifice
 nespecifice

 In functie de specificitate, sensul actiunii si actiunea farmacologica :

 Nespecifice, cu sens inhibitor (ex: anestezice generale, medicamente hipnotico-

sedative);
 Specifice, cu sens inhibitor, care se adreseaza starilor psihice (ex: psihotrope:
anxiolitice, antidepresive, neuroleptice = antipsihotice);
 Specifice, adresate bolilor degenerative (Alzheimer);
 Medicamente destinate placii motorii (ex: miorelaxante, antiepileptice,
antiparkinsoniene);
 Specifice : in medicatia durerii (ex: analgezice opioide si neopioide
neopioide
 Medicamente neurotonice : au rol de a apara si de a hrani celula nervoasa.
ANESTEZICE GENERALE
 Anestezic = an + stesis (lat.) = “fara senzatie”
 Analgezie = an + gesis (lat.) = “fara durere”

 ANESTEZICELE GENERALE (AG) provoaca

deprimarea SNC, cauzeaza pierderea
constientei si a durerii.

 Un AG ideal: pierderea constientei, analgezie,

relaxarea musculaturii striate, fara efecte
metabolice, eliminare rapida ⇨ efecte secundare
scazute.
 NU exista un AG ideal ⇨ asocieri.
CLASIFICARE
 Dupa modul de administrare:
 administrate pe cale inhalatorie
 Gaze (ex. protoxidul de azot O)
 Lichide : derivati halogenati (cloroform, halotan)

eteri halogenati (fluranii)

eteri nehalogenati (eter etilic)
 Actiunea e dependenta de capacitatea fiecarei substante de

a ajunge la creier
 CAM (concentratie alveolara minima): depinde de varsta,

temperatura, asocieri medicamentoase

 administrate pe cale intravenoasa (iv).
 Actiunea depinde de capacitatea acestora de a strabate
bariera hemato-encefalica (BHE).
Etapele de actiune a AG:

 premedicatie (linistirea pacientului)

 anestezie
 relaxare musculara
 mentinerea anesteziei pe perioada interventiei
 trezire
ANESTEZICE GENERALE
ADMINISTRATE PE CALE INHALATORIE
 Protoxidul de azot ( N2O)
 Obtinut prin descompunerea azotatului de amoniu
(NH4NO3).
 gaz incolor, inodor, cu gust dulceag, p.f. = - 88,5°C
 solubil in apa, in alcool si in acetona.
 stabil la aer, nu arde, doar intretine arderea.
 la aproximativ 700°C se descompune in azot si
oxigen.
 substanta exploziva.
 se conserva in stare lichida, la 50 atm.
PROTOXIDUL DE AZOT ( N2O)

 Actiune:
 AG cu potenta scazuta;
 Efectul se instaleaza la concentratii de 30-80%;
 La doze mici are actiune analgezica (20-30%).
 Pentru a evita hipoxia, se asociaza cu oxigen (70% protoxid
+ 30% oxigen)

 Avantaje:
 inductia si revenirea se fac rapid;
 Provoaca doar o usoara deprimare respiratorie;
 Nu irita mucoasa traheo-bronsica.
 RA : greata, voma.
 !! E o substanta periculoasa pentru personalul care
o administreaza. Produce inhibarea toxica a
maduvei hematoformatoare
 Br
F3C CH
HALOTAN Cl

 compus halogenat, lichid, de referinta pentru AG

 neinflamabil, neexplozibil, volatil.

 prezinta miros de cloroform, gust dulceag.

 sensibil la aer, lumina. Se conserva cu timol

(0,01%).
 ataca plasticul si cauciucul.
HALOTAN
 Actiune:
 AG de potenta medie;
 concentratia de 2% induce starea de somn in aproximativ 10min;
 Nu prezinta efecte secundare majore;
 Produce o slaba analgezie ⇨ asocieri
 Produce o relaxare musculara incomplete (de aceea se asociaza cu
blocant general muscular).

 Indicatii:
 astmatici, chirurgie toracica, obstetrica, neurochirurgie.

 IT mic ⇨ atentie deosebita la calcularea dozelor.
 Se utilizeaza si in pediatrie.

 Avantaje:
 nu e iritant local
 favorizeaza intubarea pacientului pt. ca provoaca relaxarea faringelui
si laringelui.
 RA: cefalee, voma, frisoane, hipotensiune arteriala (hTA) care se
intensifica odata cu cresterea dozei, deprimare respiratorie, aritmii,
hipertermie maligna.
 Br

HALOTAN F3C CH
Cl
 Radicalii:
 = CH – CF3 e stabil
 = CH – Br e instabil
 = CH – Cl e instabil ⇨ complexe toxice cu gruparile
din glutation  complecsi toxici hepatici  necroza
hepatica = RA grava !!
 CI: afectiuni hepatice, stari febrile.
 Conditionare : flacoane de 250 ml.

 Denumiri comerciale: Narcotan, Fluotan,

Halotan.
ETERI HALOGENATI : ENFLURAN,
IZOFLURAN, SEVOFLURAN

F
F2CH-O C CH F

F Cl
F2CH-O CH CF3
Enfluran
Cl
Izofluran
F2CH-O CH CF3
CF3
Sevofluran
ETERI HALOGENATI : ENFLURAN,
IZOFLURAN, SEVOFLURAN

 Prezinta atomi de F in molecula.

 Sunt lichide volatile, stabile la aer.

 Nu sunt inflamabile, neexplozive.

 Izofluranul are miros intepator, neplacut, iar

ceilalti doi sunt inodori.
 Nu ataca metalele, dar degradeaza cauciucul.
ETERI HALOGENATI : ENFLURAN,
IZOFLURAN, SEVOFLURAN
 Actiune:
 relaxare musculara buna
 Efect analgezic slab ⇨ se asociaza cu analgezice opioide.
 Revenire rapida
 Efect de iritare a mucoaselor (sevofluranul e cel mai putin
iritant).

 RA: deprimare respiratorie, deprimarea functiei

cardiace, greata, voma, hTA ortostatica.

 Flacoane brune de 100 ml si 250 ml.

 Entrane (enfluran), Florane (izofluran), Sevorane

(sevofluran).
ANESTEZICE GENERALE
ADMINISTRATE PE CALE
INTRAVENOASA
 Derivati barbiturici (cu O) si tiobarbiturici
(cu S) : tiopental.

 Aceasta clasa de compusi prezinta o lipofilie

crescuta, o actiune de scurta durata.

 Se prezinta sub forma de saruri de sodiu solubile

in apa.
 O
H
H5C2 N
S
TIOPENTAL H7C3 CH
CH3
N
H
O

COOC2H5
H7C3 CH-Br + H5C2-HC H2C2ONa
CH3 COOC2H5 -HBr

H2N
COOC2H5
H5C2 + C=S
C H2N

H7C3 CH COOC2H5 - 2 H5C2OH

CH3

O O
H
H5C2 N H5C2 N
+ H5C2ONa
S S - Na +
H7C3 CH - H5C2OH H7C3 CH
N N
CH3 H CH3 H
O O
TIOPENTAL
 substanta cristalina.

 solutia apoasa a tiopentalului sodic : pH=10,5 

incompatibila cu solutii cu pH acid.

 solutia se prepara ex-tempore, pt. a nu precipita

acidul tiobarbituric.
TIOPENTAL
 Actiune:
 de scurta durata
 Induce somnul in aproximativ 10-20 min.
 Revenirea este rapida
 Nu are efect analgezic sau de relaxare musculara ⇨ se
utilizeaza doar in interventii din mica chirurgie.

 RA: deprimare respiratorie, aritmii, tuse, stranut,

bronhospasm.
 CI: insuficienta hepatica, renala, astmatici, cardiaci.
 flacoane cu pulbere de 0,5g sau 1g.
 Tiopental, Pentotal, Nesdonal.
 Solutia se prepara cu apa distilata, ser fiziologic sau
ser glucozat.
ANESTEZICE GENERALE CU
ADMINISTRARE INTRAVENOASA CE
PREZINTA STRUCTURI DIVERSE
Ketamina clorhidrat

 Prezinta 1 atom de carbon asimetric, chiral (C*)

⇨ activitate optica (izomeri optici, racemic).
 Izomerul dextrogir D(+): proprietati hipnotice si
analgezice.
 Izomerul levogir L(-): responsabil de reactiile
adverse. La doze obisnuite reactiile adverse sunt
minime.
 Se utilizeaza racemicul

 pulbere alba, solubila in apa.

KETAMINA CLORHIDRAT

 Actiune si indicatii
 actioneaza la niv. scoartei cerebrale si a sist. limbic
 antagonist competitiv al acidului glutamic ⇨ actiune
inhibitoare asupra SNC
 Actioneaza pe receptorii N-metil-D-aspartat (NMDA), care
sunt abordati si in cazul maladiei Alzheimer.
 AG cu proprietati analgezice puternice.

 Avantaje:
 nu produce deprimare respiratorie sau circulatorie
 Administrata iv produce scaderea reflexelor (obnubilare),
scaderea auzului si a vazului in aprox. 10 secunde.
 La administrare iv induce somnul superficial in aprox. 30
secunde.
 Produce anestezie de scurta durata.

KETAMINA CLORHIDRAT
 Interventii chirurgicale de scurta durata, care nu
necesita relaxare musculara
 unic anestezic in sfera ORL, ortopedie, ginecologie.
 asociere cu alte anestezice pentru a potenta durata
lor de actiune: ex. N2O
 Se prefera in pediatrie (i.m., NU i.v.) si la astmatici.
 RA: tahicardie, HTA, cresterea presiunii
intracraniene, cresterea secretiei salivare,
traheobronsite, halucinatii, delir.
 CI: HTA, HTcraniana, boli cardiace (angina pectorala,
infarct miocardic), tulburari psihice.
 fiole de 5 sau 10 ml cu concentratie de 50 mg/ml.
 Ketalar, Ketanest, Ketamin.
 N
H5C2OOC
N
ETOMIDAT *
HC
CH3

 derivat de imidazol, utilizat ca si carboxilat de

etil.
 prezinta 1 atom de carbon asimetric, chiral (C*).

 exista doi izomeri : levogir L(-) si dextrogir D(+),

dar in terapie se utilizeaza doar D(+).
 izomerii prezinta metabolizare diferita.

 izomerul L(-) se descompune la compusi toxici

(acetofenona)
 Substanta cristalina alba, putin solubila in apa
ETOMIDAT
 Actiune:
 la administrare iv induce somnul superficial in 10-20 sec,
durata 10-15 min.
 Nu are efect analgezic.
 Pt. inducerea anesteziei se asociaza cu alte AG, relaxante
musculare, analgezice.
 RA: greata, voma, miscari mioclonice involuntare (⇨
se va asocia cu diazepam sau cu analgezice opioide)
 DL de 30 ori mai mare decat DE ⇨ utilizare sigura
 emulsie in fiole de cate 2 ml, cu concentratie de 2
mg/ml.
 Etomidat.
 OH

PROPOFOL (CH3)2CH CH(CH3)2

 derivat fenolic
 prezenta radicalilor scad efectul fenolic toxic.
 substanta lichida, conditionata sub forma de emulsie
injectabila.
 produce o anestezie rapida, in aprox. 30 secunde,
durata 10-15 min.
 revenirea este de asemenea rapida.
 se utilizeaza in diagnosticare si anestezie locala.
 se poate folosi si ambulator.

 RA: HTA ortostatica, apnee, deprimare respiratorie.
 fiole de 10 si 20 ml cu concentratie de 10 mg/ml.
 Propofol, Recofol.
DERIVATI BENZODIAZEPINICI: DIAZEPAM,
LORAZEPAM, MIDAZOLAM

 Cel mai activ este midazolamul.

 Induc anestezia singuri in procedurile
endoscopice.
 Diazepamul fiola se asociaza cu alte anestezice
pentru a inlatura efectele psihice nedorite.
 Dormicum (midazolam): fiole de 1 sau 3 ml cu
concentratie de 5 mg/ml.
 CH3 O H O
N N
OH
Cl N Cl N

Cl

Diazepam Lorazepam
N
H3C
N

Cl N

Midazolam
ANALGEZICE OPIOIDE: FENTANIL,
ALFENTANIL, SULFENTANIL, REMIFENTANIL

 o clasa de analgezice puternice.

 La doze mari se produce pierderea constientei.

 Se utilizeaza in pregatirea pacientului pentru

interventiile pe cord si cele neurologice.

 Dezavantaje: deprimare respiratorie,

dependenta, voma.

 !! Fentanilul este comercializat si in scopuri ne-

medicale !!
:

N (CH2)2
S
N
CH2-OCH3
C
O C2H5

Sulfentanil N N
N (CH2)2 N N C2H5

N O
CH2-OCH3
C
O C2H5

Alfentanil

N (CH2)2

N
C
O C2H5
Fentanil
ANTIPSIHOTICE = NEUROLEPTICE
O

F C (CH3)2 N N NH
O
Droperidol
 Se asociaza cu fentanilul pentru inducerea si
mentinerea anesteziei.
 Dozele se adapteaza conform cu starea functiilor
renala si hepatica.

 Droperidol + fentanil  neuroleptanalgezie (induce

stare de liniste, de calm pacientului, insa acesta poate
raspunde la comenzi; se utilizeaza in interventii
chirurgicale de scurta durata)

 Neuroleptanalgezia se transforma in
neuroleptanestezie in cazul in care droperidolul se
asociaza cu fentanilul si cu protoxidul de azot.
PSIHOTROPE

 Psiholeptice – deprimante SNC – hipnotice,

sedative, anxiolitice, antipsihotice

 Psihoanaleptice – antidepresive, psihostimulate

 Psihodisleptice – au ca si efect halucinatii, delir

HIPNOTICE - SEDATIVE
 substante care produc efecte sedative si/sau
hipnotice in functie de doza si calea de
administrare.

 Efectul sedativ se manifesta prin deprimare

psihomotorie, linistire, somn, scaderea
performantei pshicie;

 Efectul hipnotic se manifesta prin instalarea

somnului (somnul se doreste a fi cat mai apropiat
de cel fiziologic).
INSOMNIA

 imposibilitatea de a adormi sau treziri frecvente

pe perioada noptii
 afecteaza in special varstincii si femeile

 afecteaza 50 % din populatie

 cauze : regim inadecvat de viata, consum de

cafea, alcool, durerile mari din diferite afectiuni
patologice, tulburari hormonale, ingestia de
medicamente
 Durta tratamentului: scurta (2-3 saptamani)
CLASIFICAREA SEDATIV- HIPNOTICELOR

 chimica:
 derivati barbiturici
 derivati heterociclici (derivati de benzodiazepine,
structuri diverse)
 farmacologica:
 hipnoinductoare – somn asemanator celui fiziologic,
dozo-dependent, la trezire nu se ragaseste
somnolenta, nu dau dependenta mare
 hipnocoercitive – somn diferit de cel fiziologic, induce
somnul bruc, dozo-dependent (de la somn profund →
somn narcotic → coma →moarte), trezirea se face mai
greu, somnolenta reziduala, cosmaruri
DERIVATI BARBITURICI

 derivati de acid barbituric (ureide ciclice).

 DCI R1 R5 R5’ X

Barbital H C2H5 C2H5 O

Metarbital CH3 C2H5 C2H5 O

Fenobarbital H C2H5 C6H5 O

(Luminal)
Amobarbital H C2H5 O

Butabarbital H C2H5 (CH3)2CH-CH2- O

Secobarbital H H2C=CH-CH2 O

Pentobarbital H C2H5 O

Tiopental H C2H5 S
OBTINEREA ACIDULUI BARBITURIC

- 2 ROH

acid barbituric
ACIDUL BARBITURIC
 acid slab (pKa =4), fara proprietati hipnotice.
 la pKa = 7 ⇨ creste lipofilia ⇨ apare efectul hipnotic.
 pentru atingerea acestui pKa: modulari structurale in
pozitia 5.
 Ambii atomi de hidrogen trebuie substituiti cu:
 resturi alifatice (simpli, ramificati, cu legaturi duble,
triple)
 fenil.
 pKa creste la 7.2-7.8; daca in plus se face o substitutie si la
atomul N1 ⇨ pKa va creste la 8.3.

 Substitutia doar a unui H ⇨ nu apare efect hipnotic; are

loc o tautomerizare cu formarea acidului dihidropirimidinic
(pka = 7) care se prezinta sub forma unui anion cu o
lipofilie scazuta ⇨ nu va traversa bariera hemato-
encefalica.
 Substitutia N3 ⇨ compusi toxici
SINTEZE IN SERIA DERIVATILOR
BARBITURICI

+ HCl
-2 - NaCl
SINTEZE IN SERIA DERIVATILOR
BARBITURICI

KCN
SINTEZE IN SERIA DERIVATILOR
BARBITURICI

1.
2.
-
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
 pulberi albe sau slab galbui

 sunt acizi slabi, insolubili in apa, solubili in alcool

si solutii de hidroxizi si carbonati alcalini prin
formare de saruri ⇨ preparate solubile
(extempore) – carbonatare la aer

 la pH fiziologic se gasesc in forma neionizata ceea

ce le ofera o mai buna absorbtie din tractul
digestiv
MECANISM DE ACTIUNE
 deprimate neselective SNC prin alterarea
functiei cerebrale: somnolenta, sedare, narcoza,
coma
 Cresterea / mimarea rolului inhibitor al GABA

 actiune hipnotica si anticonvulsivanta (cei care

sunt subtituiti in pozitia 5 cu un nucleu fenil)
 inductori ai somnului dar sunt hipnocoercitive

 se utilizeaza pe o durata scurta, deoarece dupa 2

saptamani scade efectul terapeutic, se instaleaza
toleranta, ce duce la dependenta
 se pot asocia cu substante cu efect analgezic
INDICATII

 tratamentul de scurta durata a insomniei :

amobarbital, secobarbital, fenobarbital,
pentobarbital
 epilepsie , atat la adulti cat si la copii

 reduc convulsiile datorate altor factori (febra,

tetanos): fenobarbital
 anxiolitic (premedicatie postoperatorie):
amobarbital, secobarbital, fenobarbital –
parenteral
 Anestezie: tiobarbiturice
REACTII ADVERSE

 dermatita exfoliativa si sindrom Stevens-Johnson

la intreruperea brusca a tratamentului
 deprimare respiratorie, bronhospasm, apnee

 la utilizare prelungita – osteopenie

 produc dependenta fizica, urmata de cea psihica,

iar la intreruperea tratamentului dau sindrom de
abstinenta cu faze excitatorii
 eliminare prin laptele matern ⇨ CI la lauze
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

 paracetamol, anestezice generale, contraceptive

orale, glucocorticoizi, metronidazol, doxacilina,
digitalice
 scade efectul carbamazepinei, altor
anticonvulsivante, anticoagulantelor de sinteza
 in asociere cu antipsihotice, unele antidepresive
si alcool – efectele deprimante SNC se sumeaza
RELATII STRUCTURA CHIMICA -
ACTIVITATE BIOLOGICA

 se gasesc sub forma lactim-lactam

RELATII STRUCTURA CHIMICA
- ACTIVITATE BIOLOGICA

 atomii de hidrogen din pozitia 5 pot fi inlocuiti cu radicali

alchil (liniari, ramificati) sau fenil
 cresterea numarului de atomi de carbon a radicalilor din
pozitia 5 ⇨ cresterea lipofiliei ⇨ cresterea efectului
hipnotic
 o medie de 7-9 atomi de carbon in pozitia 5 ⇨ cel mai
puternic efect; peste 9 atomi de carbon ⇨ scade efectul
hipnotic
 tipul de substituent din pozitia 5:
 radicalii alchil ramificati, cu legaturi duble sau triple au
o metabolizare mai intensa si deci o actiune mai scazuta
 gruparea fenil da moleculei o metabolizare mai lenta, o
actiune mai lunga, dar si proprietati anticonvulsivante
(fenobarbital)
RELATII STRUCTURA CHIMICA
- ACTIVITATE BIOLOGICA

 N-metilarea in pozitia 1 sau 3 are ca si consecinta

instalarea mai rapida a efectului si cresterea
intensitatii actiunii, dar si scaderea timpului de
actiune
 N-metilarea ambilor atomi conduce la efecte
toxice (convulsii)
 Inlocuirea atomului de O din pozitia 2 cu S
modifica efectul terapeutic: anestezice generale
PROPRIETATI FARMACOCINETICE
 administrare orala, rectala, parenterala cu absorbtie variata
 se prezinta sub forma de sare ⇨ absorbtie mai buna (se
administreaza inainte de mancare), dar se carbonateaza usor
si in consecinta se dizolva in momentul utilizarii sau se
utilizeaza ca si solvent propilenglicolul (industrie)
 Separanda
 efectul dureaza 20-60 de min in functie de compus
 metabolizare hepatica, eliminare urinara (glucuronoconjugati)
 calea de metabolizare principala: metabolizarea oxidativa la
catenele R5 sau la azotul metilat
 efect inductor enzimatic asupra glucuroniltransferazei
(enzima ce conjuga si bilirubina)
 asociate cu blocante ale canalului de calciu ⇨ stari de
hipotensiune
 scad concentratia de vitamina D ⇨ osteopenie si osteomalacie
 aminofilina, teofilina si cafeina antagonizeaza efectele
barbituricelor
FENOBARBITAL

 Fenobarbital, comprimate (copii, adulti) 0.015

mg/0.100 mg
 Extraveral, Exigan (fenobarbital + extract de
valeriana)
 Lizadon cps, supozitoare

 Fasconal P

 Distonocalm
ALTI DERIVATI

 Ciclobarbital
 Efect rapid (15 min), durata scurta (3-5 ore)
 Insomnii incipiente

 Amobarbital
 Durata medie (6 ore)
 Insomnii intermitente

 Barbital
 Durata lunga
 Provoaca somnolenta si sedare prelungita
DERIVATI BENZODIAZEPINICI

 Hipnoinductori
 Reprezentanti:
 Derivati 7-nitro
 Nitrazepam
 flunitrazepam
 Derivati 7-clorurati
 Temazepam
 lormetazepam
 Triazoloderivati
 Estazolam
 triazolam
 Derivati florurati
 Flurazepam
 cinolazepam
 Derivati de imidazol
 midazolam
 loprazolam
7-NITRODERIVATI

NITRAZEPAM FLUNITRAZEPAM
DERIVATI 7-CLORURATI

TEMAZEPAM LORMETAZEPAM
TRIAZOLODERIVATI

ESTAZOLAM TRIAZOLAM
DERIVATI IMIDAZOLICI
MIDAZOLAM LOPRAZOLAM
N
H3C
N N CH3

N
O
N

Cl N
N

F
Cl
N

Cl
DERIVATI FLUORURATI

FLURAZEPAM CINOLAZEPAM
UTILIZARI
 Insomnii acute
 Insomnii cronice: maxim 2-4 saptamani, in doze mici
⇨ pot produce dependenta
 la intreruperea tratamentului ⇨ sindrom de
abstinenta: insomnii, amnezie
 Tratamentul se intrerupe prin reducerea treptata a
dozelor
 La varstnici doza se injumatateste
 Nu se utilizeaza la copii decat in situatii extreme
cand se administreaza doar o doza
 Precautie la alaptare si sarcina: insuficienta
respiratorie
 Nu se asociaza cu alte psihotrope, macrolide, alcool
DENUMIRI COMERCIALE

 Nitrazepam cp 2.5 mg / 5 mg
 Flunitrazepam – Rohipnol 1 mg / 2 mg

 Temazepam – Levanoxol cp 10 mg

 Lormetazepam – Loramed 0.5 mg / 1 mg / 2 mg

 Cinolazepam - Gerodorm 40 mg

 Midazolam – Dormicum 7.5 mg

DERIVATI HETEROCICLICI CU
STRUCTURI DIVERSE

 mecanism de actiune asemanator

benzodiazepinelor.

 dau mai rar dependenta si toleranta.

DERIVATI DE CICLOPIROLONA
Zopiclon – structura lactonica

ZOPICLON S-ZOPICLON

*
ZOPICLON
 pulbere alba insolubila in apa si alcool, solubil in
solutii de tampon fosfat
 efect hipnotic ⇨ instalarea si mentinerea
somnului (5-7 ore)
 este relativ bine tolerat

 1 C* ⇨ izomeri optici, racemic

 S-zopiclonul = BD mai buna decat racemicul, cP

atinse in timp mai scurt ⇨ Lunesta, 1, 2, 3 mg
ZOPICLON

 Varstnici: 1/2 doza

 Utilizare – maxim 4 saptamani

 Este neaparat nevoie de un somn de 7-8 ore, in

caz contrar poate produce amnezii
 Inductorii enzimatici cresc metabolizarea S-
Zopiclonului : carbamazepina, fenobarbital,
rifampicina
 Inhibitorii enzimatici de tipul: claritromicina,
antifungice, amiodarona, antidepresive, suc de
grapefruit cresc efectul hipnotic
 Doza hipnotica: 2 - 3 mg
ZOPICLON

 Reactii secundare trecatoare: xeroftalmie,

tulburari de vedere, scaderea apetitului,
dificultati de vedere, ameteli, somnolenta
reziduala, iritabilitate, confuzii, halucinatii,
transpiratii, voma, hipersalivatie
 Contraindicatii: alcoolici, narcomani, afectiuni
respiratorii, hepatice si renale grave, depresivi
 Denumire comerciala: Imovane cp 7.5 mg – 1
doza inante de culcare, Zimovane
DERIVATI DE IMIDAZOPIRIDINA:
ZOLPIDEM ZOLPIDEM

 actiune si indicatii ca si la zopiclon

 actioneaza pe receptorii GABA si
benzodiazepinici
 reactii adverse ca la Zopiclon, dar mai scazute in
intensitate
 denumire comerciala: Stilnox (original), Sanval,
Hipnogen, Zolpidem – cp 5 mg / 10 mg
 ZALEPLON

ZALEPLON

 actiune si indicatii ca si la zopiclon

 Reactii adverse ca la zopiclon, in plus: cefalee,
amnenzie (creste cu cresterea dozelor),
halucinatii, cosmaruri, iar la doze mari euforie
 Dependenta

 Denumire comerciala: Sonata – cp 5 mg / 10 mg –

nu se administreaza in timpul mesei (absorbtie
redusa)
INDIPLON

-Propus ca alternativa la zopiclon

-Avantaj: somnolenta reziduala practic inexistenta
-Toleranta ridicata
-Aprobar in 2007 ca formulari cu eliberare imediata, cu
mentiunea necesitatii unor studii ulterioare
-Abandonat in 2007 din motive economice
 MELATONINA

MELATONINA

 hormon SNC secretat de epifiza, dependent de

lumina (sinteza la intuneric)
 Sinteza incepe seara si este maxima la miezul
noptii
 Are o actiune anxiolitica, protectoare SNC,
presupus anticancerigen, imunomodulator
 Sinteza este maxima la pubertate si scade odata
cu varsta
AGONISTI AI MELATONINEI: RAMELTEON
(ROZEREM, CP 8 MG)

 derivat de melatonina
 actioneaza pe receptorii melatoninici MT1 si MT2
 nu actioneaza pe cei benzodiazepinici, dopaminici
 Mentine ritmul circadian somn-veghe
 nu da dependenta la utilizare indelungata
 se utilizeaza pentru tratarea insomniilor prin defect
de adormire
 RA: somnolenta reziduala, insomnie, greata, voma
 contraindicatii: afectiuni hepatice grave, precatii la
administrarea concomitenta cu inhibitori enzimatici
ANXIOLITICE – TRANCHILIZANTE
MINORE

 capacitatea de a reduce starea de tensiune

psihica, reactiile psihomotorii si vegetative,
 echilibreaza starea emotionala cu un efect de
calm si indiferenta (ataractic)
 relatia intre sedativ-hipnotice si anxiolitice: doze
mici de hipnotice produc sedare, sedativele reduc
anxietatea, anxioliticele duc la instalarea
somnului
 efect miorelaxant, anticonvulsivant
ANXIOLITICE – TRANCHILIZANTE
MINORE
 deprimate SNC ⇨ potenteaza actiunea
anestezicelor generale, hipnoticelor, analgezicelor
 Indicatii: nevroze, afectiuni psihosomatice,
psihoze
 bine tolerate, toxicitate moderata
 clasa cea mai implicata in accidente
medicamentoase voluntare/involuntare
(intoxicatii), la doze mari avand efecte
asemanatoare substantelor euforice
 Reactii adverse: alergice, tulburari
gastrointestinale, tulburari de vedere,
constipatii, uscaciunea gurii,
 Se elibereaza doar cu prescriptie
ANXIOLITICE – TRANCHILIZANTE
MINORE

 Clasificare:
 Derivati de benzodiazepina
 Derivati non-benzodiazepinici
BENZODIAZEPINE ANXIOLITICE

 Prima substanta utilizata: clordiazepoxid ⇨

diazepam ⇨ in prezent peste 50 de substante in
terapie

 Nucleul de baza este benzodiazepina – format

dintr-un nucleu benzenic condensat cu un
heterociclu cu 7 atomi dintre care 2 sunt atomi de
azot
IN FUNCTIE DE POZITIA AZOTULUI DIN
HETEROCICLU

1
1 2 1
2

3 3 2

4 4 3
4 5

1,4-Benzodiazepina 1,5-Benzodiazepina 1,2-Benzodiazepina

IN FUNCTIE DE POZITIA AZOTULUI DIN
HETEROCICLU

2 1
4 3
3 2
1 1 2
3
4

4
1,2,4-Triazolo-benzo-1,4-diazepina
1,3-Imidazo-benzo-1,4-diazepina
 DERIV DE 7-CLORO SAU 7-BROMO-
BENZODIAZEPINONA

D.C.I si specialitati X R1 R2
Diazepam (Diazepamum FR X): Cl CH3 C6H5-
Valium, Clampose cp 2 mg, 5 mg, 10
mg; fiole 5mg/ml de 2 ml; sol rectala
5 mg/2.5 ml, 10 mg/2.5 ml
Bromazepam: Calmepam, Lexotanil , Br H
Lexotan, cp 1.5 mg, 3 mg

Tetrazepam : Myolastan, Relaxam cp Cl CH3

filmate divizabile 50 mg

Nordazepam : Nordas Cl H C6H5-

DERIV DE 7-NITRO-BENZODIAZEPINONA

D.C.I si specialitati X R1

Nitrazepam (Nitrazepamum FR X): cp 2.5 H H

mg, 5 mg

Clonazepam: Rivotril cp 0.5 mg, 2 mg; Cl H

fiole 1 mg/2 ml

Flunitrazepam: Nilium, Rohypnol, F CH3

Roxypnol 1 mg, 2 mg
DERIVATI DE 7-CLORO-BENZODIAZEPINONA

D.C.I si specialitati X R1
Temazpam: Normison H -CH3
Oxazepam cp 10 mg H H
Lorazepam: Anxiar, Lorans, Lorivan, Cl H
Merlit cp 1 mg, 2mg, 2.5 mg

Lormetazepam: Noctamide Cl -CH3

Cinolazepam: Gerodorm cp 40 mg F -(CH2)2CN
DERIVATI 7-CLORO-BENZODIAZEPINON-4-
CARBOXILICI

D.C.I si specialitati X R

Clorazepat sare dipotasica: Tranxene cps H K

5mg, 10 mg, 20 mg

Loflazepat: Victan F C2H5

DERIVATI DE TRIAZOLO- 1,4-
BENZODIAZEPINE

D.C.I. si specialitati X R

Estazolam: Nuctalon H H

Alprazolam: Alprox, Frontin, Helex, Neurol, Prazelox, CH3 H

Xanax, Zolarem cp 0.25 mg, 0.5 mg, 1 mg; cp cu
eliberare prelungita 0.5 mg, 1 mg, 2mg
BENZODIAZEPINE CU STRUCTURI DIVERSE

Medazepam: Ansilan, Eurozepam,

Rudotel, Rusedal cp 10 mg Clotiazepam: Veratran
BENZODIAZEPINE CU STRUCTURI DIVERSE

Clobazam: Frisium cp 10 mg, 20 mg

Tofisopam: Grandaxin cp 50 mg
BENZODIAZEPINE CU STRUCTURI DIVERSE

Flumazemil: Anexate 0.1 mg/ml, fiole 5 ml, 10 ml

RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA

1 2
A B 3
7
5 4
6

6'
C 2'

 Dubla legatura din pozitia 1-2 (in clordiazepoxid)

nu este indispensabila pentru actiunea
anxiolitica, si nici legatura N-O
 1 2
A B 3

RELATII STRUCTURA CHIMICA –

7
5 4
6
ACTIVITATE BIOLOGICA
– CICLUL A 6'
C 2'

 Poate sa fie aromatic sau alt heterociclu – este implicat in

formarea legaturii π-π cu restul de aminoacid din structura
receptorului pentru benzodiazepine
 R7 atragator de electroni (X, NO2-) ⇨ creste electrofilia
substantei ⇨ creste actiunea
 Absenta radicalul R7 ⇨ compusi fara efect sau cu efect
redus
 R7 = NO2  actiune hipnotica (flunitrazepam, nitrazepam)
 Prezenta unor substituenti donori de electroni in pozitia R7
 scaderea actiunii anxiolitice
 Prezenta in alta parte a unor subtituenti sau substituenti
suplimentari in alte pozitii duce la scaderea actiunii
 Inlocuirea benzenului cu tiofen  scade actiunea
 RELATII STRUCTURA CHIMICA 1 2
– ACTIVITATE BIOLOGICA 7 A B
4
3

– CICLUL B
5
6

6'
 Hidrogenarea dublei legaturi 1-2 ⇨ cresterea actiunii anxiolitice C 2'

 Hidrogenarea dublei legaturi 4-5 ⇨ scaderea marcata a actiunii

 Metilarea N1 cu:
 substituenti putin voluminosi ⇨ cresterea semnificativa a actiunii,
 substituenti voluminosi ⇨ scaderea actiunii anxiolitice
 Prezenta in pozitia 2 a unei grupari cetonice (C=O) ⇨ functiunea
lactamica (derivatii de diazepinona) ⇨ cresterea actiunii;
 prezenta sulfului in locul oxigenului ⇨ scade actiunea anxiolitica;
 reducerea functiei lactamice (la -OH) ⇨ scade efectul sedativ-
hipnotic (proprietati anxiolitice diurne) – medazepam
 R3: - grupari alchil – scade actiunea anxiolitica
 Grupare hidroxil – compusi mai polari, metabolizati mai usor la
glucuronoconjugati, efectul se mentine
 Compusii nesubstituiti in pozitia 3 sunt nepolari, timp de actiune mai lung,
metabolizarea compusului in pozitia 3 (oxidare) dureaza mai mult
 Prezenta oricarui substituent duce la prezenta unui atom de carbon chiral,
izomerul dextro fiind mai activ, dar costul de separare fiind mare se utilizeaza
racemicul
 Compusii cu atomii de azot in pozitia 1,2 sau 1,5 au actiune
anxiolitica mai redusa (efect miorelaxant redus)
RELATII STRUCTURA CHIMICA – ACTIVITATE
BIOLOGICA 1 2

– CICLUL C A B 3
7
5 4
6

 legat in pozitia 5 de nucleul B

6'
 Se poate inlocui nucleul benzenic cu piperidina C 2'

(bromazepam)
 Hidrogenarea partiala la ciclohexil ⇨ scaderea
actiunii anxiolitice; cea miorelaxanta se mentine si
devine predominanta (tetrazepam)
 Substitutia cu ciclul C este benefica daca in pozitia
orto a acestuia se gasesc grupari
electronoatragatoare, alti substituenti duc la
scaderea actiunii
 Disparitia completa a nucleului C, dar asociata cu
aparitia nucleului imidazolic in pozitia 1-2 a ciclului
B duce la formarea unui compus utilizat ca antidot in
intoxicatia cu benzodiazepine (flumazemil – i.v.)
SINTEZA GENERALA

2 2
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE

 Substante solide, albe, slab galbui sau galbene

 Insolubile in apa, solubile in solventi organici
PROPRIETATI FARMACOCINETICE

 bine absorbiti oral, mai incet la compusii polari

(3-OH) – exceptie facand clorazepatul care este
mai intai decarboxilat, dupa care absorbit
 Se leaga intens de proteinele plasmatice ceea ce
duce la o concentratie serica mare
 Au o buna distributie in creier si organe bine
vascularizate
MECANISM DE ACTIUNE
 deprimante SNC dozo-dependente; sedare la doza redusa,
cresterea dozei ⇨ somn, chiar coma
 agonisti ai receptorilor benzodiazepinici, acesti receptori
avand canale pt clorura;
 activarea lor ⇨ deschiderea canalelor pentru Cl- ⇨
cresterea fluxului de Cl- prin membrana neuronala,
hiperpolarizarea neuronului postsinaptic ⇨ inhibarea
transmisiei neuronale ⇨ scaderea excitabilitatii neuronale
si atenuarea transmisiilor excitatorii
 Nu toate benzodiazepinele au acelasi efect si cu aceeasi
intensitate (difera absorbtia, prezenta metabolitilor activi,
lipofilia substantei) ⇨ explica modul de prescriere
(anxiolitic, sedativ, hipnotic)
 Un efect rapid, o solubilitate in lipide crescuta si fara
metaboliti activi ⇨ efect hipnotic
 Un efect lent, o lipofilie scazuta si prezenta metabolitilor
activi ⇨ efect anxiolitic
ACTIUNE

 Anxiolitica,
 sedativa,

 hipnotica (compusii cu NO2 in pozitia 7),

 miorelaxanta,

 anticonvulsivanta

 Antiemetica – se pot asocia cu antineoplazice

INDICATII
 Tratamentul anxietatii, inclusiv starilor de
panica (alprazolam, lorazepam), fobia, fobia
sociala, stari de stres sposttraumatic, afectiuni
obsesiv-compulsive
 Tratamentul alcoolismului – inlatura simtomele
ce il insotesc: agitatie, tremor, delir (diazepam,
clorazepam, lorazepam)
 Anestezice generale: midazolam, diazepam,
lorazapam
 Insomnii: nitrazepam, flurazepam, estazolam,
triazolam – in tratament de scurta durata, daca
dupa 7-10 zile nu au un efect satisfacator se
schimba terapia
INDICATII

 Tratamentul adjuvant al spasmului la nivelul

musculaturii striate: estazolam, diazepam
 Stari de greata: lorazepam (monoterapie sau in
asocieri) – parentaral
 Cefalee – diazepam, lorazepam, clordiazepoxid

 Tratamentul tremuraturilor de natura senila

 Distonii vegetative: alprazolam

 Fumazenilul: antidot in intoxicatii cu deprimante

SNC cu actiune pe receptorii benzodiazepinici
REACTII ADVERSE
 bine tolerate
 mai sensibili: varstnicii, copiii si cei cu afectiuni hepatice
sau renale
 Administrare indelungata (peste 3 luni), doze mari ⇨
toleranta, dependenta (in special la cei cu antecedente sau
alcoolici);
 intreruperea tratamentului: treptat, prin scaderea dozelor
(sindrom de abstinenta)
 Slabiciune musculara, oboseala, lipsa de concentrare,
tulburari de memorie, somnolenta (precautii la
conducatorii auto)
 se incepe de la cele mai mici doze ce pot fi crescute treptat
dupa o saptamana
 Nu se recomanda femeilor care alapteaza (sedarea copilului
cu scaderea in greutate a acestuia)
 sensibilitate incrucisata
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

 Alcoolul si deprimantele SNC cresc efectul

benzodiazepinelor
 La administrarea concomitenta cu analgezicele
opioide - 1/3 din doza normala
 Contraceptivele orale, eritromicina,
antihistaminicele H2 reduc metabolizarea
benzodiazepinelor
ANXIOLITICE NON-
BENZODIAZEPINICE - HIDROXIZIN

 Actiune: anxiolitic, antialergic, sedativ,

miorelaxant, antiemetic
 Indicatii: anxietate, voma, dematite, insomnii
de natura anxioasa, urticarii, premedicatie in
anestezia generala
 Denumiri comerciale: Hidroxizin, Calmogen –
cp 25 mg; sirop pentru copii 10 mg/5 ml
MEPROBAMAT

 Eliminat din terapie

DERIVATI DE ARILPIPERAZINA
BUSPIRONA

 Derivat spiranic
 Clorhidratul de buspirona: pulbere alba, solubila
in apa
 absorbtie rapida, efectul primului pasaj hepatic
este intens
 Efectul se instaleaza in timp; dupa 2 zile apare
primul efect; efect maxim dupa 4 saptamani
 Se metabolizeaza prin oxidare la compusi
hidroxilati, unii din ei fiind inca activi
BUSPIRONA
 Actiune: anxiolitic (efect lent), nu are efect
miorelaxant si anticonvulsivant
 Indicatii: anxietate cronica, stari de panica, cure de
dezintoxicare la toxicomani
 Reactii adverse: ameteala, cefalee, oboseala,
crestrea tensiunii arteriale, scade capacitatea de
concentrare, greata
 Contraindicatii: copii, sarcina,alaptare
 Interactiuni: alimentele cresc biodisponibilitatea si
scad efectul primului pasaj hepatic; sucul de
grapefruit creste concentratia plasmatica
 La trecerea de la benzodiazepine la buspirona se lasa
un interval de 5-7 zile
 Denumiri comerciale: Stresigal, Spitomin
IPSAPIRONA

 Formeaza metaboliti activi

 Singurul la care lipseste efectul amnestic
(amnezie retrograda)
GEPIRONA
ENCIPRAZINA

 Indicatii: depresia de natura anxioasa

NEUROLEPTICE

 antipsihotice , tranchilizante majore.

 efect antipsihotic benefic: amelioreaza anxietatea
si agitatia, neutralitate afectiva si emotionala
 efecte neurologice (extrapiramidale – akinezie,
hipertonie, tremor in repaus) - adverse
 capacitatea de a controla starile mentale din
anumite psihoze
 Actiune: antivomitiva, sedativa, antihistaminica,
hipotermizanta, efecte anticolinergice periferice /
centrale
PSIHOZELE : BOLI DE MARE INTENSITATE

 pierderea moderata a contactului cu realitatea

 tulburari de constiinta si personalitate
 amnezie totala sau partiala
 comportamente aberante socio-profesionale.
ETIOPATOLOGIE
 Variata, semi-elucidata
 Categorii:
 endogene (schizofrenice, maniaco-depresive)
 exogene (reactive, psihotraumatice)
 secundare  adiacente suferintelor SNC:
traumatisme, intoxicatii, tumori, epilepsie
 Cel mai frecvent:
 schizofrenia (varsta tanara, chiar si copii, femeile prezinta
rezistenta crescuta, cu manifestari tardive, evolutie lenta,
precedata de tulburari de somn
 Psihoze maniaco-depresive
MANIFESTARILE SCHIZOFRENIEI
 creste nr. receptorilor dopaminergici
 creste volumul ventricolilor cerebrali
 scade fluxul sanguin cerebral
 scade utilizarea glucozei in cortex
 Schizofrenia poate fi dobandita inca din viata
intrauterina
 Pozitive : delir, halucinatii, vorbire
dezorganizata, comportament catatonic bizar
(hiper sau hipoactivitate), tulburari de gandire.
 Negative : lipsa interesului sau afectului,
deficiente cognitive, greutate in vorbire, autism,
apatie.
 medicatie simptomatica: scaderea simptomelor si
prevenirea recaderilor.
 tratament pe termen lung; mai mult de 6-8
saptamani, aproximativ 12 luni dupa remisia
simptomelor, putand sa dureze chiar 5 ani.
 pentru decompensarile repetate: tratament
intreaga viata.
 in dementa senila, degenerativa, psihoze dupa
infarct miocardic, greturi, varsaturi.
ANTIPSIHOTICE

 In anii 1950: clorpromazina de la prometazina,

actiune antihistaminica.
 Analogi ai fenotiazinei : tioxantene, tiofenone,
compusi difenilmetanici.
 Benzamide
CLASIFICARE
 Mecanism de actiune:
 Antipsihotice tipice (conventionale)
 actioneaza antagonist pe receptorii dopaminergici D2 (la
doze echi-potente exista tolerabilitate diferita in functie de
molecula),
 pot avea efecte sedative.

 efecte atropinice: tahicardie reflexa la tensiune ortostatica

si retentie de apa.
 frecvent efecte extrapiramidale.

 Antipsihotice atipice
 au efecte reduse pe receptorii dopaminergici D2, afinitate
selectiva
 prezinta efecte asupra receptorilor serotoninergici 5-HT2

 risc redus efecte extrapiramidale

 Neuroleptice tipice
 Fenotiazine
 Tioxantene

 Butirofenone

 Difenilbutilpiperidine

 Derivati de indol

 dibenzoxazepine

 Neuroleptice atipice
 Dibenzodiazepine
 Tienobenzodiazepine

 Dibenzotiazepine

 benzizoxazoli
CLASIFICARE
 Profil farmacodinamic, utilitate
farmacoterapeutica
 Sedative: efect sedativ marcat, somnolenta,
anxiolitic, antipsihotic mai slab
 Derivatii aminoalchilici si piperidilalchilici ai fenotiazinei
 Derivatii aminoalchilici ai tioxantenei

 Incisive (dezinhibitorii): efect antipsihotic intens,

efect sedativ slab, efecte extrapiramidale marcate
 Derivatii piperazinilalchilici ai fenotiazinei si tioxantenei
 Derivati de butirofenona

 Derivati de difenilbutilpiperidina

 benzamide
CLASIFICARE
 Structura chimica
 Fenotiazine
 Derivati de tioxanten
 Derivati ai butirofenonei
 Derivati ai difenilbutilpiperidinei
 Derivati de indol
 Benzamide
 Benzepine
 Benzizoxazoli
 Structuri variate
FENOTIAZINE

 condendarea a 2 nuclee benzenice cu un ciclu de 6

atomi, continand un atom de azot si unul de sulf:
dibenzo-1,4-tiazinic.

 sunt intotdeauna substituite in pozitia 2

10
2
DERIVATI DIMETILAMINOPROPILICI CU
CATENA LINIARA

DCI R2

Clorpromazina (clorhidrat) – Clordelazin, Cl

Plegomazin
Metoxipromazina (maleat) OCH3

Triflupromazina (clorhidrat) CF3

CLORPROETAZINA

CH2 CH2 CH2 N(C2H5)2

N
Cl

-antipsihotic mai slb

-activitate miorelaxanta, analgezica locala
-Neuriplege
DERIVATI DIMETILAMINOPROPILICI CU
CATENA RAMIFICATA

DCI R2

Alimemazina (tartrat) H

Levomepromazina (maleat) OCH3

Etimemazina (clorhidrat) C2H5

Cymemazina (clorhidrat) CN
DERIVATI PROPIL-PIPERIDINICI

DCI R2 R’

Perimetazina OCH3 OH

Propericiazina CN OH

Pipotiazina – Piportil M2 (undecilenat), SO2N(CH3)2 (CH2)2OH

Piportil L4 (palmitat)
DERIVATI PROPIL-PIPERIDINICI

DCI R2

Tioridazina (in unele tari a fost retras din SCH3

terapie)

Mesoridazina - metabolitul activ al SCH3

tioridazinei
O
DERIVATI PROPIL-
PIPERAZINICI

DCI R2 R’

Proclorperazina - Emetiral Cl CH3

Trifluoperazina - Stelazine CF3 CH3

Tioperazina SO2N(CH3)2 CH3

Perfenazina – esteri depot (oenantat, Cl (CH2)2OH

decanoat)
Flufenazina – Mirenil, Modecate, CF3 (CH2)2OH
Moditen
Tietilperazina SC2H5 (CH2)2OH

Oxaflumazina CF3

Dixirazina H -CH2-CH2-O-CH2-CH2-OH
RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA

9 10 1
8 2
7 3
6 5 4
RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA 8
9 10 1
2
7 3
5
pozitia 2 substituita cu un radical:
6 4

 atragator de electroni (de preferat un halogen)
 donor de electroni (grupare metoxi sau sulf-etil) 
tietilperazina si levomepromazina: proprietati
antivomitive

 Obs.: Substituentul din pozitia 2 are o pereche de

electroni neparticipanti  poate forma legaturi de
hidrogen cu H neprotonat  se poate aseza
conformational mai bine pe receptorii D2!!!
RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA
9 10 1
8 2
7 3
6 5 4

 Subtitutia in pozitia 4: NEfavorabila - impiedica

legarea de receptorii D2; la fel si subtitutia din
pozitiile 1 si 3.

 Catena laterala legata la N din pozitia 10 are

intotdeauna 3 atomi de C si 1 atom de N
(aminopropilica)  poate fi ramificata la C din
pozitia 2  poate avea C* si o amina tertiara
RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA

9 10 1
8 2
7 3
6 5 4

 Compusii propil-piperidinici sau propil-

piperazinici care prezinta in pozitia 4 a catenei
laterale (R’) o grupare : -OH, -C2H4-OH sau –CH3
pot forma esteri cu acizii grasi superiori (hepta
sau decanoic, palmitic, undecilic) si astfel se obtin
derivati cu actiune prelungita.
 Ex. flufenazina, pipotiazina
RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA
9 10 1
8 2
7 3
6 5 4

 Compusii care prezinta catena dietil-amino-propilica:

activitate antipsihotica modesta.

 Daca se ramifica aceasta catena dimetil-amino-

propilica cu substituent pe atomul de C central 
scade actiunea antipsihotica, dar creste efectul
sedativ (ex: levomepromazina)  prezinta C*, iar
izomerii L sunt cei mai activi.

 Substituentul de la atomul de C central scade

activitatea compusului pana la inactivitate
terapeutica.
RELATII STRUCTURA CHIMICA –
ACTIVITATE BIOLOGICA
9 10 1
8 2
7 3
6 5 4

 Derivatii la care N este inclus in ciclul piperidinic

prezinta activitate antipsihotica pronuntata,
intensitate data de subtituentul din pozitia 2

 Compusii la care N e inclus in ciclul piperazinic

prezinta activitate antipsihotica pronuntata (incisive)

 Compusii care sunt substituiti in pozitia 4 a ciclului

piperazinic prezinta activitate antipsihotica foarte
pronuntata  compusi cu eliberare retard (lipofilie
crescuta).
OBTINEREA NUCLEULUI FENOTIAZINIC
 Tionarea difenilaminei (prin ciclizarea unei
sulfuri difenilice substituite favorabil)

Fenotiazina
Difenilamina
OBTINEREA DIFENILAMINEI
 Anilina + clorhidrat de anilina
sau
 Anilina + brom-fenil substituit
sau
 Anilina + acid o-bromo-benzoic (arilare, apoi decarboxilare)

(a)

(b)

(c)
OBTINEREA LANTULUI NESUBSTITUIT

Clorura de alil
OBTINEREA LANTULUI SUBSTITUIT

Esterlul etilic al acidului

2-metilpropenoic
FIXAREA CATENEI PE CICLUL FENOTIAZINIC
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
 substante cristaline, albe sau galbui
 nucleul fenotiazinic este usor oxidabil ⇨ se coloreaza
la pastrare necorespunzatoare sau se oxideaza in
organism  se pot determina in urina (roz)
 sunt utilizate sub forma de saruri: clorhidrati,
maleati, conditionate ca solutii pentru administrare
parenterala.
 moleculele lipofile prezinta doar nucleu, cele hidrofile
prezinta si catena laterala
 au caracter bazic (datorita N din catena laterala)
 atomul de N din ciclu da proprietati bazice slabe,
datorita electronilor neparticipanti la conjugare cu
electronii nucleelor benzenice
 atomul de N din catena laterala e tertiar  se
identifica reactivi generali de id. ai alcaloizilor (acid
picric)
ACTIUNE
 efect antipsihotic prin calmarea halucinatiilor, delirului
(blocarea receptorilor D2 la nivel limbic)
 Ef. sedativ – la compusii cu catena dimetil-amino-propilica
 Actiune hipotermizanta
 Vasodilatatie periferica
 Antiemetica prin blocarea receptorilor dopaminergici din
centrul vomei
 Ef. extrapiramidale prin blocarea receptorilor
dopaminergici D2 din regiunea striata
 Ef. anticolinergic: mictiune dificila
 Ef. Alfa-adrenolitice: hipotensiune ortostatica, congestie
nazala
 Ef. asupra sistemului endocrin: blocarea receptorilor
dopaminergici de la nivelul axei hipotalamo-hipofizare 
cresterea secretiei de prolactina  amenoree sau
impotenta
INDICATII TERAPEUTICE
 In psihiatrie, ca tratament simptomatic al episoadelor
acute si cronice de schizofrenie;
 In tratamentul sindromului de abstinenta ce insoteste
curele de dezintoxicare (de alcool sau droguri);
 In medicina interna;
 In stari de anxietate, iritabilitate (chiar zona zoster
sau cancer);
 Ca antivomitive (in intoxicatie cu opioide sau
glicozide cardiotonice) dar NU in greturi provocate de
radioterapie, fiind active doar in raul de miscare (cele
care au catena dimetil-amino-propilica sau
piperazinica);
 Anesteziologie (in asociere cu derivati de morfina si
spasmolitice);
 Hipotermizante
REACTII ADVERSE
 Tulburari psihice (ex: sedare, astenie, lentoare
psihica, stari confuzionale) pe parcursul
tratamentului scad in intensitate datorita aparitiei
tolerantei
 Hipotensiune ortostatica
 Tulburari de tip atropinic
 Tulburari endocrine: crestere in greutate, amenoree,
galactoree
 Efecte extrapiramidale in 50% din cazuri, la
administrare de derivati propil-piperazinici (ex:
distonie, acatizie, efecte de tip Parkinson) se
recomanda asocierea cu Romparkin
 Rar : icter, fotosensibilizare, pigmentarea retinei,
sindrom hipertermic malign.
CONTRAINDICATII
 datorita efectelor anticolinergice sunt CI in
glaucom, retentie urinara, sarcina

 Precautii:
 varstnici, epileptici, isuficienta renala (IR) si
insuficienta hepatica (IH) severe

 !!!! NU se administreaza cu alcool, hipnotice,

analgezice, anxiolitice.
CONDITIONARE
 pt administrare orala : cp, cps, sol buvabile, sirop
 pt administrare i.m. : forme retard (depo)

 Dozele se calculeaza in functie de activitatea

compusului si de tipul bolii astfel: 5 pana la 500
mg 2-3 doze/zi.
 Esterii retard se administreaza odata la cateva
saptamani.
 CH CH2 CH2 R

TIOXANTENE R2

-similare fenotiazinelor
-efect antipsihotic mai intens S
-efecte adverse mai reduse
CI Sinonime R2 R
Clorprotixen Taractan Cl N(CH3)2

Clopentixol Cl
Clopentixol
decanoat
Flupentixol Fluanxol CF3
Flupentixol Fluanxol
decanoat depot
Zuclopentixol Clopixol Cl

Tiotixen Navane, SO2N(CH3)2

Mylan,
Orbinamo
n
 CH CH2 CH2 R

TIOXANTENE R2

 N din pozitia 10 a heterociclului central e inlocuit cu un

atom de C, dublu legat de catena laterala
 Dubla legatura exociclica: esentiala farmacologic;
hidrogenare ⇨disparitia actiunii
 Dubla legatura  izomeri geometrici
 activi terapeutic: izomerii cis (Z) ⇨ esentiala substitutia in
pozitia 2 a nucleului ;
 doar izomerii cis pot da interactiuni intre subtituentii din
pozitia 2 si receptorii specifici
 Catena laterala: 1 atom N (tertiar), 3 atomi C
 Dezalchilarea / radicali alchil superiori la catena laterala ⇨
activitate redusa
OBTINEREA COMPUSILOR TIOXANTENICI
 Sinteza nucleului tioxantenic
FIXAREA CATENEI LATERALE

Obs. Din reactie rezulta un amestec de izomeri (cis si trans)care

se pot separa prin recristalizare sau pot ramane in amestecuri
racemice
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
 substante solide, cristaline,
 cu nucleu usor oxidabil,

 caracter bazic prin atomul de N al catenei

laterale.
 asemanarile structurale cu fenotiazinele 
actiune farmacologica si reactii adverse
asemanatoare.
 Cei mai activi: compusii cu catena
piperazinica!
 Prin esterificare ⇨ pro-druguri cu actiune
prelungita
CLORPROTIXEN

 Analog structural al clorpromazinei

 Izomerul Z este mai activ

 Saruri: clorhidrat, acetat, citrat, maleat

 Spectru antipsihotic larg, efecte sedative

 Anxiolitic

 Administrare orala, i.m.

 Preanestezie, neuroleptanalgezie
CLOPENTIXOL

 Lichid siropos, utilizat ca saruri solide

(clorhidrat)
 Antipsihotic activ, sedativ

 Decanoatul de clopentixol – actiune prelungita,

administrare o data la 2-4 saptamani
ZUCLOPENTIXOL
 Izomerul Z activ al clopentixolului
 diclorhidrat
 schizofrenie, agresivitate si agitatie
 esterificarea gruparii –OH (cu acid acetic) ⇨
preparate cu eliberare prelungita, de durata medie
 esterificarea gruparii –OH cu acid decanoic ⇨
preparate depot
 Administrare orala sau parenterala (i.m.), durata
depinde de forma chimica
 FF:
 Clopixol cp de 2; 10; 25 mg, sol buvabila sau injectabila
 Clopixol Depot, sol inj 200 mg/ml.
FLUPENTIXOL

 analog al flufenazinei
 Izomerul cis (Z) are activitate superioara
 diclorhidrat
 antipsihotic polivalent, incisiv
 psihoze maniaco-depresive.
 Esterul decanoat = forma retard
 solutii buvabile / retard (decanoat) - Fluanxol
Depo 20 mg/ml (i.m. profund, la 1-2 saptamani).
TIOTIXEN

 Izomerul cis (Z) este mai activ

 diclorhidrat., dimaleat, dioxalat

 Neuroleptic incisiv, foarte potent

 Efect sedativ redus

 Schizofrenia acuta / cronica, psihonevroze cu

anxietate, senile
 Efecte extrapiramidale frecvente
BENZEPINE
HETEROCICLU DIBENZO-AZEPINIC
10 11

 CARPIPRAMINA
 antipsihotic cu catena propil-piperidinica
 in pozitia 4 a nucleului piperidinic: un alt nucleu
piperidinic  proprietati antidepresive si
antipsihotice
 antagonist dopaminergic
 blocheaza receptorii alfa1 si alfa 2 adrenergici
 antipsihotic nesedativ
 cp filmate 50mg , Prazinil
DERIVATI DE
DIBENZOXAZEPINA: LOXAPINA 10 11

 face trecerea intre antipsihoticele tipice si cele atipice

 antagonist al receptorilor dopaminergici D2 si D3, afinitate mai mare
pe D3
 Antagonist al receptorilor 5HT2
 efecte benefice in tratamentul schizofreniei
 efect mai pronuntat asupra simptomelor negative din schizofrenie
 metabolizare: N-demetilare  amoxapina (antidepresiv)
 Reactii adverse:
 asemanatoare cu cele ale antipsihoticelor fenotiazinice cu structura
piperazinica; prezinta efecte extrapiramidale mai putin pronuntate decat
acestea
 actiune sedativa
 hipotensiune arteriala ortostatica (hTA)
 efecte anticolinergice mai putin pronuntate decat fenotiazinele
 Conditionare
 adm. orala cps 5; 10; 25; 50mg  Loxapine, Loxitane
 sol buvabila  Loxapine, Loxitane
 adm. parenterala  Loxapine, Loxitane
DIBENZODIAZEPINE

 prezinta 2 atomi de N: pozitia 5 si pozitia 10

 CLOZAPINA: compusul substituit cu un atom
de Cl in pozitia 8
CLOZAPINA 8
11

5
 Antipsihotic atipic
 FC: absorbtie orala buna, CP depinde de: sex, varsta, obiceiul
de a fuma, t ½ = 5 – 33 ore
 efecte benefice in tratamentul simptomelor pozitive si
negative din schizofrenie, rezistente la alte antipsihotice,
psihozele pacientilor varstnici cu dementa senila, bipolara,
reducerea tentativei de suicid.
 antagonist pe receptorii dopaminergici D4, pe receptorii
serotoninergici, adrenergici, histaminici si colinergici
 Reactii adverse: Grav !! == agranulocitoza, sedare,
hipersalivatie, HTA sau hTA, influenteaza metabolismul
lipidic  crestere in greutate, hiperglicemie; frecventa foarte
mica a efectelor extrapiramidale
 Interactiuni medicamentoase: cu antidepresive (cresc
concentratia clozapinei fiind inhibitori metabolici) si cu suc de
grepfruit (inhibitor metabolic) !!
 adm orala, cp 25 si 100mg  Leponex, Clozaril
 monitorizare stricta a dozelor si a tabloului sanguin.
TIENOBENZODIAZEPINE

 OLANZAPINA: nucleu benzenic cu un tiofen substituit cu grupare metil

 antagonist al receptorilor serotoninergici , dopaminergici, histaminici,
adrenergici.
 tratamentul schizofreniei (receptori dopaminergici , serotoninergici),
tratamentul depresiei bipolare (mecanism necunoscut).
 Absorbtie orala buna, neinfluentata de alimente, CP maxima dupa 6 ore de la
adm., metabolizare intensa la primul pasaj hepatic (40%), t ½ = 20 – 50 ore 
o administrare/ zi,
 pentru a fi eficient: tratamentul trebuie urmat minim 1 saptamana
 efecte asemanatoare cu haloperidolul , dar cu efecte extrapiramidale mai
reduse
 Reactii adverse: intervine in metabolismele lipidic si glucidic, produce
hiperglicemie si crestere in greutate, sedare (receptori histaminergici), hTA
(receptorilalfa adrenergici). In tulburarile datorate dementei creste riscul de
accident vascular cerebral (AVC).
 adm orala: cp filmate/ orodispersabile de 5; 7,5 ; 10; 15; 20mg  Zyprexa
 admin. parenterala
 !! Symbiax = olanzapina + un antidepresiv (flugoxamina)  in
tratamentul depresiilor bipolare.
DIBENZOTIAZEPINE
 Clotiapin
 Schizofrenie, tulb psihotice, anxietate, alcoolism
 Tulb extrapiramidale rare
 Efecte adverse atropinice (uscaciunea gurii,
midriaza)
 Adm orala, i.m., i.v.

 Metiapin
 Eficacitate clinica comparabila cu clorpromazina
 +
H

N (CH2)2 O (CH2)2 OH

-
N HC COO
N -

QUETIAPINA
OOC CH

 Absorbtie orala buna, pic plasmatic dupa 1,5 – 2 ore de la administrare,

BD influentata de alimente, metabolizare la nivel hepatic  metaboliti inactivi
 fumarat
 antagonist pe receptorii serotoninergici, dopaminergici,
histaminergici, adrenergici alfa1 si alfa2
 NU actioneaza pe receptorii muscarinici/ benzodiazepinici
 ACTIUNI:
 antipsihotica – activ pe rec. dopaminergici+serotoninergici
 sedativa – activ pe histaminergici H1
 hTA – activ pe adrenergici alfa1
 Administrarea se face sub stricta supraveghere in cazul
antecedentelor cu convulsii sau sindroame neuroleptice maligne !!
 tratamentul simptomelor pozitive si negative din schizofrenie,
depresii bipolare cu episoade de manie
QUETIAPINA
 Reactii adverse: sedare, hTA, uscaciunea gurii,
cefalee, astenie, constipatie, crestere in greutate,
leucopenie (se intrerupe tratamentul), modificarea
metabolismului colesterolului si trigliceridelor (cu
cresterea valorilor acestora), cresterea valorilor
enzimelor hepatice (in primele 3-4 saptamani de la
inceputul tratamentului)
 PRECAUTII: scade puterea de concentrare si chiar
somnolenta (precautie la soferi) !!

 INTERACTIUNI: cu alte deprimante SNC : hipnotice

sedative, inductori enzimatici, alcool, inhibitori
enzimatici (antimicotice), antidepresive (inhibitoare
ale captarii serotoninei).
 cp 25; 100; 200; 300mg  Seroquel
 O-CH2-CH2-N(CH3)2
DERIVATI AI Cl

DIBENZOTIEPINEI: ZOTEPIN
Antipsihotic atipic
S


 Antagonist al rec serotoninergici 5-HT2A, 5-

HT2C, dopaminergici D1-D4
 Inhibitor potent al recaptarii noradrenalinei

 Antagonist H1

 Absorbtie orala buna, metabolizare intensa (prim

pasaj hepatic), metaboliti inactivi
 Schizofrenie, > 18 ani

 Risc convulsii

 Nipolept, Zoleptil
RELATII STRUCTURA CHIMICA
ACTIVITATE BIOLOGICA PENTRU
COMPUSII CU STRUCTURA 6-7-6

X: N,O,S
Y:CH,N
R2,8: H,Cl
R11: -O-(CH2)2N(CH3)2

R4: H, -(CH2)n-O-(CH2)n-OH
 R11
RELATII STRUCTURA CHIMICA Y
ACTIVITATE BIOLOGICA PENTRU R8 R2

COMPUSII CU STRUCTURA 6-7-6

X

 Natura heterociclului central dicteaza caracterul lipofil

 natura substituentului din pozitia 11 ↔ actiunea
antipsihotica si intensitatea acesteia; favorabil: nucleul
piperazinic substituit in pozitia 4  caracter bazic)
 H in pozitia 4 a nucleului piperazinic  scade actiunea
antipsihotica; favorabil: gruparea metil
 Inlocuirea radicalului metil cu un lant aminoalchilic/
fenilic ⇨ scaderea activitatii antipsihotice
 Inlocuirea nucleului piperazinic cu o catena amino-
alcoolica ⇨ scaderea activitatii antipsihotice
 Pozitiile 2 si 8 pot fi sau nu substituite; favorabil: grupari
atragatoare de electroni
 Unul din nucleele benzenice poate fi inlocuit cu un nucleu
piperidinic sau tiofenic  actiunea ramane aceeasi.
DERIVATI DE BUTIROFENONA

 molecule cu atomi de F
 o grupare ceto

 ciclu piperidinic substituit in pozitia 4

 grupari ceto si aminice unite prin catena

propilica nesubstituita
 atom de N tertiar terminal

 antipsihotice puternice, antihalucinante,

antimaniacale
 efecte extrapiramidale, antivomitive si efecte
sedative slabe.
BUTIROFENONE

DCI R1 R2

Haloperidol HO C6H4Cl (p)

Moperon HO C6H4CH3 (p)
Bromperidol HO C6H4Br (p)
Trifluperidol HO C6H4CF3 (m)
Melperon H -CH3
Pipamperon -CONH2

Spiperon

Fluspiperon
DROPERIDOL

 sedativ si antivomitiv
 anestezic general

 antipsihotic slab, dar cu efect rapid

 !! se administreaza doar parenteral : i.m., i.v.

 Neuroleptanalgezie (asociat cu fentanil)

FLUANISON

 antipsihotic atipic modest

 anxiolitic, sedativ

 picaturi buvabile sau solutii pentru administrare

parenterala : Sedalan
RELATII STRUCTURA
CHIMICA – ACTIVITATE
BIOLOGICA

 Molecule substituite in pozitia para a nucleului benzenic cu un

atom de F; important: nucleu aromatic
 Daca atomul de F e inlocuit cu o grupare metil  scaderea de
30 de ori a efectului antipsihotic
 Lipsa unui substituent in aceasta pozitie  scaderea de 15 ori
a efectului antipsihotic
 Hidrogenarea cetonei ⇨ actiunea se pastreaza
 Catena propilica e indispensabila pentru activitate !!
 Atomul de N din catena laterala NU e inclus in ciclu 
actiune moderata ; daca ESTE inclus in ciclu: foarte
importanta natura ciclului ( favorabile sunt ciclurile cu 6
atomi : nucleul piperidinic substituit in pozitia 4)
 Restul 4-aril-piperidinic confera afinitatea pt rec D2
 Prezenta Ar in pozitia 4: obligatorie (direct sau printr-un alt
atom)
 R2 = OH ⇨ esteri depot (decanoat)
HALOPERIDOL
 Absorbtie buna la administrarea per os, absorbtie excelenta la administrare
parenterala, pic plasmatic atins dupa 6 ore de la admin. orala, metabolizare
hepatica, t ½ = 21 ore (adm. orala) – 4 saptamani (pt. decanoat)
 INDICATII:
 in neuropsihiatrie: psihoze, delir, halucinatii, agitatie, anxietate, tulburari de
comportament, demente, autism, anorexie nervoasa, sindrom Tourette (= reflexe de tip
sughit)
 in medicina interna: greturi, voma indusa de radio/chimioterapie.
 REACTII ADVERSE: cresterea intervalului QT cu torsada varfurilor, efecte
extrapiramidale (ExP) puternice, efecte dermatologice (DER): alopecie, eruptii,
fotosensibilitate, efecte endocrine: ginecomastie, crestere in greutate,
hipoglicemie, slabiciune musculara rabdomioliza, efecte gastro-intestinale:
dispepsie, anorexie
 CONTRAINDICATII: sarcina, sindrom Parkinson.
 INTERACTIUNI: cu antiaritmice, anticolinergice, inhibitori enzimatici,
anticoagulante, antiparkinsoniene
 FORME FARMACEUTICE:
 picaturi orale sol. 2% Haldol, Haloperidol
 cp de 0,5 ; 2 si 5mg
 forma injectabila 2mg/ml sau haloperidol decanoat 50mg/ml admin. o data la 4 sapt.
DERIVAT DE 2
1

BENZIZOXAZOL: 3

RISPERIDONA 6

2
9

 Antipsihotic atipic modern, cu str similara butirofenonelor

 Abs orala rapida si completa, CP maxima la 2 ore dupa
administrare, metabolizare hepatica  metaboliti activi
 Nu e influentata de asocierea cu alte substante
medicamentoase metabolizate de aceeasi enzima
 ACTIUNE : antagonist pe receptorii serotoninergici, pe
alfa1 si 2 adrenergici, histaminergici H1, mai putin pe
dopaminergici (totusi prezinta anumite efecte
antipsihotice).
 Activa asupra simptomelor pozitive din schizofrenie
 Antagonismul efectuat asupra receptorilor serotoninergici
este important pt. actiunea pe simptomele negative din
schizofrenie reduce incidenta efectelor ExP.
 1 2
3

RISPERIDONA 4

2
9

 INDICATII: in simptomele pozitive si negative din

schizofrenie, deficient de afect: anxietate, depresie, vinovatie
 IT ridicat ⇨ complianta crescuta a pacientului la tratament si
la recaderi rare.
 REACTII ADVERSE: in functie de doza si durata
tratamentului, cu frecventa mai mare sunt: insomniile,
agitatia, cefaleea, somnolenta, cresterea in greutate, efectele
digestive (greata, voma), reactiile alergice, disfunctiile
sexuale.
 PRECAUTII: sarcina (se tine cont de raportul risc/beneficiu)
 CONTRAINDICATII: la copii < 15 ani
 FORME FARMACEUTICE
 cp filmate 1, 2, 3, 4mg: Rispolept
 solutii si cp orodispersabile
 pt. adm. injectabila: Rispolept Comsta sau Risperdal Comsta
DIFENIL-BUTIL-PIPERIDINE

 derivati difluor-fenil-butil-piperidinici, foarte

potenti, similari butirofenonelor (chimic,
farmacologic)
 OBTINERE: prin inlocuirea gruparii ceto (=C=O)
cu un rest de p-F-fenil
 2 nuclee fenil pe 1 un acelasi atom de C 
cresterea lipofiliei molecule  prelungirea
actiunii farmacologice  antipsihotice incisive cu
actiune de lunga durata
 Efecte extrapiramidale rare
FLUSPIRILEN

 administrat in schizofrenie, ca tratament de

intretinere
 Efect antihalucinator intens

 Actiune de lunga durata

 se adm. doar injectabil i.m.: suspensie 4mg Imap,

Redeptin
PENFLURIDOL

 neuroleptic incisiv, antihalucinator, antidelirant

 administrat in schizofrenie + autism, psihoze
cronice

 cp 20mg Semap
PIMOZID

 administrat in manii si sindr. Tourette

 Antipsihotic activ, efecte apropiate de haloperidol si
fluspirilen, slab sedativ
 REACTII ADVERSE: ExP ( se poate administra in
asociere cu Romparkin pt. contracararea reactiilor);
oboseala, cefalee, hipotensiune arteriala (hTA), tulburari
gastrice
 CI: la soferi (scaderea puterii de concentrare si a atentiei)
 Medicament de alternativa: cardiotoxicitate (monitorizare
ECG)
 Orap, Orap Forte, 1, 4 mg
BENZAMIDE

 METOCLOPRAMID
 pro-kinetic, antiemetic  are efecte ExP – blocant al
receptorior dopaminergici D2
BENZAMIDE

 Structural sunt derivati de benzamida

substituita in pozitia 2 cu o grupare metoxi
(MeO)  diferentele provin de la substituentii
din pozitia 5 (sulfone, sulfonamide)
 Toti compusii (exceptie: tiaprid) prezinta C*
 azotul terminal formeaza legaturi cu electronii
neparticipanti ai gruparii metoxi duce la
alcatuirea unui nucleu intern ce se suprapune
peste nucleul fenilic al receptorilor
dopaminergici.
 antipsihotice atipice, efecte extrapiramidale rare
 Nu prezinta tot spectrul de actiune al
antipsihoticelor clasice
REMOXIPRID

 nu e substituit in pozitia 5
 are un atom de Br

 A fost scos din uz datorita RA severe: anemie

aplastica
SULPIRID
*

 se absoarbe lent la administrare orala, t ½ = 6-8 ore

 antagonist pe receptorii dopaminergici D2
 antidepresiv sau antipsihotic, in functie de doza:
 50-100mg = antidepresiv
 300-400mg = antipsihotic, dezinhibitor, efect antihalucinator intens
 Indicatii: schizofrenie acuta si cronica (efectele se observa dupa 8-12
saptamani)
 RA: HTA, palpitatii, somnolenta, tulb concentrare
 Efecte extrapiramidale scazute
 Actiuni secundare:
 stimuleaza prolactina  imbunatatirea formelor contraceptive
 imbunatateste secretia gastrica  activitate antiulceroasa
 antivertiginos → migrene
 Eglonyl sau Dogmatil
 cps sau cp 50, 200mg
 sol. buvabila si injectabila (nu in Ro)
LEVOSULPIRID
 Enantiomerul S al sulpiridului
 Indicatii si actiune similare

 Efect asupra efectelor pozitive si negative ale

schizofreniei
 Bine tolerat

 Administrare orala / parenterala

 Levopraid
AMISULPRID *

 actioneaza pe receptorii dopaminergici D2 si D3,

serotoninergici 5HT1, histaminergici H1 si slab pe
adrenergici alfa
 schizofrenie cu manifestari pozitive (+) si negative (-)
 actiune secundara: antidepresiva
 t ½ = mic  se adm. 2 doze/ zi
 RA: agitatie, insomnie/ somnolenta, hTA, bradicardie,
disfunctii sexuale.
 antipsihotic atipic, deci are efecte ExP reduse (comparative
cu haloperidolul).
 Produce crestere in greutate, dar mai putin decat alte
antidepresive (ex: olanzapina, risperidona)
 Solian, Deniban
TIAPRID 1
5
2

 Inlocuirea nucleului pirolidinic cu o catena

dietilaminoetilica
 actiune si RA asemanatoare cu sulpiridul si
amisulprid
 PARTICULARITATI: administrat in stari de agitatie
si agresivitate din curele de dezintoxicare, in dureri
intense (analgezic)
 cp 100mg Tiapridal, Tiapridex
 sol. buvabila sau pt adm. parenterala
DERIVATI DE INDOL

 Prezinta in structura nucleul indolic

(benzopirolic), regasit in serotonina
 Compusi predominant serotoninergici
 Oxipertin
 Antipsihotic (schizofrenie), tranchilizant
 Molindon
 Proprietati neuroleptice polivalente
 Potenta medie
 Efecte extrapiramidale

 Sertindol
 Derivat imidazolidinonic
 Antipsihotic atipic
 Antagonist predominat 5HT2, afinitate redusa pe D2
 Eficienta similara haloperidolului
 Efecte extrapiramidale reduse
ZIPRAZIDONA
 derivat de indol
 se absoarbe bine la adm. per os, absorbtia e influentata de
alimentele grase ( se recomanda alimente tip unt)
 CP maxima: dupa 6-8 ore de la adm, metabolizare hepatica 
metaboliti activi
 EFECTE: antipsihotice, antidepresive, anxiolitice (R
serotoninergici), sedative (R histaminergici H1), produce hTA
(R alfa adren.)
 INDICATII: schizofrenie acuta si cronica, manii
 Se administreaza injectabil in schizofrenie + agitatie.
 In psihoze + depresie + anxietate se asociaza antidepresiv +
anxiolitic.
 RA: astenie, disfunctii respiratorii, ExP, tulburari de vedere,
uscaciunea gurii, somnolenta.
 FORME FARMACEUTICE
 cps 20, 40, 60 si 80mg
 pulb. liofilizata pt prep. inj.: Zeldox
ANTIPSIHOTICE CU STRUCTURI
VARIATE

 ARIPIPRAZOL
 se absoarbe bine dupa administrare per os, neinfluentata
de alimente, CP maxima la 4-5 ore de la adm.
 agonist partial al receptorilor dopaminergici D2 si
serotoninergici 5HT1.
 antagonist pe serotoninergici 5HT2.
 Nu are actiune pe receptorii muscarinici.
 INDICATII: schizofrenie (superior risperidonei) pt. efecte +
si –; Simptomele “-” sunt mai repede combatute; episoade
maniacale
 Actiune favorabila in ceea ce priveste procesele cognitive 
poate fi administrat in maladia Alzheimer, cu manifestari
psihotice.
ARIPIPRAZOL

 RA: cefalee, anxietate, insomnie, greata, ameteli,

crestere in greutate la 8% din pacienti.
 PRECAUTII: afectiuni CV

 INTERACTIUNI: cu inductori / inhibitori

enzimatici, antiaritmice
 FORME FARMACEUTICE: cp filmate de 5, 10,
15, 20, 30mg Abilify
 Este un antipsihotic ce se poate administra
in orice moment al zilei, nu necesita
ajustarea dozelor in functie de varsta.
ANTIDEPRESIVE
 substante care influenteaza starea timica: dispozitia, tonusul si
starea afectiva.
 Sindrom depresiv = stare patologica, manifestata prin:
 pierderea tonusului neuro-psihic,
 melancolie,
 lipsa afectului,
 scaderea posibilitatii de concentrare si a memoriei,
 simptome obsesive,
 tulburari de somn,
 simptome somatice (ex: durere), tulburari cardiace, respiratorii sau
digestive.
 Etiologie
 factori genetici (in 50% din cazuri)
 factori / evenimente din viata traita de subiect, legate de locul de munca,
pierderi ale perosanelor dragi, abuz de alcool, barbiturice, benzodiazepine,
droguri, analgezice, antihipertensive.
 Depresia – o boala care debuteaza la persoane cu varste cuprinse
intre 30 si 40 de ani (in general), dar se remarca o crestere a nr.
cazurilor de depresie la persoanele tinere.
 Mai afectate sunt femeile decat barbatii.
ANTIDEPRESIVE
 Tipuri de depresie:
 majora = endogena; cu perioade de remisie si
recidiva
 maniacala - bipolara = depresie + manie  psihoze
 Mecanism de aparitie: hipofunctiile adrenergice si
serotoninergice, prin neuromediatorii deficitari:
adrenalina si noradrenalina, respectiv serotonina si
chiar dopamina.
 !! Substantele medicamentoase antidepresive cresc
concentratiile monoaminelor la nivelul SNC prin
urmatoarele mecanisme:
 Inhibarea captarii monoaminelor
 Inhibarea degradarii monoaminelor
 actioneaza si pe alti receptori  RA (blocarea R alfa-
adrenergici si H1 histaminergici)
CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR

 Criteriul farmacoterapic
 Timoleptice (refac starea de dispozitie)
 Timeretice (caracter dezinhibitor, energizant)
actioneaza asupra monoaminoxidazelor (MAO) care
au rol in metabolizarea neurotransmitatorilor
 Timoregulatoare (saruri de litiu) regleaza fluctuatiile
de comportament; au rol antidepresiv-antipsihotic
CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR

 Inhibitori ai recaptarii noradrenalinei si

serotoninei
 Antidepresive triciclice
 Antidepresive atipice

 Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei

(ISRS)
 Inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)
SUBSTANTE MEDICAMENTOASE
TIMOLEPTICE

 Clasificare in functie de structura chimica:

 Antidepresive triciclice clasice
 Antidepresive triciclice de generatia a II-a
 Antidepresive tetraciclice
 Antidepresive cu alte structuri
SUBSTANTE MEDICAMENTOASE
TIMOLEPTICE

 Clasificare in functie de cronologia aparitiei lor si

de structura chimica:
 Antidepresive tipice (triclice clasice)
 Antidepresive atipice (toate celelalte clase)
ANTIDEPRESIVE TRICICLICE CLASICE
 2 nuclee benzenice +
 1 ciclu heptaatomic (cu sau fara heteroatomi 
catena laterala e legata de un ciclu prin dubla
legatura “=”) +
 catena laterala (obligatoriu 3 atomi de C, mono
sau dimetil substituita).

 6 tipuri de structuri
 A B

A-B X Clasa

CH2-CH2 C=R Dibenzocicloheptadiene

CH=CH C-R Dibenzocicloheptatriene

CH2-CH2 N-R Dibenzazepine

CH2-O C=R Dibenzoxepine

CH2-S C=R Dibenzotiepine

-N=C-R O Dibenzoxazepine
 Amitriptilina Imipramina

Clomipramina Trimipramina

Doxepina Dosulepina
ANTIDEPRESIVE TRICICLICE CLASICE
 au caracter bazic (atom de N in catena laterala)
 se conditioneaza sub forma de saruri (clorhidrati)
 absorbtie buna la administrare per os
 Bd variaza cu baza genetica a fiecarui pacient
 metabolizare hepatica  metaboliti activi/
inactivi (dependent de s. m.)
 metabolizare prin N-demetilare sau N-oxidare
sau hidroxilare in pozitiile 2 sau 3.
 ACTIUNE: inhibarea captarii/ recaptarii
monoaminelor de catre terminatiile nervoase care
actioneaza asupra sistemelor de transport ale
neurotransmitatorilor.
ANTIDEPRESIVE TRICICLICE CLASICE
 INDICATII:
 sedative (cei ce au o amina secundara sau tertiara)  recomandati in
depresii asociate cu anxietate, agitatie, tendinta de suicid (ex:
imipramina, doxepina, amitriptilina)
 schizofrenie + depresie
 antidepresive in asociere (+) fenotiazine antipsihotice
 depresie + psihoza
 depresie bipolara
 manifestari obsesiv-compulsive (ex: clomipramina)
 manifestari organice + depresie (in alcoolism, AVC, sindr. Parkinson)
 tratamentul bulimiei nervoase (ex: amitriptilina, imipramina)
 incontinenta urinara (ex: imipramina)
 enurezis la copii (tot imipramina)
 tratamentul asociat al afectiunilor reumatismale, neuropatiilor
 tratamentul pruritului care apare la frig (ex: doxepina)
 deficit de atentie / hiperactivitatea la copii
 “tratamentul” fumatului (in asociere cu inlocuitori de nicotina).
ANTIDEPRESIVE TRICICLICE CLASICE
 RA: blocarea receprotilor colinergici : 
uscaciunea gurii, retentie urinara, tahicardie,
tulburari de memorie, delir;
 blocarea receptorilor alfa1-adrenergici:  hTA
ortostatica (atentie la varstnici !!)
 tulburari cardiace (la supradozarea apar aritmii

 blocarea receptorilor H1 histaminergici  sedare

(mai puternica la compusii care au in molecula
amine tertiare).
 datorita acestor RA, doar 17-20% din pacienti
urmeaza tratamentul cu antidepresive in mod
corect !!
DIBENZOCICLOHEPTADIENE

 Amitriptilina (FR X)
 Nortriptilina (metabolit activ al amitriptilinei –
N-demetilare) – FR X
DIBENZOCICLOHEPTATRIENE

 Protiptilina
DIBENZAZEPINE

 Imipramina (FR X)
 Desipramina

 Clomipramina

 Trimipramina
DIBENZOXEPINE

 Doxepina
DIBENZOTIEPINE

 Dosulepin
DIBENZOOXAZEPINE

 Amoxapina
 absorbtie buna la administrare orala, pic plasmatic la 90
min. de la administrare, metabolizare la metaboliti activi, t
½ = 30 ore
 Este metabolitul activ al loxepinei
 ACTIUNE: inhibarea recaptarii serotoninei, blocheaza
receptorii dopaminergici si are efect sedativ.
 INDICATII: depresii endogene, psihotice, anxietate si
agiatie.
 RA: ameteala, uscaciunea gurii, constipatie (datorita
efectelor colinergice), hTA, cresterea productiei de
prolactina.
 FF: Asedin cp 25; 50; 100mg 2-3 * 1/zi
ANTIDEPRESIVE ATIPICE (TRICICLICE
DE GENERATIA A II-A)

 RA mai rare si mai reduse decat cele de triciclice

clasice.
 Structura: 2 nuclee benzenice + 1 ciclu
heptaatomic + diferente
 Reprezentanti: amineptina, tianeptina.

 AMINEPTINA: poseda o catena cu structura de

aminoacid; este foarte putin utilizata, datorita
RA severe: euforizant, puternic hepatotoxic.
TIANEPTINA
 atomi de N si S in ciclul heptaatomic.
 actioneaza printr-un mecanism diferit:
 cresterea recaptarii serotoninei in creier  diminueaza
atrofierea dendritelor neuronale indusa de stres;
 desensibilizarea receptorilor serotoninergici;
 au rol in normalizarea receptorilor glucocorticoizilor.
 nu se metabolizeaza hepatic prin citocromul P450 
prezinta interactiuni foarte scazute cu alte
medicamente.
 depresie majora, bipolara, cure de dezintoxicare (ex:
alcoolism), de preferat pt. varstnici e tianeptina.
 RA: greata, constipatie, insomnie / somnolenta
 FF: Coaxil cp filmate 12,5mg 3 * 1/zi si 2 * 1/zi la
varstnici
ANTIDEPRESIVE TETRACICLICE

 Reprezentanti: mianserina, mirtazapina, maprotilina

MIANSERINA

 pe ciclul heptaatomic prezinta un nucleu piperazinic

si o grupare metil
 blocheaza receptorii alfa2-adrenergici, 5HT1
serotoninergici, dopaminergici
 actiune rapica; efect anxiolitic in plus
 Depresii diverse
 Nu are RA de tip atropinic sau asupra sistemului CV
 RA: modificarea tabloului hematic (
agranulocitoza), alterarea probelor hepatice, hTA,
ameteli, tremor
 cp 10 si 30mg Mianserin / Lerivon
MIRTAZAPINA

 unul din nucleele benzenice e inlocuit cu un

nucleu piperidinic
 efecte rapide : 4-5 zile de la debutul
tratamentului
 Depresii diverse

 RA: hematologice

 CI: glaucom, insuficienta renala (IR)

 cp 10; 30; 45mg Remeron / Mirtazen / Esprital

MAPROTILINA

 Se conditioneaza sub forma unei sari (clorhidrat)

 actiune selectiva asupra transmisiilor non-
adrenergice
 ACTIUNE: antidepresiva, anxiolitica

 INDICATII: depresie cu agresivitate, se poate

utiliza si la copiii cu tulburari de comportament
 cp 10mg (pediatrie) , 25, 75mg
 Y

X = C, N
SAR ANTIDEPRESIVE X R Y = C, O, S

TRICICLICE CLASICE CH2 CH

R'
CH2 N(CH3)2

 2 nuclee benzenice + 1 nucleu heptaatomic (+/- heteroatomi),

 daca prin izosterism un nucleu benzenic e inlocuit cu un
nucleu piridinic  actiunea compusului obtinut ramane
identica cu a celui initial
 Poate exista sau nu substituent in pozitia 3; favorabil: grupare
atragatoare de electroni (ex: clomipramina)
 Substituentul din pozitia 5 poate avea
 un atom de C si
 un atom de N substituit cu o catena propilaminica
 Atomul de C se leaga de catena propilaminica printr-o “=” 
cresterea efectului sedativ (ex: amitriptilina, doxepina,
doxilepina)
 Catena din pozitia 5 e foarte importanta !! Ea trebuie sa
fie propilaminica, nesubstituita cu alti heteroatomi
 Atomul de N din catena propilaminica: secundar sau tertiar,
nu influenteaza intensitatea actiunii antidepresive, dar
compusii cu amine tertiare poseda efecte sedative mai
pronuntate decat compusii cu amine secundare.
SAR ANTIDEPRESIVE TRICICLICE
DE GENERATIA A II-A

 Existenta unei duble legaturi intre pozitiile 10 si

11  creste instabilitatea moleculei ⇨ efect de
mai scurta durata
 Prin condensarea sistemului triciclic in pozitiile
10 si 11 cu un nucleu piperazinic 
antidepresive tetraciclice cu actiune
asemanatoare cu cele de la care provin.
ANTIDEPRESIVE ATIPICE CU
STRUCTURI VARIATE

 Inhibitoare neselective si slabe ale recaptarii NA

si / sau serotoninei, cu / fara inhibarea dopaminei
 Efecte sedative slabe

 Efecte anticolinergice si hipotensive slabe / nule

 Nu afecteaza inima

 Eficacitate similara antidepresivelor clasice, cu

toleranta superioara!!
 *

REBOXETINA
*

 2 atomi de C* - se utilizeaza sub forma racemicului

 absorbtie buna dupa administrarea per os, nu e afectata de
prezenta alimentelor, metabolizare hepatica  compusi
inactivi, t ½ = 13 ore
 ACTIUNE : asupra receptorilor noradrenergici cu
recaptarea noradrenalinei  creste concentratia
noradrenalinei la nivelul sistemului nervos simpatic.
 efecte reduse asupra receptorilor serotoninergici si
dopaminergici.
 actiune modesta pe receptorii H1 histaminergici si alfa-
adrenergici.
 depresii severe acute si cronice
 RA: colinergice si deprimarea functiei erective
 cp 4mg, Edronax
BUPROPIONA
 inhiba recaptarea dopaminei
 sub forma de sare – clorhidrat.

 produce o anestezie usoara pe mucoasa bucala.

 indicatii: depresii majore, refractare, sezoniere,

boala Alzheimer, anxietate, agresivitate,
sindromul picioarelor nelinistite, neuropatii de
diferite etiologii, cure de dezintoxicare (cocaina),
creste rata succesului in cura de dezintoxicare a
fumatorilor.
 cp filmate 50mg Wellbutrin

 Zyban = anti-fumat
 Trazodona

Nefazodona

 TRAZODONA, NEFAZODONA = inhibitori ai recaptarii

serotoninei si adrenalinei
 Trazodona
 antidepresiv activ, anxiolitic; are efecte asupra receptorilor
serotoninergici, asupra noradrenalinei si adrenalinei
 cp 75 si 100mg Trittico (tulburari de somn)

 Nefazodona
 derivat triazolopiridinic, utilizat in depresie majoraZADONEI:
MILNACIPRAN

 inhibitor al recaptarii noradrenalinei si

serotoninei
 Nu are afinitate pentru receptorii muscarinici,
alfa-adrenergici, histaminergici, dopaminergici
 indicat in depresii majore la adulti

 RA: cefalee, vertij, astenie, hTA, palpitatii

 cps 25 si 50mg Ixel (bine tolerat)

VENLAFAXINA

 derivat de feniletilamina
 forma de sare – clorhidrat
 un atom de C*
 Inhibitor al recaptarii serotoninei, NA, inhibitor slab al recaptarii
dopaminei
 actiune antidepresiva asemanatoare cu IRSR
 depresii severe (bine tolerat de persoane tinere) cu elemente
psihotice, fobie sociala, anxietate generala, neuropatii diabetice.
 Doze mari: combaterea durerii cronice
 RA: similar ISRS
 RA: greturi, anorexie, astenie, hTA, disfunctii sexuale, tulburari de
vedere (dependente de doza).
 cp 37,5 si 75mg Efectin / preparate cu cedare prelungita Efexor
INHIBITORI SELECTIVI AI
RECAPTARII SEROTONINEI (ISRS)

 substante cu caracter bazic, datorita atomului de

N din catena laterala; pot forma saruri cu acizii.
 absorbtie buna dupa administrarea orala, BD =
60 -100 % (in functie de compus), t ½ = 12 – 16
ore (majoritatea compusilor), t ½ = 1-4 zile pt.
fluoxetina, legare de proteinele plasmatice in
proportie de 80 – 99%, metabolizare intensa 
 metabolit activ = nor-fluoxetina (antidepresiv)
 metaboliti inactivi

 eliminare renala.
 *

Fluoxetina

Citalopram

*
*

Sertralina Paroxetina
 FLUOXETINA: ambii enantiomeri au
aproximativ aceeasi activitate  se utilizeaza
amestecul racemic.
 Prezinta actiune si prin metabolitul sau activ: nor-
fluoxetina.
 SERTRALINA: separata in izomeri; se
utilizeaza doar izomerul cis
 PAROXETINA: separata in izomeri; se
utilizeaza doar cel trans
 CITALOPRAM: se poate utiliza izomerul cis /
amestecul racemic.
 INDICATII
 tratamentul depresiilor, tulburarilor anxioase,
afectiunilor obsesiv-compulsive, fobiilor sociale,
prevenirea atacurilor de panica, tratamentul
bufeurilor, tulburarilor de somn, depresiilor in
neoplasme mamare, depresia varstnicilor, depresii
post-traumatice, simptome “-“ din schizofrenie,
autism, hiperactivitatea copiilor cu deficit de atentie.
 In formele de anxietate, escitalopramul este
medicatia de electie.
UTILIZARI CARACTERISTICE
 paroxetina – tratamentul starilor depresive induse de
terapia cu alfa-interferon (pt hepatita C, HIV etc.)
 fluoxetina – bulimie nervoasa
 citalopram / fluvoxamina – bulimie (fara implicatii
nervoase).

 Timp de actiune: primele efecte dupa 2-4 saptamani de

tratament; exceptie: escitalopram = de 167 ori mai activ
decat racemicul  efectele apar la 1 saptamana dupa
inceperea tratamentului.
 Clasa NU prezinta efecte pe receptorii adrenergici,
histaminergici H1, colinergici, atropinici sau pe sistemul
CV  NU exista RA in aceste sfere !!
 RA: perturbarea somnului, anxietate, agitatie, cefalee,
reactii GI, disfunctii sexuale (rec serotoninergici).
 !! RISC de malformatii congenitale CV (la femei in
tratament cu paloxetina).
CONDITIONARE

 fluoxetina : cp si cps de 20mg Prozac / Fluoxetina

/ Fluoxin / Anxetin / Fluoxet
 fluvoxamina: cp de 50 si 100mg Fevarin

 paroxetina: cp filmate de 20 si 30mg Seroxat /

Paroxat / Arketis
 sertalina: cp filmate de 50 si 100mg Zoloft /
Asentra / Stimuloton
 citalopram: cp filmate de 20mg Cipramil

 escitalopram: cp de 10 si 20mg Cipralex

TIMERETICE = INHIBITORI MAO A SI
MAO B

 Se obtin prin degradarea aminelor biogene.

 Sunt inhibitori ai MAO (monoaminooxidazelor A
si B care denatureaza neurotransmitatorii).
 Pot fi : selectivi sau neselectivi.
INHIBITORI NESELECTIVI

 actioneaza asupra noradrenalinei si serotoninei

 Ex: iproniazida, nialamida, isocarboxazida,
fenelzina, tranilcipromina
 RA: hTA, stimulare centrala accentuata
(convulsii), efecte anticolinergice, hepatice, HTA
daca tratamentul e insotit de alimente cu
tiramina (branza).
 depresii atipice refractare la alte tratamente, cu
crestere in greutate, anxietate, greutatea
membrelor, somnolenta.
INHIBITORI SELECTIVI AI MAO A SAU
MAO B

 Moclobemid, cp de 100 si 150mg, Aurorix

 RA: insomnie, greata, agitatie.

 Alte structuri: toloxaton, befoxaton, brofaromin,

clorgilin, pargilin (IMAO A)
 IMAO B: selegilina
TIMOREGULATOARE
 Reprezentanti: sarurile de litiu (citrat, gluconat,
carbonat), antiparkinsoniene.
 Compusii cu Li
 IT mic  necesita dozare exacta si controlul litemiei
pe intreaga perioada a tratamentului
 indicatii: manii, stari psihotice recidivante,
schizofrenie, agitatie, afectiuni non-psihotice (ex:
hipertiroidism, cancer tiroidian)
 se pot asocia cu neuroleptice
 RA: retentie hidrosalina, greata, voma, diabet insipid
nefrogen, tremor, gusa, eruptii de tip psoriazis.
BOALA PARKINSON
 Boala Parkinson = boala neurodegenerativa progresiva (locul 2 in
lume ca nr. de persoane afectate, dupa Alzheimer).
 descoperita de catre dr. Parkinson in sec. XIX si denumita “paralizie
agitata”.
 Apare la persoane varstnice in diferite procente dependente de
varsta:
 50 ani  0,1% din populatie
 60 ani  1% din populatie
 70 ani  2% din populatie
 Se manifesta prin: dereglarea miscarilor voluntare, ele necesitand un
echilibru fiziologic intre neuronii dopaminergici si cei
colinergici de la nivel nigro-striat.
 produce o distructie in proportie de 80-90% a neuronilor
dopaminergici din substanta neagra si totodata o reducere
pronuntata a concentratiei de dopa-decarboxilaza (care metabolizeaza
transformarea L-dopa in dopamina)
 Factori secundari ce pot cauza boala: ingerarea unor subst toxice ca
Mn, pesticide, unele medicamente  Parkinson secundar
BOALA PARKINSON - SIMPTOME
 tulburari motorii: tremor, rigiditate + hipokinezie
 tulburari de echilibru
 mers ebrios
 sialoree
 lipsa expresiei faciale
 vedere incetosata
 vorbire inceata
 constipatie
 hTA ortostatica
 confuzii
 tulburari de somn si tulb. cognitive.
ANTIPARKINSONIENE

 Terapia urmareste:
 restabilirea echilibrului intre sistemele
dopaminergic si colinergic,
 imbunatatirea starii pacientului pe termen scurt sau
lung,
 mentinerea eficientei terapiei fara scaderea
compliantei la tratament.

 In acest sens exista medicamente :

 dopaminergice (intensifica activitatea dopaminergica)
 anticolinergice
ANTIPARKINSONIENE DOPAMINERGICE
APK DOPAMINERGICE

 S.m. ce favorizeaza formarea dopaminei (cele mai

eficiente) : ex L-dopa
 S.m. care impiedica inactivarea dopaminei  se
pot micsora dozele de L-dopa : ex inhibitori MAO
B sau inhibitori COMT
 S.m. ce actioneaza pe receptorii dopaminergici: ex
derivati de ergot sau non-ergot
 S.m. favorabile eliberarii de dopamina din
terminatiile nervoase.
S.M. CE FAVORIZEAZA
FORMAREA DE DOPAMINA
 Dopamina nu traverseaza BHE si are rol
vasodilatator
 L-dopa
 AA cu absorbtie orala buna
 subst. ce se formeaza in organism, dar poate fi si
sintetizata
 3,4 dihidroxi-fenil-alfa-alanina
 initial s-a folosit amestecul racemic dar acesta avea o
RA grava: agranulocitoza; apoi s-a separat izomerul
levogir L, fara aceasta RA
L-DOPA
 precursor al dopaminei
 se metabolizeaza prin dopa-decarboxilare
 cel mai eficient antiparkinsonian disponibil
 actioneaza asupra rigiditatii si hipokineziei
 duce la scaderea tremorului dupa timp indelungat
 nu are activitate asupra sialoreei
 starea pacientului se imbunatateste considerabil
 o parte din L-dopa  dopamina inainte de
traversarea BHE  actioneaza pe receptorii beta1
adrenergici si produc stimulare cardiaca si pe
receptorii dopaminergici periferici ⇨ produc
vasodilatatie si RA multiple.
L-DOPA
 RA:
 digestive : anorexie, greata, voma, disconfort epigastric (de aceea L-dopa se
administreaza in timpul mesei), constipatie severa;
 CV: hTA, aritmii (se recomanda asociere cu beta-blocant  propanolol);
 SNC: Somnolenta la varstnici si insomnii la pacientii tineri, reactii
maniacale cu agresiune sexuala, halucinatii;
 Scadere in greutate, dureri musculare, uscaciunea gurii.

 Interactiuni cu:
 proteinele din alimentatie care scad efectul L-dopa
 cu vit. B6 (piridoxina) care este co-factor al proceselor de decarboxilare 
favorizeaza metabolizarea L-dopadopamina la periferie
 anti HTA  risc crescut de hTA
 Antidepresive

 Posologie: 4 * 1/zi pt scaderea efectelor negative la nivel gastric,

administrare in timpul meselor
 Durata de actiune: 8h; in timp scade la 3-4h  cresterea dozelor 
RA severe
L-DOPA
 Dupa 2 ani de tratament: scade eficienta cu fluctuatii
de biodisponibilitate (scade sensibilitatea receptorilor
dopaminergici).
 Solutia: asocierea L-dopa + inhibitori de dopa-
decarboxilaza,
 inhibitori de dopa-decarboxilaza: derivati de
catecolamine (carbidopa sau benserazid)  scad
dozele de L-dopa, intervalele de administrare cresc,
RA scad, se poate administra concomitent cu vit. B6.
 L-dopa + carbidopa = 4:1 sau 10:1 in asociere, in
preparate cu cedare controlata (Nakom, Zinox,
Sinemet)
 L-dopa + benserazid = 4:1 (Madopar sau Madopar
HBS)
S. M. CE IMPIEDICA DEGRADAREA
DOPAMINEI

 Inhibitori ai MAO (IMAO)

 derivati de propargilamina
SELEGILINA

 dimetil-propinil-benzen-heptan-amina
 Obtinere – materie prima: Phe
SELEGILINA

 Izomerul L: cele mai reduse RA.

 Metaboliti:
 desmetil-selegilina
 metamfetamina
 amfetamina
 p-OH-amfetamina

 Actiune: inhibitor selectiv si ireversibil sau

necompetitiv al MAOb.
 SELEGILINA
 la varsta de 50 ani: MAO B se gaseste in concentratii foarte ridicate
in organism.
 selegilina inhiba MAO B  nu se produce degradarea dopaminei 
scad dozele de L-dopa co-administrate.
 efecte antiparkinsoniene moderate in monoterapie ⇨ se asociaza cu
L-dopa.
 RA: HTA, iritabilitate, agitatie, efecte GI, halucinatii, convulsii,
depresie, bronhospasm, parestezii, disfunctii sexuale.
 Interactiuni:
 cu alti inhibitori MAO (ce produc HTA)
 antidepresive triciclice clasice
 ISRS
 dextrometorfan (Tusin)
 decongestionante nazale simpato-mimetice
 Conditionare:
 cp 5mg Jumex, Selegos
 transdermice controlate Hemsam 20, 30, 40mg pt 24h (se elibereaza 0,3mg
subst la diverse intervale).
RASAGILINA
 prezinta proprietati asemanatoare selegilinei, fiind
mai activ
 se utilizeaza in boala Parkinson in care simptomele
nu mai pot fi controlate doar cu L-dopa.
 imbunatateste starea pacientului.
 efect neuroprotector  reprezinta monoterapia de
prima linie a pacientului in faza incipienta a bolii.
 Metabolit: aminoingan= antiparkinsonian +
neuroprotector
 RA: HTA, iritabilitate, agitatie, efecte GI, halucinatii,
convulsii, depresie, bronhospasm, parestezii,
disfunctii sexuale.
 Cond: cp 1mg o data/ zi, Azilect.
ISTRADEFILINA

 derivat xantinic, inhibitor MAO

 imbunatatirea functiei motorii
S.M. INHIBITOARE ALE COMT

 adjuvante in boala Parkinson.

 Se administreaza la pacientii care prezinta
complicatii la doze crescute de L-dopa.
 Incetinesc metabolizarea L-dopa
TOLCAPON

 RA multiple: hTA, dureri in piept, tulburari de

somn, iritabilitate, efecte digestive, crampe
musculare, rabdomioliza, efecte hepatice.

 Tratamentul se intrerupe cand cresc valorile

enzimelor hepatice.

 Cond: cp 100 si 200 mg, Tasmar

ENTACAPON
 derivat nitro- catecol
 Adjuvant + L-dopa

 E inhibitor selectiv si reversibil al COMT.

 Nu actioneaza ca atare ca antiparkinsonian,

doar in asociere cu L-dopa sau carbidopa.
 E- si Z-entacapon sunt produsii de metabolizare
care prin glucuronoconjugare se transforma in
compusi inactivi.
 RA: efecte GI, hiperkinezie sau diskinezie, reactii
hepatice slabe, urina se coloreaza in portocaliu.
 Conditionare: cp 200mg Comtam 3-4 cp/zi
E-Entacapon Z-Entacapon
L-dopa + carbidopa + entacapon = Stalevo de 50, 100 si 150mg
variabil 12,5;25 200mg
sau 37,5mg
S. M. CE ACTIONEAZA AGONIST PE
RECEPTORII DOPAMINERGICI
 DERIVATII DE ERGOT
 METANSULFONATUL DE BROMOCRIPTINA
 un nucleu de ergolina (acid lisergic)
 derivat semisintetic de ergocriptina (alcaloid din
cornul secarei)
+
METANSULFONATUL DE
BROMOCRIPTINA
 substanta puternic activa, se pastreaza la Venena.
 agonist pe receptorii dopaminergici D1 si D2.
 boala Parkinson la pacientii la care afectiunea nu poate fi
controlata doar cu L-dopa; folosit precoce, bromocriptina
amana introducerea L-dopa in tratament.
 Se poate asocia cu antiparkinsoniene anticolinergice.
 Inhiba secretia de prolactina  se prescrie in
hiperprolactinemie, tratamentul sterilitatii si sindromului de
galactoree-amenoree.
 La doze crescute stimuleaza secretia de somatotropina.
 RA: greata, hTA ortostatica, ameteli, poate produce vasospasm
(fiindca e un puternic vasoconstrictor), angina, halucinatii,
confuzie, delir.
 ATENTIE sporita la: pacientii cu afectiuni CV sau GI grave.
 CONDITIONARE: cp 2,5mg Brocriptin, Medocriptin, Parlodel
 Administrare: 10 - 40mg / zi in 3 prize
LISURID

 proprietati dopaminergice si serotoninergice

 se poate asocia cu L-dopa.

 proprietati antimigrenoase si anti-prolactina.

 CONDITIONARE: Cuvalid

 Prin hidrogenarea “=” dintre atomii din pozitiile

9 si 10  derivatul tergurid (= derivat de uree) =
antiparkinsonian
CABERGOLINA

 derivat de etiluree
 actioneaza pe receptorii dopaminergici D2.
 se asociaza in terapie cu L-dopa  imbunatatirea
activitatii motorii
 T ½ = 65 ore
 RA: greata, voma, diaree/ constipatie, dureri, dispepsie,
hTA, confuzie, ameteala.
 Precautii: afectiuni GI (ulcer), CV, hepatice (se evalueaza
raportul risc/ beneficiu).
 Are proprietati anti-prolactina.
 Specialitate : Dostinex cp 1, 2,4mg
PERGOLIDA

 agonist al receptorilor dopaminergici D1 si D2

 actiune asemanatoare bromocriptinei, dar efectul este
mai puternic.
 se asociaza cu L-dopa sau se poate administra in
monoterapie in fazele incipiente ale bolii.
 efect anti-prolactinic  se poate utiliza in caz de
hiper-prolactinemie.
 RA: asemanatoare bromocriptinei
 Tratamentul cu pergolida trebuie intrerupt
treptat, altfel se pot observa fenomene de tip
convulsii sau halucinatii.
 CONDITIONARE: 0,05 ; 0,25 si 1mg Permax
DERIVATI NON-
ERGOT
 ROPINIROL
 derivat de indol
 agonist pe receptorii dopaminergici D2.
 Se poate utiliza in monoterapie in formele incipiente
 prezinta efecte foarte asemanatoare L-dopei.
 mai eficient in ameliorarile simptomatice motorii
decat bromocriptina.
 Se asociaza cu L-dopa in situatii severe.
 Are rol neuroprotector  scaderea stresului oxidativ.
 INDICATII: depresii bipolare refractare la medicatia
uzuala, sindromul picioarelor nelinistite.
 RA: greturi, voma, dureri abdominale, tulburari de
somn si vedere, hTA.
 CONDITIONARE: cp filmate 0,25 ; 1 ; 2 ; 4mg Requip
PRAMIPEXOL

 clorhidrat.
 agonist pe receptorii dopaminergici D2 si putin pe D1.
 se poate utiliza ca monoterapie in formele incipiente de Parkinson.
 se utilizeaza in asociere cu L-dopa in formele severe.
 amelioreaza performantele motorii la pacientii cu Parkinson.
 poate fi utilizat in schizofrenie, depresii, sindromul picioarelor
nelinistite.
 efect antidepresiv datorat resensibilizarii receptorilor D2 si D3 de la
nivel mezolimbic.
 RA: ameteli, somnolenta/ insomnie, stari confuzionale, constipatie,
hTA, uscaciunea gurii, anorexie, scadere in greutate.
 CONDITIONARE: cp 0,125 si 1,5mg Mirapexin in 3 prize/zi
(max=4,5mg/ zi)
ROTIGOTINA . HCl

 Se poate utiliza ca monoterapie la debut si apoi

in asociere cu L-dopa in formele severe ale bolii.
 INDICATII: sindromul picioarelor nelinistite 
efecte vizibile dupa 6 saptamani de tratament.
 RA: ameteala, insomnie, greata, iritatie la locul
aplicarii
 CONDITIONARE: sisteme transdermice
(plasturi) de 2, 4, 6, 8mg Neupro
PIRIBEDIL

 derivat de piridina
 actiune agonista pe receptorii dopaminergici D1, D2 si
pe adrenergici alfa2.
 T ½ = 20 ore
 se utilizeaza ca monoterapie in formele incipiente ale
bolii sau in asociere cu L-dopa in cazurile severe.
 vasodilatator cerebral  efecte favorabile asupra
tulburarilor cognitive.
 RA: digestive, tulburari de somn
 CONDITIONARE: cp cu eliberare prelungita de 50mg
Pronoran
APOMORFINA

 agonist pe receptorii dopaminergici D1 si D2

 s-a utilizat initial ca vomitiv in intoxicatii.

 actiune antiparkinsoniana in asociere cu L-dopa

 elimina fluctuatiile de concentratie ale L-
dopei.
 putin utilizat in administrare subcutanata; are
efect rapid, dar de scurta durata.
 Denumire comerciala Apokin
S.M. CARE ACTIONEAZA PRIN
ELIBERAREA DE DOPAMINA DIN
DEPOZITE

AMANTADINA
= 1 amino adamantan
 actiune antivirala si antiparkinsoniana

 actiune anticolinergica la nivel central

AMANTADINA
 actiune anticolinergica la nivel central.
 actiune rapida  combaterea hipokineziei si
rigiditatii, dar fara efecte de ameliorare in ceea ce
priveste tremorul.
 INDICATII: scleroza in placi, oboseala cronica,
encefalita virala, cure de dezintoxicare pt dependentii
de cocaina.
 mai bine tolerat decat L-dopa si bromocriptina.
 RA: insomnie (nu se va administra dupa orele 15),
cefalee, confuzii, depresii, efecte la nivel GI, edeme
ale membrelor inferioare.
 CONDITIONARE: cp 150mg Viregyt
 CI: sarcina, alaptare, afectiuni hepatice, glaucom cu
unghi deschis
S.M. ANTICOLINERGICE
 primul tip de tratament instituit.
 Ex: atropina: efecte benefice in oprirea sialoreei.
 actiune asupra hipertoniei, opresc sialoreea, dar nu au
efecte benefice asupra tremorului.
 actioneaza pozitiv asupra starii psihice a pacientului.
 se administreaza cu succes la pacientii tineri.
 antiparkinsoniene mai slabe decat dopaminergicele.
 se administreaza in formele incipiente ale bolii (hipertonie).
 se asociaza cu L-dopa.
 Parkinson post-traumatic/ aterosclerotic.
 RA: tulburari de vedere, constipatie, mictiune (datorata
efectului anticolinergic periferic).
 CI: glaucom, adenom de prostata, miastenia gravis.
 Reprezentanti: trihexifenidil, biperiden (aminoalcooli)
TRIHEXIFENIDIL (FRX)

 clorhidrat.
 reduce efectele extrapiramidale ale
antipsihoticelor.
 CONDITIONARE: cp 2mg Romparkin
BIPERIDEN

 Akineton
REMACEMID

 antiepileptic (anticonvulsivant)
 tratamentul bolii Parkinson in asociere cu L-
dopa.
 rol neuroprotector.

 blocant slab al canalelor N-metil-D-aspartat

SALIZOTAN

 efecte bune in ameliorarea diskineziei din

Parkinson
S. M. ANTICONVULSIVANTE =
ANTIEPILEPTICE

 Se utilizeaza in tratamentul epilepsiei.

 Epilepsia = ansamblu de afectiuni ale SNC
caracterizate prin crize repetate, insotite sau nu
de convulsii.
 Crizele epileptice se datoreaza unor descarcari
sincrone ale unor grupuri de neuroni.
 Afecteaza 1-2% din populatia Terrei.

 Mecanisme multiple de producere a bolii.

ANTIEPILEPTICE
 Exista 2 tipuri de epilepsie:
 primara (idiopatica sau propriu-zisa) din cauze imprecise
 secundara (simptomatica) dupa traumatisme cerebrale,
sifilis, scleroza multipla, intoxicatie cu Pb, Alzheimer,
hipoxie cerebrala, deficit de vit. B6, hipoglicemie, traume
la nastere.
 Crizele, in functie de extindere, pot fi:
 focale (afecteaza doar o portiune a creierului)
 generalizate :
 majore, tipice (crizele de grand mal)
 minore (petit mal)
 akinetice
 mioclonice
 status epilepticus (cel mai sever)
 Formele de epilepsie pot fi multiple
 una dintre cele mai severe: sindromul Lenox-Gastoux
(debuteaza la copii de 3-4 ani, foarte greu de tratat,
prin crize multiple coexistente).

 Medicatia antiepileptica, la doze

corespunzatoare, poate duce la
 prevenirea crizelor,
 cresterea intervalului dintre crize
 diminuarea manifestarilor din criza.
MECANISME DE ACTIUNE A MEDICATIEI
ANTIEPILEPTICE

 blocanti ai canalelor de Na
 blocanti ai canalelor de Ca tip T din creier

 deschiderea canalelor de Cl

 cresterea concentratiei de acid gama amino

butiric (GABA)  scaderea cantitatii de
glutamat
 inhibarea anhidrazei carbonice
ANTIEPILEPTICE

 Clasificarea antiepilepticelor in functie de

structura chimica: 15 categorii.
 Schemele de tratament individualizate: un
antiepileptic timp de 2-3 sapt., apoi asocieri de
antiepileptice, tratament de lunga durata.
 Antiepilepticele au si efecte analgezice si
antiaritmice.
 In asociere cu inductori enzimatici, metabolizarea
antiepilepticelor este intensa  tratamente
subdozate.
DERIVATI
BARBITURICI
FENOBARBITAL
 Efect antiepileptic la doza redusa, spectru larg.
 Se utilizeaza in crize majore.
 Tratament de electie la copii mai mici de 5 ani si in convulsiile
datorate starilor febrile, chiar si preventiv.
 RA:
 sedare (atenuata la administrare cronica),
 iritabilitate,
 eruptii cutanate,
 hipovitaminoze D si deficit de acid folic (la administrare indelungata) 
osteoporoza/ osteomalacie si anemie
 in ultimele luni de sarcina poate provoca hemoragii la nou-nascut  se
cere administrarea vit. K
 Interactiuni: inductor enzimatic
 Conditionare:
 cp 0,015mg (pt. copii) si 0,100mg (pt adulti)
 fiole de 10%
 doze de 60-300mg/zi in 2-3 prize  scaderea efectului hipnotic; pt copii 4-
8mg/kg corp
DERIVATI DE
IMIDAZOLIDIN 2,4-DIONA
FENITOINA
 Se asociaza cu fenobarbital in crizele majore, dar poate
afecta metabolizarea acestuia  concentratii plasmatice
crescute/scazute.
 Se poate administra la copii mai mari de 5 ani si la adulti.
 Prezinta spectru larg de actiune.
 Are efect antiaritmic; utilizat in aritmii digitalice, nevralgii
de trigemen.
 Este inductor enzimatic.
 Se utilizeaza sub forma de fosfenitoina sodica (sarea
esterului fosforic) pentru cresterea solubilitatii  solutii pt.
adm. parenterala (Ceredix ): in status epilepticus si in
prevenirea convulsiilor in neurochirurgie).
 Conditionare: cp 100mg Fenitoin, Fenigan
DERIVATI DE PIROLIDIN 2,5-DIONA

 Reprezentanti: etosuximida, metsuximida si

levetiracetamul
ETOSUXIMIDA

 Se utilizeaza in crizele minore.

 Se poate administra la copii mai mari de 5 ani
sub forma de: sirop de 50mg/ml (Suxilept,
Petinimid), cps de 250mg (adulti).
 RA: tulburari digestive, cefalee, ameteli, eruptii
cutanate
METSUXIMIDA

 Se poate administra in asociere cu fenobarbital si

fenitoina in tratamentul epilepsiei fara convulsii
sau insotita de convulsii tonico-clonice.
 Conditionare: cps 150 si 300mg Celontin
LEVETIRACETAM

 Prezinta un C*.
 Poate fi administrat si la copii mai mari de 4 ani
si la adulti.
 Este medicatie de electie in cazul epilepsiei la
adolescenti.
 RA: somnolenta, cefalee, anorexie, urticarie.

 Conditionare: 250, 500, 750, 1000mg Keppra

DERIVATI DE
DIBENZOAZEPINA
CARBAMAZEPINA
 derivat triciclic asemanator imipraminei si
prezinta o grupare amidica (-CO-NH-) exociclica.
 Obtinere: iminostiben + fosgen  carbamazepina
 Se absoarbe greu, dar complet la administrare
orala.
 E inductor enzimatic.
 Se metabolizeaza hepatic  epoxid intre pozitiile
10-11  metabolit activ, convertit de epoxid-
hidrolaze in 10-11 diol-carbamazepina (metabolit
inactiv) care se elimina prin glucuronoconjugare.
 T ½ = 8-29 ore (media = 12-17 ore) ; T ½ epoxid =
5-8 ore
CARBAMAZEPINA

 Indicatii: crize majore (nu in cele mioclonice),

neuropatii diabetice, nevralgii gloso-faringiene,
diabet insipid, sindrom de abstinenta (la alcool,
benzodiazepine, cocaina).
 RA:
 somnolenta, deprimare psiho-motorie, iritatie
gastrica,
 la doze crescute: ameteli, tulburari de memorie.
 CI: trimestrul 1 de sarcina.
 Cond: cp de 200, 400, 600 si 800mg, sirop, supp.
 Carbamazepina, Carbasan, Taver, Carbesil,
Finlepsin, Neurotop
OXCARBAMAZEPINA

 in pozitia 10 prezinta o grupare =C=O  este

izomer al carbamazepinei
 Se absoarbe rapid la administrare orala.
 BD = 75% si creste in prezenta alimentelor.
 Se metabolizeaza la 10-11-dihidro-10-OH-
carbamazepina amestec de 80% D(+) si 20% L(-
) pt. metabolit.
 Mecanism de actiune: e blocant al canalelor de
Na.
OXCARBAMAZEPINA
 monoterapie sau in asociere in convulsiile partiale, tonico-
clonice.
 Se poate administra la copii > 4 ani si la adulti.
 Indicatii:
 Se asociaza cu antidepresive si cu neuroleptice in afectiunile
psiho-afective cu antipsihotice in doze mici;
 Nevralgie de trigemen;
 Manie in depresii bipolare.
 Este inductor enzimatic mai slab decat carbamazepina 
interactioneaza mai putin cu alte medicamente.
 RA: somnolenta, ameteli, reactii la nivel digestiv,
constipatie/ diaree
 Fiindca nu a fost testata la gravide, dar este analog
structural al carbamazepinei  NU se utilizeaza !!
 Cond: cp filmate de 150, 300 si 600mg Trileptal.
suspensie pt administrare orala pt copii
ACID VALPROIC SI
DERIVATI
 ACID VALPROIC
 Obtinere: din esterul dietilic al acidului dipropil-
malonic prin hidratare  acid dicarboxilic..
ACIDUL VALPROIC
 Substanta lichida  se poate conditiona sub forma de
solutii sau suspensii; sare de Na - cp.
 Indicatii: episoade minore sau majore, crize
jacksoniene, crize maniacale
 RA: tulburari digestive, tremor, crestere in greutate,
caderea parului, necroza hepatica/ pancreatica, risc
teratogen (teratogenitatea si hepatotoxicitatea se
datoreaza metabolitilor acidului 4-epoxi-valproic si
2,4-dien-valproic).
 Interactiuni:
 scaderea metabolizarii altor antiepileptice  risc crescut
de toxicitate
 potenteaza activitatea antidepresivelor si neurolepticelor
 cu anticoagulantele  risc crescut de hemoragii.
VALPROMIDA

 amida acidului valproic

 Prezinta aceleasi indicatii ca acidul valproic.

 Se absoarbe mai greu la administrare orala.

 Este un timoregulator mai puternic decat acidul

VALROCEMIDA

 stadiul III de cercetare

 Penetreaza mai bine BHE si prezinta
tolerabilitate mai buna
ANALOGI AI ACIDULUI GAMA
AMINOBUTIRIC (GABA)

VIGABATRIN
 Este medicatie adjuvanta la pacientii refractari
la alta terapie.
 Inhiba ireversibil GABA-aminotransferaza.

 RA: somnolenta, oboseala, ameteli

 Cond: cp 500mg Sabril

GABAPENTIN
 derivat de ciclohexan.
 Se absoarbe bine la administrare per os.
 Nu se leaga de proteinele plasmatice.
 Bd = 60%.
 Mecanism de actiune: favorizeaza eliberarea din sinapse a
GABA.
 Indicatii:
 Medicatie adjuvanta in forme de epilepsie refractare la alta medicatie
 Preventia crizelor partiale
 Neuropatii diabetice, spinale
 Episoade maniacale
 Atacuri de panica
 Tremor parkinsonian
 Sindrom de abstinenta la benzodiazepine, cocaina, alcool.
 Se poate administra copiilor > 12 ani si adultilor.
 RA: greata, voma, cefalee, ameteli.
 Interactiuni: cu antiacide  scad Bd gabapentinului
 Cond: cps 100, 300 si 400mg Neurontin, Gaba-Gama
 cp 600 si 800 mg
 Solutie de uz intern.
PREGABALIN
 Mecanism de actiune: se leaga de canalele de Ca 
modularea influxului de ioni si a neurotransmisiei
GABAergice  prezinta actiune antiepileptica, analgezica
si anxiolitica.
 actiune mai buna deca gabapentinul  se vor utiliza
concentratii mai mici si, in consecina, si dozele vor fi mai
reduse.
 Indicatii:
 Epilepsie
 Neuropatii periferice
 Cancer, SIDA
 Dureri din fibromialgii
 Anxietate generalizata.
 RA: oboseala, ameteli, tulburari de ritm cardiac si de
vedere.
 Se poate administra doar la adulti.
 Cond: cp 75, 150 si 300mg Lyrica.
TIAGABIN

 prezinta un C*  se va utiliza in terapie doar

izomerul L(-) sub forma sarii clorhidrat.
 Se absoarbe complet si rapid la administrare
orala.
 BD=95% cu T ½ = 7-9 ore.
 Indicatii : epilepsie partiala si terapia anxietatii.
 CI: copii < 12 ani.
 RA: somnolenta, nervozitate, tremor.
 Cond: cp 5,10 si 15mg Gabitril.
DERIVATI DE
TRIAZINA
LAMOTRIGIN
 Se absoarbe bine la administrare per os.
 Bd = 98%; se metabolizeaza hepatic.
 Este un antiepileptic cu spectru larg: blocheaza canalele de Na
 inhiba eliberarea glutamatului (= excitant).
 Indicatii: in crizele majore, epilepsie partiala, dureri
neuropatice.
 RA:
 ameteli, tulburari de vedere, greata, voma,
 in primele 4-6saptamani de la debutul tratamentului: urticarie la 10%
din pacienti care prin acutizare poate duce la febra + limfadenopatie
 1/1000 din cazuri: sindrom Steven-Johnson (risc crescut la asocierea
derivatilor triazinici cu acidul valproic deoarece se dubleaza T ½ al
lamotriginului).
 CI: copii < 16 ani.
 Cond: cp 25, 50, 100 si 200mg Lamictal (forma masticabila
2,5mg).
DERIVATI DE SULFONAMIDA
ACETAZOLAMIDA
 Inhiba carboanhidraza  efect diuretic slab.

 Scade presiunea intraoculara in glaucom.

 Ca antiepileptic nu se mai foloseste.

 Cond: 250mg Ederen.

ZONISAMID

 Mecanisme de actiune:
 blocant al canalelor de Na
 legare de complexul receptor GABA-benzodiazepinic
 facilitarea transmisiei serotoninergice si
dopaminergice
 Indicatii: forme partiale de epilepsie
 RA: ameteli, cefalee, scadere in greutate,
iritabilitate, coordonare defectuoasa.
 Cond: cps 100mg Zonegran.
TOPIRAMAT
 Absorbtie orala buna, Bd = 90% si T ½ = 30 ore
 Mecanisme de actiune:
 blocant al canalelor de Na;
 creste activitatea GABA;
 slab inhibitor al anhidrazei carbonice.
 Indicatii:
 tratamentul epilepsiei partiale in asociere cu alte antiepileptice;
 neuropatii;
 depresie bipolara;
 obezitate;
 scaderea frecventei si duratei crizelor migrenoase.
 CI: la copii <12 ani.
 RA: depresie, confuzii, halucinatii.
 Actioneaza asupra anhidrazei carbonice  litiaza renala.
 Interactiuni: creste clearance-ul estrogenilor  scaderea
eficientei contraceptivelor orale.
 Cond: cp 25, 50, 100, 300 si 400mg Topamax
DERIVATI
BENZODIAZEPINICI

CLONAZEPAM
 anxiolitic, miorelaxant, antiepileptic

 Indicatii: toate formele de epilepsie si in status

epilepticus.
 La copii mici se administreaza injectabil.

 CI: la prematuri din cauza OH-ului benzilic.

 Cond: cp 0,5 si 2mg, solutie pt administrare

orala, Rivotril
DIAZEPAM = sedativ, anxiolitic, antiepileptic
 Indicatii: status epilepticus  admin. injectabila
10mg/ 2ml
 Are actiune de scurta durata, de aceea se va
asocia cu fenitoina
 CLOBAZAM anxiolitic, adjuvant in epilepsie
 Cond: cp 10 sau 20 mg Frisium