Nervul glosofaringian

Nervul glosofaringian este un nerv mixt,

senzitiv şi motor.
Fibrele motorii ale nervului se distribuie
muşchiului stilofaringian.
Fibre parasimpatice secretomotorii
inervează glanda parotidă.
Fibrele senzitive se distribuie cavităţii
timpanice, tubei faringoauditivă, lojelor
amigdaliene, tonsilelor, nazofaringelui,
uvulei, feţei inferioare a palatului moale şi
cele 2/3posterioare (postsulcale) ale limbii
din care cauză este numit şi nerv gustativ al
limbii. 2
3
 Originea aparentă
Nervul glosofaringian se
formează prin trei sau patru rădăcini
la nivelul părţii rostrale a bulbului,
în şanţul dintre oliva bulbară şi
pedunculul cerebelos inferior,
deasupra rădăcinii nervului vag.
4
5
6
 Originea reală
Originea reală a nervului glosofaringian se
află în nucleii senzitivi şi motori.
Nucleii senzitivi
Aferenţele nucleilor senzitivi sunt
reprezentate de axonii neuronilor unipolari din
ganglionii glosofaringieni superior şi inferior;
fibrele nervoase care conduc sensibilitatea
gustativă se termină în partea rostrală a
tractului nucleului solitar, în timp ce fibrele
nervoase legate de aferenţele viscerale generale se
termină ambele în partea caudală, fiind probabil
interconectate cu nucleul comisural controlateral,
7
dar şi în nucleul spinal trigeminal.
 Nucleii motori
Partea rostrală a nucleului ambiguu este
situată profund în formaţia reticulată, medial
de tractul spinal şi de nucleul nervului
trigeminal.
La acest nivel ajung fibre corticonucleare
directe şi încrucişate care părăsesc tractul la
nivelul nucleului ambiguu sau în punte şi
coboară prin lemniscusul medial.
Partea glosofaringiană a nucleului
ambiguu se află ventrolateral de vârful coloanei
principale, şi inervează stilofaringianul. 8
 Fibrele parasimpatice ale nervului
glosofaringian se alătură fibrelor motorii
din nucleul salivator inferior situat în
formaţiunea reticulată,dedesubtul
nucleului salivator superior; fibrele
nucleare se alătură ramurii timpanice
glosofaringiene şi nervului pietros mic şi
sinapsează în ganglionul otic; fibrele
postganglionare inervează împreună cu
nervul auriculotemporal glanda parotidă.
9
 Traiect
De la nivel bulbar, nervul glosofaringian se
orientează anterolateral spre depresiunea
triunghiulară a apeductului cohlear de pe faţa
inferioară a părţii pietroase a osului temporal,
pe tuberculul jugular al osului occipital, sub
floculus; se încurbează inferior, părăsind
craniul prin partea anteromedială a găurii
jugulare, într–o teacă durală proprie, anterior
de nervul accesor. 10
 Traiect
La nivelul găurii jugulare se află
situat într–un şanţ adânc, osificat în
25% din cazuri, separat prin sinusul
pietros inferior de nervii vag şi
accesor, şi prezintă doi ganglioni,
superior şi inferior.

11
12
 Ganglionul superior
(Ehrenritter), mic, aflat în partea
superioară a şanţului străbătut de
nervul glosofaringian, nu prezintă
ramuri şi se consideră extensia
superioară a ganglionului inferior.

13
 Ganglionul inferior (Andersch), mare,
se află într–o incizură pe marginea
inferioară a părţii pietroase a osului
temporal.
Conţine neuroni unipolari tipici ale
căror dendrite primesc impulsuri
gustative şi tactile de la mucoasa
linguală (1/3posterioară inclusiv sulcus
terminalis şi papilele valate) şi aferenţe
somatice generale de la nivelul
orofaringelui şi palatului moale.
14
 Nervul trece anterior, între vena jugulară
internă şi artera carotidă internă, posterior de
procesul stiloid şi ajunge pe marginea
posterioară a stilofaringianului.
Se dispune pe faţa anterioară a muşchiului,
trece printre fibrele inferioare ale constrictorului
faringian superior sau între acesta şi
constrictorul mijlociu şi se distribuie tonsilelor,
mucoasei faringiene şi părţii postsulcale a
limbii, vălului palatin şi glandelor mucoasei
orale.
15
 Anastomoze
> trunchiul simpatic
> nervul vag
> nervul facial
> ganglionul simpatic cervical superior

16
 Ramuri colaterale
Nervul timpanic: părăseşte
ganglionul inferior, pătrunde în
cavitatea timpanică prin canaliculul
timpanic inferior şi se împarte în două
ramuri formând plexul timpanic
evidenţiabil pe suprafaţa
promontoriului.

17
 Din plexul timpanic pornesc:
> un ram care realizează conexiunea cu
nervul pietros mare superficial, din nervul
facial
> ram spre mucoasa cavităţii timpanice
> ram spre tuba auditivă
> ram spre celulele mastoidiene
> ram spre nervul pietros mic

18
 Ram carotidian: deseori dublu, ia naştere
sub gaura jugulară, coboară pe artera carotidă
internă, pe peretele sinusului carotidian, şi spre
glomusul carotidian. Conţine fibre aferente
primare de la chemoreceptorii bulbului carotidian
şi de la baroreceptorii din pereţii sinusului
carotidian; poate fi interconectat cu nervul vag
şi ganglionul cervical superior
Nervul pietros mic este format din fibre
secretomotorii parotidiene; pătrunde în canalul
inferior celui pentru tensor tympani, primeşte un
ram de la ganglionul facial şi ajunge pe faţa
anterioară a stâncii temporalului, printr–o
deschidere mică situată lateral de hiatusul
nervului pietros mare, trece prin foramen ovale19
şi
canaliculul innominatus spre ganglionul otic.
 Ramuri faringiene: 3-4 fibre nervoase
care se unesc în apropierea constrictorului
faringian mijlociu cu ramul faringian al
vagului, şi cu ramuri laringofaringiene
ale trunchiului simpatic formând plexul
faringian, prin care nervul glosofaringian
inervează senzitiv mucoasa faringiană.
Ramuri musculare care inervează
stilofaringianul.
20
 Ramuri tonsilare care formează un plex
din care se desprind nervii palatini posterior şi
mijlociu; aceştia se distribuie tonsilei, palatului
moale.
Ramuri linguale
> ram pentru papilele valate şi mucoasa din jurul
sulcusului terminalis
> ram pentru mucoasa din partea postsulcală a
limbii, care comunică cu nervul lingual; asigură
sensibilitatea gustativă şi generală a regiunii
linguale posterioare.
21
 Ganglionul otic
Ganglionul otic este o formaţiune mică,
ovalară, roşiatică, situată sub foramen ovale. Este
un ganglion periferic parasimpatic corelat
topografic cu nervul mandibular şi funcţional cu
glosofaringianul.
Rapoarte
Lateral de nervul mandibular, lângă
joncţiunea sa cu rădăcina motorie trigeminală,
ganglionul înconjură originea nervului pterigoidian
medial.
Medial, tensor veli palatini separă ganglionul
otic de partea cartilaginoasă a tubei auditive.
Posterior se află artera meningee mijlocie. 22
 Rădăcina motorie, parasimpatică:
Nervul pietros mic, cu fibre preganglionare;
aceste fibre provin din neuronii nucleului salivator
inferior; sinapsează în ganglionul otic, iar fibrele
postganglionare trec prin ramuri comunicante în
nervul auriculotemporal şi se distribuie glandei
parotide.
Rădăcina simpatică, care provine din plexul
arterei meningee mijlocii, conţine fibre
postganglionare din ganglionul simpatic cervical
superior, care traversează ganglionul otic fără a
face aici sinapsă. Emerg împreună cu fibrele
parasimpatice împreună cu nervul auriculotemporal
şi inervează vasele de sânge ale glandei parotide.
23
 Ramuri
> ram pentru coarda timpanului
> ram pentru nervul canalului pterigoidian
Aceste ramuri formează o cale
secundară prin care fibrele gustative ale
ariei presulcale ale limbii ajung direct în
ganglionul facial fără a trece prin urechea
medie.
24
 Leziuni
> Leziuni ale nervului glosofaringian,
rareori singulare, implică de obicei nervii
cranieni inferiori.
> Leziuni izolate produc pierderi ale
senzaţiei ipsilateral la nivelul palatului
moale, faringelui, părţii posterioare ale
limbii.
> Reflexele palatale şi faringiene sunt
reduse sau abolite.
25