Sunteți pe pagina 1din 11

PRINCIPIUL

INTUIŢIEI
Neicu Daniela-Mariana
Facultatea “Ştiinţe şi mediu”
Specializarea: Matematică-
informatică
Intuiție

• Conceptul de intuiţie are sensul de cunoaştere directă, prin intermediul


analizatorilor, al obiectelor şi fenomenelor. Aceasta se concretizează într o
imagine, care întotdeauna este concretă, individualizată.
Intuiţia se clădeşte pe un anumit suport concret. Poate fi de ordin obiectual
dar şi de ordin logic.
Plecând de la un anumit material faptic, elevul ajunge la generalizări şi
abstractizări. Ridicarea la cunoaşterea ştiinţifică se face prin desprinderea de
date intuitive, printr-o punere în paranteze a materialităţii, concreteţei şi
individualităţii obiectelor şi proceselor.
• Gândirea abstractă este mult mai mobilă şi mai independentă pentru
clasele variate şi multiple de fenomene. Dar, până aici, elevii trebuie să fi
trecut prin pasul operării directe cu obiecte sau cu imagini ale acestora.
• Există un moment când profesorul va trece de la gândirea obiectuală la
cea abstractă şi invers. Impunerea acestei ciclicităţi constituie o
dimensiune a tactului pedagogic de care trebuie să dea dovadă profesorul.
Principiul intuiţiei primeşte o nouă conotaţie în cazul predării ştiinţelor socio umane. Cadrul didactic este obligat să
facă apel la un inventar de exemple concrete, fenomene, imagini cu putere de sugestie şi de influenţare a elevilor.
Intuiţia poate fi cultivată prin intermediul limbajului expresiv, etalat cu prilejul povestirilor şi istorisirilor, al
inducerii unor stări de spirit.
Intuiţia nu trebuie înţeleasă numai în sensul strict, de a
vedea sau a atinge ceva, ci într un sens mai larg, de a accede
direct la un sens, la o înţelegere, printr-o trăire imediată,
directă. „E vorba de intuiţia sentimentelor – comentează C.
Teodorescu (1990, p. 52). Nu numai la intuiţiile exterioare ne
vom referi, ci şi la cele interioare.”
Eficienţa respectării acestui principiu
poate fi maximă, dacă profesorul va acţiona
în concordanţă cu o serie de norme, precum:

folosirea raţională a materialului didactic;


selectarea materialului potrivit funcţiei pe
care o îndeplineşte intuiţia;
dozarea raportului dintre cuvânt şi intuiţie;
solicitarea intensă a elevului în efectuarea
unor activităţi variate de observare, selectare,
analiză şi sinteză.
Principiul intuiției este o normǎ didacticǎ
care exprimǎ necesitatea ca procesul de formare
și însușire a generalizǎrilor și deprinderilor sǎ se
sprijine pe perceperea unui material didactic
natural sau confecționat, a unor exemple și fapte
concrete, asigurându-se unitatea dintre imagine
și abstracție, dintre cunoașterea senzorialǎ și
cunoașterea logicǎ în procesul de învǎțǎmânt.
• De aceea se impune ca profesorul sǎ selecteze cu grijǎ și atenție materialul
intuitiv, în funcție de scopul și conținutul informațional al lecției. Materialul
trebuie sǎ fie prezentat la momentul oportun în desfǎșurarea lecției și la un
loc vizibil, care sǎ permitǎ perceperea lui optimǎ de cǎtre toti elevii.
Perceperea optimǎ nu echivaleazǎ cu reflectarea sub forma unor simple
imagini figurative a materialului prezentat. Înțelegerea presupune o atitudine
activǎ a subiectului cunoscǎtor, în ordonarea și structurarea elemetelor, în
modificarea unor factori, în stabilirea unor relații, concretizatǎ deci în
acțiunea efectivǎ a elevului cu materilul didactic.
“Și ca totul să ți se imprime mai ușor trebuie
apelat, ori de câte ori este posibil, la simțuri, să
fie unite auzul cu vederea și gustul, cu mâna ,
materia care trebuie învățată să nu fie doar
expusă, ca să patrundă numai în urechi, ci ea
trebuie prezentată și prin imagini, ca astfel
reprezentarea să se imprime ochiului, urechii,
intelectului și memoriei.(...) Prin intuiția reală se
începe învățarea și nu prin descrierea verbală a
lucrurilor (J.A. Comenius, Didactica Magna).