UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Facultatea Kinetoterapie

Conducător ştiinţific:
RACU SERGHEI,
conferenţiar universitar,
dr. în ped.
AUTOR:
COVRIG ANASTASIA

CHIŞINĂU 2019
 Actualitatea temei

Datorită numărului mereu în creştere a bolnavilor cardiovasculari,

se impune necesitatea unei abordări complexe a acestora.
Alături de tratamentul medicamentos şi regimul igieno –
dietetic, exerciţiul fizic terapeutic reprezintă mijlocul de bază care
contribuie la micşorarea necesităţii de oxigen a miocardului, la
dezvoltarea circulaţiei colaterale, a creşterii economiei funcţionale
a aparatului locomotor şi în final la o creştere a randamentului
cordului precum şi a capacităţii de efort a organismului.
În acest fel, includerea bolnavilor cardiaci într-un program
complex de reabilitare, reprezintă o prioritate a domeniului, iar
abordarea în cadrul echipei pluridisciplinare este esenţială pentru
atingerea scopului final de reintegrare socio – profesională
adecvată.
Scopul lucrării constă în perfecționarea procesului de
recuperare a cardiopatiei ischemice (faza III – de menținere)
prin intermediul implimentării unei programe de recuperare ce
ar include mijloace kinetoterapeutice de recuperare.

Ipoteza studiului. Se presupune că implimentarea unei

programe alcătuită din mijloace speciale (masaj, gimnastică
medicală, gimnastica respiratorică, mersul) ce ar duce la
mărirea toleranței pacienților față de efortul fizic, ar micșora
riscul evoluției complicațiilor.
Obiectul studiului îl constituie procesul de recuperare a
cardiopatiei ischemice cu ajutorul mijloacelor
kinetoterapeutice.

Subiectul studiului constă în elaborarea unei programe

kinetoterapeutice de recuperare a cardiopatiei ischemice
bazată pe metode și mijloace speciale direcționate
pentru recuperarea cardiopatiei ischemice.
 Studiul datelor generale privind literatura de
specialitate pe problema recuperării
pacienților cu cardiopatie ischemică (metoda
documentării).
 Metoda observației.
 Metode de măsurare (explorare și evaluare).
 Metoda anchetării.
Intensitatea durerii angioase scala Katus (după Mitu, 2002)
Gradul durerii Descrierea

1 Durerea abia perceptibilă

2 Durerea perceptibilă
3 Durere intensă, la care bolnavul obișnuiește
să-și întrerupă activitatea
4 Durerea intolerabilă

Evaluarea dispneei am evaluat-o după scala elaborată

de The American Heart Association și adoptată.
 Scala de evaluare a dispneei după The American Heart
Association și adoptată

Cal. max, min Echivalent Carcateristica

Gradul Muncă Muncă metabolic Clinica
continuă intermitentă maxim

I–1 1 6 6,5 Pacienți la care munca obișnuită nu

determină dispneea, oboseala
palpatații
II – 2 3 4 4,5 Pacienții cu ușoară limitare a
activității fizice. În repaus se simt
perfect. Activitatea obișnuită dă
oboseală, dispnee, palpitații
III – 3 2 3 3 Pacienții au o marcată limitare a
activității fizice. În repaus se simt
bine. La o activitate fizică cea
obișnuită le apare discomfortul.
IV – 4 1 2 1,5 Pacienții la care orice activitate fizică
produce discomfort, dispnee,
tahicardie.
 Scala Borg de percepere a efortului (după Mitu, 2002)

Aprecierea Scala nouă

Scala originală

7 Nesemnificativ, foarte, 0 – 0,5

foarte ușor

8–9 Foarte ușoară 1

10 – 11 – 12 Ușor 2
13 Moderat 3
14 Oarecum greu 4
15 – 16 Greu 5–6
17 Foarte greu 7–8–9
18 – 19 Foarte, foarte greu 10
Ședințele de kinetoterapie s-au desfășurat în sala
de kinetoterapie dotată specific pentru
recuperarea cardiovasculară în incinta
sanatoriului de reabilitare a pacienților
cardiovasculari Vadul lui Vodă pe un eșantion
de 6 pacienți.
În sala de kinetoterapie este o trusă de prim
ajutor, tensiometru, iar kinetoterapeutul are
asupra sa ,,nitroglicerină”.
Ședința de kinetoterapie este alcătuită din: partea
introductivă, partea fundamental și cea de
încheiere.
Criteriile de includere în studiu:
Diagnoza stabilită și recomandare pentru
kinetoterapie de la medicul cardiolog;
 Absența altor boli invalidante (afecțiuni
neurologice, ortopedice și psihiatrice, diabet
zaharat);
 Lipsa intoleranței la efort;
 Acordul bolnavului.

Criteriile de excludere din studiu:

 Apariția complicațiilor;
 Agravarea riscului evolutiv.
 Date generale despre persoanele aflate în studiu Tabelul 1.
Sex, Diagnoza Nivelul riscului Proba de mers
Nr. vîrstă evolutiv 6 minute
Pac.
1. ♂, Cardiopatie ischemică stabilă Evoluție clinică Nivel 4 > 450
49ani (faza de menținere) fără complicații metri
– nivel redus
2. ♂, Cardiopatie ischemică Capacitatea Nivel 3: 370 –
53ani insuficiența cardiacă funcțională 450 metri
medie (5 – 6
METS)
3. ♂, Cardiopatie ischemică Nivel mediu Nivel 3: 370 –
50ani insuficiența cardiacă 450 metri
4. ♂, Cardiopatie ischemică faza a Evoluție clinic Nivel 4 > 450
56ani II-a, stabilă fără complicații metri
5. ♀, Angină pectorală de efort Fără complicații Nivel 4 > 450
61ani metri
6. ♀, Cardiopatie ischemică stabilă Nivel redus Nivel 4 > 450
59ani (faza a III-a de menținere) metri
Analizînd datele obținute în tabelul 1 putem constata că
pacienții ce se aflau în cura anuală de recuperare (faza
de menținere) (faza a III-a sanatoriu) aveau un nivel
redus de risc evolutiv (4 pacienți) din cei 6 studiați, și
doi pacienți – bărbați de 50 și 53 ani – capacitatea
funcțională medie (5 – 6 METS) cu risc evolutiv –
mediu.
Proba de mers 6 minute denotă că la 4 pacienți de
apreciere nivelul ,,4”, adică distanța parcursă era mai
mare de 450 metri, iar acei 2 pacienți – bărbați ce
localizau la nivelul ,,3”.
 Tabelul 2.
Dinamica simptomelor (durere, oboseală și epuizare fizică) la pacienții aflați în studiu
Scala Borg Scala Kattus
Nr.
Pac. Inițial Punc După Punc Inițial Puncta După recuperare Punct
taj recuperare taj j aj

1. Destul de 10 Foarte, 8 Durerea abia 1 Durerea abia 1

ușor foarte ușor perceptibilă perceptibilă

2. Oarecum 14 Destul de 10 Durere 2 Durerea abia 1

greu ușor persistentă perceptibilă

3. Greu 15 Destul de 11 Durerea abia 2 Durerea abia 1

ușor perceptibilă perceptibilă

4. Destul de 10 Foarte ușor 9 Durerea abia 1 Lipsa durerii 0

ușor perceptibilă

5. Foarte, 8 Foarte, 7 Lipsa durerii 0 Durerea abia 0

foarte ușor foarte ușor perceptibilă

6. Foarte 9 Foarte, 7 Durerea abia 1 Durerea abia 0

ușor foarte ușor perceptibilă perceptibilă
Înregistrarea acestor date mi-a permis să evaluez și să evidențiez
adaptarea organismului și a cordului la efort. Inițial pînă la
recuperarea după scala Borg pacienții simțeau oboseală în limitele
de la 8 – 9 – 10 puncte ce înseamnă ,,ușor – destul de ușor”,
pacienții 2 și 3 apreciau efortul îndeplinit cu 14 – 15 puncte
,,oarecum greu sau greu”. Recuperarea kinetoterapeutică a
ameliorat starea organismului tuturor pacienților.
Intensitatea durerii apreciată după scala Kattus indică ameliorarea
stării generale și a metabolismului în miocard, se îmbunătățește
aprovizionarea și saturația miocardului cu O2, durerea lipsește în
trei cazuri din șase, iar la trei pacienți durerea devine ,,abia
perceptibilă” (tabelul 2) în așa mod putem constata că, programa
kinetoterapeutică de recuperare a pacienților coronarieni mărește
capacitatea de efort.
 Parametrii fiziologici la pacienții aflați în studio pînă la recuperare

Inițiali (pînă la După proba de P HCP 0,5

Indicii testare) testare
Frecvența cardiacă 82,8 140,0 < 18,2
0,05
Frecvența respiratorie 18,0 25,2 < 3,34
0,05
TA sistolică 125 144 < 9,2
0,05
TA diastolică 84,0 94,0 < 9,37
0,05

Dozajul efortului fizic s-a efectuat în funcție de rezultatele parametrilor

fiziologici: frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie.
Înainte de începerea efortului, precum şi după fiecare serie de exerciţii şi la
finalul şedinţei, trebuiesc înregistrate tensiunea arterială şi frecvenţa cardiacă. În
funcţie de valorile obţinute se dă pauza, se creşte sau scade dozajul, se continuă
sau se opreşte şedinţa de kinetoterapie.
Gimnastica respiratorie în timpul pauzelor este obligatorie.
Şedinţa de kinetoterapie nu trebuie să depăşească 30-35 minute.
 Dinamica parametrilor fiziologici ca reacție la recuperarea kinetoterapeutică
Inițiali (pînă După proba P HCP 0,5
Indicii la testare) de testare
Frecvența cardiacă 78,0 127,0 < 31,4
0,05
Frecvența respiratorie 18,0 22,2 < 3,78
0,05
TA sistolică 127,0 136,0 < 7,62
0,05
TA diastolică 88,0 92,0 < 7,87
0,05
Analizînd parametrii fiziologici ca reacție la recuperarea kinetoterapeutică
menționăm o dinamică pozitivă la acomodarea sistemului cardiovascular și
respirator la efortul fizic. La toți pacienții s-au micșorat acești parametric
fiziologici în dinamică: dacă pînă la recuperare frecvența cardiacă la proba de
efort se mărea de la 82,8 pînă la 140,0 bătăi/minut, apoi după recuperare acest
indice se mărește de la 78,0 pînă la 127,0 bătăi/minut, tensiunea arterială
sistolică pînă la recuperare se mărea în așa mod: de la 125mmHg pînă la 144
mmHg, după recuperare de la 127,0 pînă la 136,0 mmHg.
 Dinamica frecvenței cardiace în rezultatul recuperării Frecvența respiratorie în rezultatul recuperării
kinetoterapeutice kinetoterapeutice

Dinamica TA în rezultatul recuperării kinetoterapeutice

Analizînd dinamica indicelor fiziologici prezentați în graficul 1, 2, 3 în comparație

pînă la recuperare (inițial) și după recuperare putem constata o ameliorare
reprezentativă a tuturor parametrilor fiziologici, ce ne denotă o îmbunătățire a
funcțiilor sistemului cardiovascular.
Concluzii
Analizînd literatura de specialitate pe tema dată ne permite să
constatăm:
1. Bolile cardiovasculare și ictusul cerebral sunt cele mai ucigașe
din lume, luînd 17,5 milioane de vieți omenești pe an.
2. Exercițiul fizic terapeutic reprezintă mijlocul de bază care
contribuie la micșorarea necesității de oxigen a miocardului, la
dezvoltarea circulației colaterale, a creșterii economiei
funcționale și a randamentului cordului, precum și a capacității
de efort a organismului.
3. Pentru a putea introduce un bolnav cu cardiopatie ischemică
într-un program de reabilitare kinetoterapeutic trebuie neapărat
ca acesta să aibă recomandare de la medical cardiolog în baza
evaluării clinice și paraclinice, și efectuării unui test de efort.
Analizînd rezultatele obținute în studiu ne permite
să constatăm că:
1. Programa kinetoterapeutică propusă de noi pentru
recuperarea pacienților în faza a III-a de
întreținere, arată o dinamică pozitivă la
acomodarea sistemelor cardiovascular și respirator
la efortul fizic:
2. Frecvența cardiacă crește progresiv cu 10 – 20
pulsații pe minut față de cea bazală și nu scade;
3. TA sistolică nu scade și nu crește cu mai mult de 20
mmHg față de tensiunea arterială bazală;
4. Nu apare durerea, dispneea, oboseala fizică.
Mulţumesc pentru atenţie!!!