ANCHETE EPIDEMIOLOGICE

DESCRIPTIVE
Dr. Moleavin Ioan
 OBIECTIVE EDUCAŢIONALE:
• Definirea noţiunilor de bază ale
epidemiologiei
• Susţinerea caracterului cauzal al
unor asociaţii
•  Definirea domeniilor de aplicare
ale epidemiologiei

Definiţia dată de MacMahon în 1960

este: stiinţa care studiază distribuţia
şi determinanţii bolii în populaţiile
umane.

1983 Last a definit epidemiologia ca fiind:

studiul distribuţiei şi
determinanţilor stărilor şi
evenimentelor din populaţii diferite,
precum şi aplicarea rezultatelor la
controlul problemelor de sănătate.
 OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI (1)
I. Descrierea distribuţiei bolilor sau a factorilor de
risc în populaţiile umane
1. Descrierea distribuţiei bolilor sau a factorilor de
risc în funcţie de caracteristicile personale ale
indivizilor grupului uman luat în studiu
2. Descrierea tendinţelor sau a evoluţiei temporale a
bolilor sau factorilor de risc în populaţie
3. Descrierea distributiei geografice ( spatiale ) a
bolilor sau a factorilor de risc.
II. Explică etiologia bolilor sau a modului de
transmitere a acestora. Dovedirea unor relaţii dintre
factorii explicativi şi rezultatele pe care le generează
aceşti factori (factor de risc – boală)
OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI (2)
III. Predicţia în legatură cu numărul probabil al bolilor într-
o populaţie dată şi cu caracterul distribuţiilor bolilor în
acea populaţie.
IV. Fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a
bolilor într-o populaţie dată
• ameliorare a serviciilor de sănătate destinate populaţiei.

• ultimele două obiectivau un caracter practic

• Epidemiologia este utilizată în toate ţările:

– în cele în curs de dezvoltare pentru bolile infecto-parazitare
– în ţările dezvoltate pentru bolile cronice
 Obiectul şi nivelele de cercetare epidemiologice

Se ocupa de grupurile populaţionale:

• populaţia ţintă, de referinţă - populaţia care
locuieşte într-un teritoriu delimitat
• grup particular de bolnavi - epidemiologia
clinică

• Cercetare epidemiologică este diferenţiată

pe două nivele:
I. Nivelul cunoaşterii (explicaţiei) cercetarea
fundamentală
II. Nivelul intervenţiei (acţiunii) cercetarea
aplicativă

• Epidemiologia se adreseaza procesului de

apariţie a bolii care are 4 etape şi 3 nivele
de intervenţie
 APLICAREA EPIDEMIOLOGIEI ÎN SĂNĂTATEA
PUBLICĂ ŞI ÎN MEDICINA CLINICĂ
1.  Taxonomia bolilor - clasificarea
bolilor. Bolile sunt codificate după un
sistem internaţional în funcţie de
caracteristicile lor (bolile pe aparate)
şi după modul lor de producere
(accidentele)
2.   Descrierea tabloului real al bolii în
populaţiei
3.   Determinarea frecvenţei factorilor
de risc
4.   Descrierea şi explicarea metodelor
de morbiditate şi mortalitate
5.   Depistarea şi supravegherea de
masa a bolilor
6.   Prevenirea şi controlul comunitar al
bolilor
7.   Planificarea sanitară şi promovarea
acţiunilor de sănătate
8.   Evaluarea acţiunilor, procedeelor şi
serviciilor de sănătate
1. Descrierea istoriei naturale a
bolii
2. Determinarea valorilor
normale
3. Completarea tabloului clinic şi
identificarea de sindroame
noi
4. Studiul etiologiei bolilor
5. Ameliorarea perspectivelor
clinice (ameliorarea
eficacitatii interventiei prin
evaluarea procedeelor
diagnostice şi terapeutice)
6. Evaluarea tehnologiilor
medicale vechi şi noi
7. Studiul prognosticului bolii
8. Citirea critica a literaturii de
specialitate
 CARACTERISTICI ŞI METODE FOLOSITE
ÎN EPIDEMIOLOGIE
• Caracteristicile metodelor folosite în epidemiologie:
• empirică
• numerică
• probabilistică
• comparativă
• Metode utilizate în epidemiologie
• sistemul curent de informaţii sanitare
• biostatistica
• eşantionajul
• metode speciale de definire şi determinare a loturilor de studiu
• tehnici de măsurare a riscurilor
• tehnici de măsurare a supravieţuirii
• standardizarea, etc.
 CARACTERISTICILE BOLILOR CRONICE

• de cele mai multe ori lipseşte cunoaşterea unui agent cauzal

• caracter plurifactorial
• între factorii care explică frecvenţa şi distribuţia bolilor într-
o populaţie pot exista relaţii de tip antagonist sau relaţii de
tip aditiv sau multiplicativ
• între factori există o interacţiune care are efecte diferite în
raport cu bolnavul
• perioada de latenţă relativ mare
• debutul bolii cronice este dificil de reperat în timp
• exista un efect de diferenţiere exercitat de factori
concomitent asupra incidenţei şi evoluţiei bolii
 NOŢIUNI DE BAZA ÎN EPIDEMIOLOGIE
• Epidemia = apariţia unui număr de evenimente cu o frecvenţă
superioară frecvenţei aşteptate.
• Asociaţia epidemiologică:
• Relaţia dintre două categorii diferite de evenimente, în care o categorie
este reprezentată de aşa numiţii factori de risc, iar alta o constituie
boala.
• Deci, asociaţia epidemiologică: relaţia dintre factorii de risc şi boală.
• Factor de risc: orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită ca se
asociază unei frecvenţe crescute a bolii.
• Factor de protecţie: orice factor care prin prezenţa sa asigură o stare
de sănătate mai bună unei populaţii.
• Riscul: este o probabilitate care exprimă în cifre frecvenţa apariţiei
unei boli la o populaţie a cărei expunere este definită.
• Pe baza investigaţiilor epidemiologice se fac inferenţe (generalizări)
de tip cauzal. Pentru ca inferenţa să fie valabilă este necesar să se
respecte anumite procedee de alegere a subiectilor şi de culegere a
informaţiilor.
În cazul asocierii epidemiologice se ţine cont de:
• riscul posibil al întâmplării
• examinarea rolului altor variabile explicative decât cea fixată
• posibilitatea unor asociaţii false, date de variabile care se leagă
concomitent de factorul cauzal
• prezenţa asociaţiei în mai multe straturi ale colectivităţii
• ipoteza trebuie sa fie plauzibilă

Relaţia de cauzalitate între un factor şi boală ar trebui dovedită

printr-un experiment.
În lipsa posibilităţii efectuării experimetului (situaţie frecventă în
epidemiologia bolilor cronice) se folosesc argumente incluse în
următoarea listă:
1. Forţa asociaţiei: măsurată cu riscul relativ
2. Consecinţa asociaţiei: asociaţia este prezentă în
momente diferite în aceeaşi populaţie sau la
populaţii diferite în acelaşi moment
3. Specificitatea: efectul apare numai în prezenţa unor
anumiţi factori
4. Relaţia temporală: factorul cauzal precede apariţia
efectului.
5. Relaţia de tip doză – efect: creşterea riscului în
funcţie de intensitatea acţiunii factorilor de risc
6. Plauzibilitatea
7. Coerenţa cu datele din biologie şi experimentale
8. Insuficienţa altor explicaţii
9. Dovada experimentală
 MODELE DE STUDII EPIDEMIOLOGICE
• se pot clasifica în :
• studii observaţionale în care cercetătorul măsoară riscul, dar nu
intervine pentru ameliorarea fenomenului studiat sănătatea, boala sau
decesul
- studiile descriptive: primul pas în cercetarea epidemiologică -
descriere
- studii analitice verifică relaţia cauza-efect; dintre FR sau protecţie
respectiv sănătate, boală sau deces

• studii experimentale operaţionale sau de intervenţie

- confirmă sau infirmă asociaţiile epidemiologice dintre FR şi efectele
acestora în comunitate
- încearcă activ să schimbe un element determinant al bolii:
• o expunere
• un comportament sau un tratament în evoluţia unei boli
- sunt restricţionte deoarece pot pune în joc sănătatea persoanelor din
grupul investigat
 STUDII EXPERIMENTALE OPERAŢIONALE
SAU DE INTERVENŢIE

• Modelul de experiment cel mai utilizat este trialul controlat randomizat

care are drept subiecţi pacienţii
• persoanele sănătoase sau comunităţile de persoane pot intra în studiile
epidemiologice experimentale numite trialuri de teren şi trialuri comunitare

• Important pentru medici:

• a înţelege natura problemelor din colectivitate
• a consecinţelor aplicării tratamentului în boală

• Epidemiologia permite înţelegerea etiologiei şi istoriei naturale abolii

• înţelegerea impactului factorilor psihosociali şi de mediu asupra bolii
• a impactului bolii asupra pacientului
• a impactului bolnavului asupra familiei şi comunităţii
1987 Jenicek clasifică studiile epidemiologice astfel:

a. După timp: - studii transversale - studii

longitudinale - studii semilongitudinale

b. După fluctuaţia subiecţilor în interiorul grupurilor de

studiu: - studii pure - studii mixte

c. După obiectivul urmărit: - studii descriptive - studii

analitice
 STUDIILE EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTIVE
• studii epidemiologice observaţionale
• descriu starea de sănătate sau de boală a unei comunităţi
• au la bază date care sunt disponibile în mod obişnuit
• sau date obţinute în cadrul unei anchete speciale
• constituie primul pas în efectuarea unei cercetări epidemiologice
• au ca obiectiv studiul variaţiei distribuţiei FR şi de protecţie în populaţie
• în funcţie de variaţia unor caracteristici
• personale,
• timp şi spaţiu.
• Studiile descriptive nu încearcă să analizeze legăturile dintre expunere şi efec t
• se bazează în mod curent pe modelele de morbiditate sau mortalitate din diferite
alte zone sau ţări, în aceiaşi perioadă de timp pe diferite criterii
• vârsta
• sexul
• etnia
• care vor fi comparate cu grupul supus studiului nostru
ÎNTREBĂRI
• Studiile epidemiologice descriptive
răspund la întrebările: la cine, unde şi
când s-a produs fenomenul.
• În funcţie de datele obţinute studiul
contribuie la:
– elaborarea de ipoteze asupra cauzelor bolii
– planificarea substructurii sistemelor de
sănătate
– în funcţie de informaţii se studiază starea de
sănătate a populaţiei
OBIECTIVE
Anchetele descriptive au următoarele obiective:
• de a prezenta tabloul bolii cât mai precis posibil, în
vederea elaborării unui program de sănătate
• să studieze FR şi să emită ipoteze asupra etiologiei bolii
care ulterior vor fi verificate prin studii analitice; este
deci „generator de ipoteze” care conduc la studii
analitice şi operaţionale
• utilizarea metodologiei permite fundamentarea
planificării sanitare şi evaluarea serviciilor de sănătate
• evaluarea evoluţiei stării de sănătate a unei populaţii şi a
face comparaţii între judeţe, ţări în acelaşi interval de
timp
• Informaţiile care stau la baza anchetelor epidemiologice
descriptive:

• sistemul sanitar curent

• obţinute din studii speciale în populaţie

• cunoaşterea distribuţiei FR
• tendinţa în evoluţie a bolilor
• rol de a mări eficacitatea programelor de sănătate
• conducând la identificarea grupurilor ţintă din populaţie

• starea de sănătate şi boală este descrisă şi analizată prin indicatorii care au

fost arătaţi anterior
• o comunitate are caracteristici şi atribute specifice cu repercusiuni directe
• membrilor acesteia ce influenţează distribuţia sănătăţii şi a bolii în populaţie

• Procedeul în anchetele epidemiologice descriptive:

– identificarea persoanele care prezintă sau nu, caracteristica sănătos respectiv
bolnav
– în vederea comparării lor după caracteristici personale: vârstă, sex, ocupaţie, etnie,
– după reşedinţă şi momentul apariţiei fenomenului.
CARACTERISTICI PERSONALE (1)

a. variabile demografice
b. variabile sociale
c. variabile ce ţin de comportament cu
referire la stilul de viaţă
CARACTERISTICI PERSONALE (2)
Variabile Variabile
Variabile sociale
demografice comportamentale
vârsta status socio-economic fumat
sex caracteristici familiare nutriţie
naţionalitate alcoolism
etnie stare matrimonială droguri

reşedinţă activitate fizică

religie dimensiunea familiei violenţă

caracteristici rangul născutului stress
endogene
-constituţia fizică vârsta prinţilor la naşterea
-rezistenţa satisfacţia anilor trăiţi
copilului
individului
 VARIABILE DEMOGRAFICE

Se ia considerare:
• Vârsta
• Sexul
• Categoria socială
sunt variabile care influenţează distribuţia
bolii sau a sănătăţii în populaţie
 VÂRSTA (1)
• Ratele de morbiditate şi
mortalitate variază în
funcţie de grupa de
vârstă, aceasta reprezintă
o caracteristică
importantă în relaţie cu
boala. Prin standardizare
se elimină efectele legate
de grupele de vârstă în
comparaţiile care se fac
între populaţii.
• De exemplu ratele de
mortalitate prin AVC
standardizate pentru
vârsta la bărbaţii de 40 şi
69 ani din trei ţări
 VÂRSTA (2)
• Cauzele de deces variază în funcţie de vârstă,
exemplificăm principalele cauze de deces la noi în tară
pe grupe de vârstă.
GRUPA DE VÂRSTĂ CAUZA DE DECES
pneumonie
boli perinatale
0 – 1 an
boli infecto parazitare
accidente, traumatisme, otrăviri
accidente, traumatisme, otrăviri
tumori maligne
15 – 34 ani avorturi
pneumonie
boli cardiovasculare
 VÂRSTA (3)
• Pentru a evita diluţia fenomenului se va utiliza la numitor
în cadrul calculului statistic populaţia de referinţă şi nu
populaţia în întregime. Vârsta influenţează distribuţia
bolii şi a deceselor în populaţie, cunoscându-se faptul că
odată cu înaintarea în vârstă apar fenomene de uzură,
se produc modificări metabolice şi schimbări ale
receptivităţii organismului.
• Măsurarea distribuţiei bolilor şi a deceselor în populaţie
în funcţie de vârstă se face în optică transversală dar
rezultatul este influenţat de efectul unor factori care
acţionează asupra unor generaţii cum ar fi efectul de
cohortă, reprezentând acţiunea pe care o exercită o
generaţie asupra distribuţiei transversale pe grupe de
vârstă a unui anumit atribut.
 SEX
• Sexul este influenţat în mod diferit de factorii
genetici, biologici, economici, culturali, ocupaţionali
prin modele caracteristice de morbiditate sau
mortalitate diferite la femei faţă de bărbaţi.
• Astfel la bărbaţi predomină boala ulceroasă,
accidentele, herniile, cancerul bronhopulmonar pe
când la femei întâlnim mai des afecţiuni ale
colecistului, calculoze, boli endocrine, tumori benigne,
diabet.
• Epidemiologul este interesat de frecvenţa bolilor
întâlnite la cele două sexe şi cum sunt distribuite
aceste pe grupe de vârstă prin calcularea unor
proporţii simple, indici de masculinitate, indici de
structură sau de frecvenţă.
CARACTERISTICI SOCIALE PERSONALE(1)
• Aici trebuie avute în vedere diferitele stiluri de viaţă,
condiţii socio-economice, nivelurile educaţionale care au
influenţă asupra modelelor de morbiditate şi mortalitate.
• Locul naşterii este important emigranţii poartă timp de o
generaţie modelul morbidităţii din ţara lor, nu trebuie
uitată credinţa, anumitele obiceiuri, venitul, starea civilă,
etc.
• Astfel venitul mediu pe familie influenţează morbiditatea
şi mortalitatea, fiind constatate rate ridicate în ţările în
curs de dezvoltare în comparaţie cu ţările dezvoltate,
lucru evident şi în cazul mortalităţii infantile. De
asemenea un raport standardizat al mortalităţii pe cauze
medicale de deces în Anglia arată clar clasele sociale cu
venituri mici prezintă rate ridicate faţă de cele cu venituri
mai mari.
CARACTERISTICI SOCIALE PERSONALE(2)
• Berkman şi Syme explică relaţia dintre nivelul
socio-economic şi sănătate prin:
– clasele defavorizate lucrează în condiţii cu noxe
– clasele sociale cu venituri mici şi cu nivel educaţional
scăzut au accesibilitate redusă la serviciile de
sănătate
• În studiile epidemiologice descriptive unitatea de
observaţie o reprezintă familia în mod frecvent,
în vederea depistării FR care au influenţat
sănătatea unui membru din acea familie. Astfel
comportamentul nutriţional, tradiţiile, obiceiurile
culturale, motivaţii profesionale comune
membrilor unei familii influenţează starea de
sănătate sau boală a familiei.
 STAREA CIVILĂ
• Starea civilă împarte subiecţii în căsătoriţi,
celibatari, divorţaţi, văduve, văduvi şi poligamie
în unele ţări. Rata mortalităţii generale este mai
scăzută la cei căsătoriţi fată de celelalte categorii
• Boli precum ciroza, tumorile, afecţiunile cardio-
vasculare sunt mai frecvente la celibatari,
fenomen explicat de către MacMahon şi Rugh
astfel:
– în interiorul familiei sunt create condiţii favorabile
sănătăţii prin intermediul relaţiilor interpersonale,
sănătatea familiei fiind un indicator tot mai des folosit
pentru măsurarea stării de sănătate
– în general persoanele bolnave nu se căsătoresc
– celibatarii duc un mod de viaţă dezordonat
 STIL DE VIAŢĂ
• Stilul de viaţă epidemiologia descriptivă
elaborează ipoteze de asociere dintre FR şi boală
reprezentând un punct de plecare al
epidemiologiei analitice cu scopul de a elabora
programe de intervenţie.
• Stresul, drogurile, alcoolul, fumatul,
comportamente nutriţionale defavorabile,
reprezintă variabile importante în anchetele
epidemiologice descriptive care acţionează ca FR
sau activitatea fizică care acţionează ca şi factor
de protecţie.
 CARACTERISTICI TEMPORALE(1)
• Caracteristici temporale arată distribuţia FR
şi a bolilor în timp, acesta se exprimă în ore, zile,
luni, ani.
Se iau în considerare următoarele aspecte:
• modificările instantanee ale frecvenţei bolii se
produc în perioade scurte de timp indicând
apariţia sau modificarea FR, apar în toxiinfecţii
alimentare sau în bolile infecţioase. Variaţiile
instantanee sunt denumite în literatura de
specialitate „elemente de alarmă”. În astfel de
situaţii se va lua în considerare incidenţa şi
prevalenţa bolilor.
 CARACTERISTICI TEMPORALE(2)

MODIFICĂRILE CICLICE prezintă aspecte importante pentru

programele de prevenţie în planificarea serviciilor de
sănătate.
• Bolile infecţioase au variaţii ciclice scurte acelea cu un grad
înalt de contagiozitate, mortalitatea infantilă prin infecţii
respiratorii acute înregistrează nivele crescute în sezonul de
iarnă. Rata de incidenţă şi mortalitate evoluează strâns cu
sezonul evidenţiind astfel modelul ciclic.
• Calcularea intervalului de încredere este important, valorile
cuprinse în interiorul intervalului sunt în limitele normalului,
iar valorile situate la limita superioară a intervalului indică
apariţia unor factori de risc noi sau exacerbarea celor
existenţi.
 CARACTERISTICI TEMPORALE(3)

• Valorile de la limita
superioară a intervalului
sunt denumite „puncte de
alarmă”. O ciclicitate a
ratei de incidenţă a
fenomenului va arăta o
frecvenţă crescută ciclic
putându-se organiza
servicii de sănătate
adecvate situaţiei.
 CARACTERISTICI TEMPORALE(4)

• VARIAŢII SEZONIERE cum ar fi de

exemplu în ulcerul gastric şi diabetul
înregistrează rate crescute ale incidenţei
toamna, când va creşte consumul de
medicamente respectiv internările în spital,
aceste variaţii ar depinde de temperatură,
umiditate, ionizările aerului sau radiaţiile
solare.
 CARACTERISTICI TEMPORALE(5)
MODIFICĂRI SECULARE se referă la evoluţia bolii
în perioade lungi ani, decade, secole, evoluţie
care este influenţată de:
• descoperirea tehnicilor noi de diagnostic,
• acces la îngrijiri de sănătate superioară
• ameliorarea condiţiilor sanitare
• condiţii socio-ecomomice favorabile
• eradicarea bolilor transmisibile
• deteriorarea mediului ambiant
• adaptarea populaţiei la condiţiile de viaţă
• tratamente noi
 CARACTERISTICI TEMPORALE(6)

• evoluţii neaşteptate aduse de factori mai

mult sau mai puţin imprevizibili.
Reprezentarea grafică care evidenţiază
frecvenţa bolilor sau a factorilor de risc în
timp este diagrama liniară. Graficul
Lexis serveşte la interpretarea
fenomenelor în optică longitudinală şi
transversală.
 TRENDUL (1)

• Trendul reflectă schimbări ale modelelor

distribuţiei bolilor (deceselor) în evoluţia lor
seculară.
• Trendul arată daca tendinţa frecvenţei unor boli
este în creştere sau în descreştere sau, dacă
apar prăbuşiri sau vârfuri în evoluţie care
prezintă interes pentru explicaţiile trendului.
Trendul este utilizat şi pt. a face predicţii în
legătură cu evoluţia viitoare a frecvenţei unor
boli sau decese.
 TRENDUL (2)
Pot apare erori de interpretare a trendului legate
de:
• diagnosticarea bolilor care este mai corectă azi
decât în urma cu 10 ani
• modificarea factorilor care condiţionează unele
boli
• schimbări în clasificarea bolilor
• schimbări în compoziţia populaţiei, cu rol foarte
important în modelele morbidităţii şi mortalităţii
şi asupra structurii serviciilor sanitare
 CARACTERISITICI DE LOC (1)
• Descrierea bolilor în funcţie de zona geografică a
condus la apariţia aşa numitei „patologii
geografice”.
• Distribuţia geografică a bolii este influenţată de
factori ca:
– distribuţia diferită a alimentaţiei
– modificările de structură socială
– instalaţii sanitare de apă potabilă
– modificări demografice
– poluarea
– densitatea locuitorilor
 CARACTERISITICI DE LOC (2)
• Se întocmesc cartograme specifice unei anumite arii
pentru descrierea comparată cu modelul patologic
studiat, elaborându-se ipoteze referitoare la etiologia
bolii.
• Aceste studii se fac pe arii mari administrative:
– urban sau rural,
– naţional sau internaţional.
• Pentru că există diverse sisteme de înregistrare a
sănătăţii şi a bolii în diverse ţări, comparaţiile se fac
uneori dificil, cu toate că aceiaşi factori de risc
acţionează în câteva ţări vecine. Astfel administrativ sunt
de exemplu trei ţări, iar din punct de vedere spaţial o
singură arie geografică în care apar aceiaşi factori de
risc.
CARACTERISITICI DE LOC (3)
• Interpretarea informaţiilor geografice
implică trei întrebări:
– sunt rate diferite între regiuni
– care regiuni au risc înalt şi care au risc redus
– există şi alte modele geografice
• Răspunsul la aceste întrebări va fi
complectat de studiile epidemiologice
analitice.