Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri Psihologie Medicala MG RO
Cursuri Psihologie Medicala MG RO
MEDICALĂ
MAGDALENA IORGA
SEF LUCRARI DR PSIH.
DOMENIUL DE DEFINIRE A PSIHOLOGIEI
MEDICALE
Când? De ce?
Premise:
Progresul realizat în domeniul ştiinţelor
psihologice despre funcţionarea
psihismului uman
Progresul medicinei ştiinţifice (medicina
de organ) care a evidenţiat limitele
metodei anatomo-clinice - rolul ocupat de
către alţi factori în declanşarea şi
menţinerea unor boli (ex: rolul patogenic
al factorilor socio-economici, de mediu,
psihologici, interrelaţionali etc)
DOMENIUL DE DEFINIRE A PSIHOLOGIEI
MEDICALE
Rezultat:
Concepţia multifactorială despre boală – o
pluritate de factori care interacţionează:
Factori genetici
Factori de mediu
Factori psihologici
Fiinţa umană îşi poate exprima prin boală anumite tendinţe profunde
Bolile psihosomatice
PSIHOLOGIA CLINICĂ VS PSIHOLOGIA
MEDICALĂ
Psihologia clinică studiază bolnavul doar dpdv
psihologic şi nu dpdv al contextului medical
Sănătate şi boală
Normalitate şi anormalitate
Relaţia medic-pacient
Stresul şi copingul
Metode de cercetare
NORMALITATE ŞI ANORMALITATE
Normalitatea
„un echilibru funcţional complex şi dinamic, într-un ansamblu de interferenţe
şi interdependenţe active cu ambianţa.” (Saragea)
Adaptare dinamică la mediul de viaţă şi la maniera în care subiecţii se
adaptează la experienţele de viaţă
Implică mecanisme structurale, funcţionale, fiziologice şi comportamental
Scopul: adaptarea
Adaptarea poate fi
Autoplastică (modificarea organismului)
Alloplastică (modificarea activă a mediului, prin tehnică)
Adaptation (adaptare ca modificare a reacţiei la un stimul)
Adjustment (adaptare ca modificare a stimulului însuşi)
CRITERII DE NORMALITATE ŞI
ANORMALITATE
Norma valorică
Norma statistică
Norma individuală
Norma tipologică
CRITERII DE NORMALITATE ŞI
ANORMALITATE
Norma statistică
Norma individuală
Norma tipologică
CRITERII DE NORMALITATE ŞI
ANORMALITATE
Norma statistică: este utilizată dpdv ştiinţific – media statistică sau intervalul
mediu
Norma individuală
Norma tipologică
CRITERII DE NORMALITATE ŞI
ANORMALITATE
Norma tipologică
CRITERII DE NORMALITATE ŞI
ANORMALITATE
Norma valorică: normalitatea ia în considerarea idealul valoric (în sens valoric este
ideal ca faţa să aibă o formă simetrică, deşi fiecare om are mici asimetrii faciale)
Norma statistică: este utilizată dpdv ştiinţific – media statistică sau intervalul mediu
Boala:
Acea stare în care nu sunt întrunite criteriile de completă
bunăstare fizică, psihică şi socială
Un proces anormal în care funcţionarea psihică, socială,
somatică, emoţională sau intelectuală ale unui subiect sunt
diminuate sau afectate
MODELE EXPLICATIVE ALE BOLII
Modelul biomedical
Boala este consecinţa unei alterări, a unei leziuni, a unui
dezechilibru biochimic
Centrare exclusivă pe factorul biologic
Modelul bio-psiho-social
Se iau în considerare pe langă factorii fizici, impactul
psihologic al bolii şi consecinţele sociale ale acesteia
MODELE EXPLICATIVE ALE BOLII
- MODELUL BIOMEDICAL -
Modelul biomedical
Tulburările sau bolile sunt generate de una sau mai multe
cauze (ex.bacterii)
Agentul etiologic produce o afectare structurală (leziune) sau
funcţională, sub numele de patologie (inflamaţie) şi
fiziopatologie (scăderea fracţiei cardiace de ejecţie)
Patologia conduce la stabilirea unui tipar identificabil de
semne şi simptome (sindroame)
Boala are o anumită desfăşurare temporală
Cursul bolii poate fi intrerupt printr-un tip de intervenţie
(ex.farmacologică)
MODELE EXPLICATIVE ALE BOLII
- MODELUL BIOMEDICAL -
Modelul biomedical
Leziuni
viscerale tratament Istoricul bolii
patogeneza
evidenţiate Reacţia Simptome şi sau evoluţia
bacteria
prin analize fiziologică semne naturală a
de laborator acesteia
sau alte
investigaţii
Modelul biopsihosocial
biologic psihologic
sociologic
MODELE EXPLICATIVE ALE BOLII
- MODELUL BIOPSIHOSOCIAL -
Modelul biopsihosocial
Modelul biopsihosocial
Factori
subiectivi
obiectivi
BOALA CA.....
Eveniment de viaţă
Entitate în sine
Inamic
Stare de inferioritate
Stigmatizare
Pierdere
Pedeapsa
Lecţie
Semn al divinităţii
Beneficiu
BOALĂ
(LAT.MORBUS)
Cauze principale-determinante
Cauze predispozante
Cauze favorizante
Factori de risc
Factori legaţi de societate, de stilul de viaţă, de alimentaţie,
sedentarism etc
METODE DE INVESTIGARE
PSIHOLOGICĂ
Metoda observației
Cea mai frecventă și cel mai ușor de aplicat
În funcție de modul de organizare și desfășurare:
Observația spontană (cotidiană, situațională)
Observația științifică
Individ
Persoană
Personalitate
Personaj
TEORII PERSONOLOGICE
Caracterul deschis
Caracterul agreabil
Conștiinciozitatea
EYSENCK
Instabilitate emoțională
Introversie Extroversie
Stabilitate emoțională
LATURILE PERSONALITĂȚII
Temperame
Caracter
nt
Aptitudini
1. TEMPERAMENTUL
LATURA DINAMICO-ENERGETICĂ
Hippocrate
Galenus
Pavlov
Kretschmer
Înnăscut
Implicații pentru
boală (nevrozismul)
relația medic-pacient
TIPOLOGIA LUI SCHNEIDER
PACIENTUL...
Autodirecționarea
Cooperarea
empatia
Inteligența emoțională
Relația medic-pacient
Diferențe de gen
Nevrozism
Extroversiune
Conștiinciozitate
Predicție
a fumatului și a consumului de alcool
Comportamente riscante pentru sănătate
TRĂSĂTURI ȘI COMPORTAMENTE LEGATE DE
SĂNĂTATE
- PACIENT
Introversia-extroversia
Stabilitatea-instabilitatea emoțională
Nevrozismul
Tipurile de inteligență
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE TRĂSĂTURILOR
DE PERSONALITATE PENTRU PROFESIA DE MEDIC
Rezistența la stres
Sindromul burn-out
Atenția distributivă
Simțul clinic
STRESUL
STRESUL PSIHIC
2.chimici,
4.psihici (anxietate),
capabili să producă un ansamblu de modificări morfo-
funcționale, în special endocrine.
WB CANNON, ÎN SENS STRICT
FIZIOLOGIC (AGENȚI STRESORI FIZICO-
CHIMICI) EXPLICÂND SITUAȚIA DE FUGĂ
SAU LUPTĂ (FIGHT OR FLIGHT) ÎN CAZUL
APARIȚIEI UNEI SITUAȚII DE PERICOL.
Răspunsurile SNS :
RĂSPUNSURILE SNS
sistemul imun: modificări la nivelul imunoglobulinei iga, ige, igg, igm la nivelul
celulelor naturale ucigătoare, proliferarea limfocitelor induse de substanțe
mitogene, titru de anticorpi epstein-barr
sentimente de frustrare,
anxietate,
depresie,
neliniște etc
MANIFESTĂRILE STRESULUI ÎN PLAN
COGNITIV
Stresuri domestice
Stresuri ocupaționale
Stresuri economice, politice
și sociale
TIPURILE DE STRESORI
(CHANDRA PATEL)
stresuri domestice:
familiile cu un singur părinte, divorț, lipsă de comunicare între soți,
dificultăți sexuale între parteneri, infidelitate, gelozie irațională, soț
alcoolic sau dependent de narcotice, seoparare prelungită, boală
gravă sau cronică a unuia dintre parteneri, diferențe de valori și de
priorități;
copil/copii bolnavi, copil/copii cu tulburări de comportament,
copil/copii delincvenți sau care se droghează, copil cu handicap,
copil/copii vitregi, copil cu performanțe școlare foarte slabe, timp
insuficient pentru educarea copiilor, graviditate neplanificată;
conflicte intergeneraționale;
probleme financiare repetate;
rude cu pretenții nerezonabile/coabitarea cu alte rude;
vecini dificili, etc
TIPURILE DE STRESORI
(CHANDRA PATEL)
stresuri ocupaționale:
recompense inadecvate (salarii scăzute, perspective slabe), frecvente
schimburi de noapte, muncă fără sens, schimbare tehnologică, prea
multă muncă în unitatea de timp, schimbări ce pretind noi abilități, prea
puțin timp pentru efectuarea unui lucru de calitate, prea puțin ocazii de a
învăța lucruri noi, prea multe ședințe, colegi de muncă incompetenți;
conducere autocratică, șef cu stil dur de comunicare, deficiență în
conducere pe timp de criză, subordonări multiple, descriere imprecisă a
responsabilităților și a procesului de muncă, responsabilitate fără
autoritate adecvată, situații conflictuale cu șeful, situații conflictuale cu
colegii;
lipsa de intimitate; clienți ostili;
factori de mediu (toxicitate, frig, temperatură ridicată);
factori psihologici (atmosferă ostilă, mediu izolat, hărțuire) etc;
TIPURILE DE STRESORI
(CHANDRA PATEL)
Dubla vulnerabilitate
psihică
de organ
LAZARUS (1966)
TRANZACȚIE DINAMICĂ ÎNTRE STRESOR ȘI RESURSE
Interacțiune (persoană-mediu)
Evaluare
Coping cognitiv
EUSTRES/DISTRES
Solicitări profesionale
Munca sub presiunea timpului
Tulburări de somn
condițiile interne ale subiectului
contextul social
caracterul subiectiv
stres psihic primar – stres psihic secundar
PRINCIPALELE TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
CARE CONFERĂ VULNERABILITATEA LA STRES
(IAMANDESCU):
Stres Stres
Boala
psihic psihic
Un anume tip de personalitate + vulnerabilitate crescută
nevrozismu extraversiu
l ne
soluționare
locul
a de tip
controlului
religios
suportul optimismul/
social pesimismul
EXTRAVERSIUNEA ȘI NEVROZISMUL
Competitivitate excesivă
Sentimentul urgenței
Agresivitate și ostilitate
Insecuritate
Activități multiple
Comportamente autodistructive
Anxietate
Depresie
Frustrare
Hormoni de stres
Cardiopatii
Alte boli psihosomatice
TIPURI DE PERSONALITATE NEACCENTUATE, DAR
ÎNCLINATE CĂTRE UN COMPORTAMENT GENERATOR FACIL
DE STRES PSIHIC
evitarea dezaprobării
Proiecția
Raționalizarea
Intelectualizarea
Izolarea
MECANISME DE ADAPTARE
Coping de evitare
M.Miclea
Comportamentale
Cognitive
Boli
incurabile
Boli
digestive
Boli
infecțioase
FACTORI STIMULATORI SI INHIBITORI AI
COMUNICARII UMANE
FACTORI :
Situaţionali
Fiziologici
Psihologici
CANALE DE COMUNICARE
auditiv
vizual
kinestezic
COMUNICAREA VERBALĂ
Este reprezentată de cuvânt şi tot ceea ce ţine de
aspectul lexical, fonetic, morfologic şi sintactic.
Comunicarea verbală este specific umană şi are
următoarele forme:
orală
scrisă
protecţie a carotidei”)
Allan Pease - Body Language (Sheldon Press, London, 1988)
Întoarcerea spatelui
braţelor
Încrucişarea picioarelor
Coborârea bărbiei
Mâinile în şolduri
Gesturi ce denotă nesiguranţă – defensivă -
nervozitate
Ticurile
Clipitul des
Bâlbâiala
Muşcatul buzelor
Muşcatul unghiilor
scaun
Gesturi ce denotă minciuna
Acoperirea gurii
Atingerea nasului
Frecarea ochilor
Ferirea privirii
Trasul de guler
Frecarea cefei
RECOMANDĂRI 1
mesajul transmis prin limbajul verbal, nonverbal şi paraverbal
trebuie să fie în concordanţă, să se susţină reciproc; neconvergenţa
reciprocă provoacă neclarităţi, confuzii, nesiguranţă, neîncredere,
Comunicarea medic-pacient este o modalitate de comunicare ce
utilizează toate canalele de comunicare şi toate formele limbajului,
utilizarea mai multor canale duce la o transmitere unei cantităţi mai
mari de informaţie,
se recomandă ca medicii să fie foarte atenţi la mesajele nonverbale,
deoarece comunicarea nonverbală scapă adesea controlului conştient,
conduita comunicativă a medicului trebuie să fie de dominantă
verbală, dar nici celelalte forme nu trebuie neglijate ştiind faptul că
medicul devine „un actor” care trebuie să încurajeze şi să insufle
încredere
RECOMANDĂRI 2
Comunicare educaţională
Comunicare educaţională
Faza 2
Faza 1
AXIOMELE COMUNICĂRII
A1. comunicarea este inevitabilă şi non-comunicarea este imposibilă. “Nu se
poate să nu comunicăm”
A2. comunicarea se dezvoltă pe două planuri: planul conţinutului şi planul
relaţiei
A3. comunicarea este un proces continuu – oamenii comunică în fiecare
moment
A4. comunicarea se bazează atât pe informaţie digitală (procesată de sistemul
nervos central) cât şi pe informaţie analogică (procesată de sistemul nervos
vegetativ )
A5. comunicarea este ireversibilă – mesajul transmis nu mai poate fi luat
înapoi
A6. comunicarea implică raporturi de putere între parteneri
A7. comunicarea implică procese de acomodare şi ajustare a comportamentelor
Statutul femeii
în raport cu
Limba şi bărbatul
translatorul
Maniera de
Eticheta
a arăta
în afaceri respect
Percepţia Importanţa
timpului şi acordată
cuvântului scris
spaţiului Prejudecăţile
Îmbrăcămintea
INTERVIUL CLINIC
Abordarea indirectă
COMUNICAREA TRATAMENTULUI ŞI A
ALTOR INDICAŢII
Pacientul trebuie să urmeze un tratament conform cu:
Ceea ce trebuie
Ceea poate
Verificăm !!
COMUNICAREA DIAGNOSTICULUI
NEFAST
predicţiile care se autoîndeplinesc
prescripţiile paradoxale
istoria pacientului
configuraţia familială
efectul placebo
tulburări comportamentale
Bulimia
Sarcina falsa
Enurezisul nocturn
Bruxismul
Onicofagia
Ticurile
Autismul
Tulburarile de somn