Sunteți pe pagina 1din 37

STIINTA SI INGINERIA

MATERIALELOR
OŢELURI
FONTE
OBIECTIVE
 1.-Consideraţii privind elaborarea oţelurilor;
 2.- Discuţii privind structura si proprietăţile otelurilor carbon si aliate
pentru tratamente termice
 3.- Determinarea cantitativă a fazelor şi constituenţilor din structura
oţelurilor folosind metodele metalografiei cantitative;
 4.- Determinarea conţinutului de carbon al oţelurilor;
 5.- Determinarea prin calcul a proprietăţilor oţelurilor;Grafice de
variaţie a proprietăţilor funcţie de conţinutul de carbon, precum şi
funcţie de cantităţile fazelor şi constituenţilor structurali;
 6.- Încadrarea în mărcile româneşti standardizate;
 7.- Echivalenţa cu mărcile din standardele europene, americane,
japoneze, ruseşti ş.a.
Consideraţii privind metalurgia oţelurilor
Schema obtinerii fontelor si otelurilor
in faza lichida.
Minereu
de fier
Fondant Elaborare
FONTA
Cocs in furnal
Aer
Reducerea carbonului
in:
Convertizoare,
FONTĂ Cuptoare S-M OŢEL
Cuptoare electrice
Procedee duplex
sau triplex
Fig.1b.- Schema de
principiu a furnalului
electric
Cristalizarea fierului
Lichid

δ=Feδ(C)CVC

 = Fe ( C )CFC

α =Fe( C )CVC - nemagnetică

α =Fe( C )CVC - magnetică

Timpul, min.
Stările alotropice ale fierului

Fier lichid
(amorf)

Ferita δ Feδ

Celulă cubică cu
Fe volum centrat
Structura austenită
cristalina a 

fierului
Celulă cubică cu
Feα feţe centrate

Ferita α

Celulă cubică cu
volum centrat
Transformările alotropice ale fierului
14950C 9120C
FeδCVC FeCFC FeαCVC

Solubilitatea carbonului

Solubilitatea C în Fe Solubilitatea C în Feα (solubilitate redusă) (b şi c)


(solubilitate ridicată) (a)
Diagrama Fe-C
TRANSFORMĂRI PRINCIPALE ÎN DIAGRAMA Fe-C
Transformări primare:

transformarea peritectică :

L0,53%C + δ0,09%C 0,17%C

- Transformarea eutectică :

L4,3%C Le4,3%C = A2,11%C + Ce6,67%C


Transformări în stare solidă (secundare) :
1.-Transformările alotropice ale fierului
14950C 9120C
FeδCVC FeCFC FeαCVC

Solubilitatea carbonului

Solubilitatea C în Fe Solubilitatea C în Feα (solubilitate redusă) (b şi c)


(solubilitate ridicată) (a)
Transformarea eutectoidă A P

Direcţia de creştere

Ferită α
E Difuzia carbonului
U
T Ferită α
E
Austenita
C
T Fe( C )
O Ferită α
I
D
Ferită α

Reacţia eutectoidă
Fe( C )0,77%C↔Feα( C )0,02%C +Fe3C6,67%C
Solubilitatea variabilă a carbonului
T,0C

a) În FeCFC : solubilitatea maximă este de 2,11%C,


(punctul E); solubilitatea scade cu temperatura până
la 0,77%C (punctul S).
b) În FeαCVC : solubilitatea maximă este de 0,02%C
(punctul P), dar scade cu temperatura, ajungând la
temperaturi sub 3000C la 0,003%C (punctul Q).

Puncte critice în diagrama Fe-C


A0 – punctul Curie al cementitei (2100C) : Cenemagnetică↔ Ceferomagnetică
A1 – corespunde transformării eutectoide (7230C): A↔P (linia PSK)
A2 – punctul Curie al feritei (7680C) : Feαnemagnetic↔Feαferomagnetic (linia MO);
A3 – corespunde transformării alotropice Feα↔ Fe (linia GOS);
A4 - corespunde transformării alotropice Fe↔ Feα (linia NJ);
Acem – corespunde variaţiei solubilităţii carbonului în Fe (linia SE)
Punctele critice se notează cu Ar la răcire (ex. Ar1, …,Arcem) şi cu Ac la
încălzire (ex. Ac1, Ac2, … , Accem).
Diagrama Fe-C (sistemul metastabil Fe-Fe3C)
Conţinutul de carbon, % atomice

Austenita-soluţie solidă a
carbonului în Fe cu
reţea CFC [A==Fe(C)]

CFC

 + Fe3C

Formele alotropice ale fierului


cementită

Ferita-soluţie solidă a Ce=Fe3C


C în Feα, cu reţea F
CVC;[F=α= Feα(C)]

Saturaţia eutectoidă
în carbon, la T=7270C

Conţinutul de carbon, % masice


Constituenţi de echilibru specifici structurii oţelurilor
Constituenţi omogeni (faze)
Austenita este o soluţie solidă interstiţială a carbonului în fierul ,
cristalizat cubic cu feţe centrate (CFC).
Este stabilă la temperaturi ridicate. Stabilizarea ei la temperaturi obişnuite
se obţine prin aliere cu elemente gamagene (Ni,Mn). Este nemagnetică.

Ferita – soluţie solidă interstiţială a carbonului în Feα, cu reţea


cubică cu volum centrat (CVC), 0,003%C la temperatura ambiantă. Are
proprietăţi magnetice. Este ductilă, maleabilă.

Cementita –
compus chimic Fe3C, reţea ortorombică,
6,67%C.Este dură şi fragilă.
În aliajele Fe-C se află sub următoarele forme :
-Cementita primară – întâlnită în fontele albe hipoeutectice. Se formează în intervalul
de solidificare al acestor fonte;
-cementita eutectică, care împreună cu austenita (la temperaturi între 723 şi 11420C)
sau cu perlita (la T≤ 7230C) formează eutecticul ledeburita..
- cementita proeutectoidă, dispusă intergranular la limita grăunţilor de perlită, sub
formă de reţea continuă sau discontinuă, sau sub formă de grăunţi izolaţi, distribuiţi
uniform în matricea feritică (structuri de recoacere sau normalizare);
- cementita eutectoidă cu aspect lamelar sau globular întâlnită în amestecul mecanic
eutectoid - perlita;
-Cementită terţiară, în oţeluri cu carbon sub 0,02%, dispusă intergranular la limita
grăunţilor de ferită.
Constituenţi eterogeni – amestecuri mecanice
Perlita – amestec mecanic ferito-cementitic; ferita este matricea ductilă în care sunt
înglobate formaţiunile lamelare sau globulare de cementită.

Perlită lamelară, x500; atac Perlită lamelară + Perlită globulară


nital3% Perlită globulară (globulizare integrală);
(globulizare parţială); x500; x500; atac nital 3%.
atac nital3%.

Reprezentarea schematică a constituenţilor structurali din oţeluri


P
P

F Ce

Ferită Ferită+Perlită Perlită Perlită+cementită


Ledeburita - eutecticul fontelor – amestec mecanic alcătuit din:
a) austenită şi cementită : LeA = A + Ce, în intervalul de temperaturi [ 7230C … 11480C];
b) perlită şi cementită : LeP = P + Ce, la temperaturi ≤ 7230C
Relaţia dintre structura şi rezistenţa oţelurilor
%C Microstructura Constituenţii Proprietăţi

0 !00% F Rm = 300 MPa

75%F
0,2 25%P Rm = 425 MPa

50%F
0,4 50%P Rm = 550 MPa

100%P
0,8 Rm = 800 MPa

Rm < 750 MPa datorită reţelei de Ce care fragilizează


1,2 93,56% puternic oţelul.
6,44% Ce Rm = 750 MPa, după distrugerea reţelei de cementită
prin normalizare
Domeniile
1600
de existenţă ale oţelurilor şi fontelor
C


1400
C
L

1200
C


1000
C

800
C

Fonte de importanţă
600 C OŢELURI FONTE de tehnică redusă
turnătorie

400 C
Fe 1% C 2% C 3% C
C 4% C
C 5% C
C 6% C 6.70% C
C
Determinarea cantitativă a constituenţilor şi fazelor unui oţel
hipoeutectoid, C<0,77% (regula pârghiei):

0,003% X,% 0,77%%


m n

QF Q QP

Se ia Q=1 dacă se lucrează în unităţi de masă, sau Q=100, dacă se lucrează în procente.

Rezolvând sistemul format din cele două ecuaţii , cu două necunoscute, rezultă:
(1) QF + QP = Q
(2) QF · m = QP · n

m n
QP  100,% QF  100,%
mn mn
QF  C F  QP  C P
Conţinutul de carbon al oţelului va fi: C
100
Determinarea cantitativă a constituenţilor şi fazelor unui oţel
hipereutectoid, C>0,77% (regula pârghiei):

0,77%C p X,%C q 6,77%%

QP Q QCe
Se ia Q=1 dacă se lucrează în unităţi de masă, sau Q=100, dacă se lucrează în procente.

Rezolvând sistemul format din cele două ecuaţii , cu două necunoscute, rezultă:
(1) QF + QP = Q
(2) QF · m = QP · n

q p
QP  100,% QCe  100,%
pq pq

QCe  CCe  QP  C P
Conţinutul de carbon al oţelului va fi: C
100
Determinarea conţinutului de carbon utilizând metalografia
cantitativă

Pentru un otel hipoeutectoid, considerând QF+QP=100, unde QF


este cantitatea de ferită, %; QP – cantitatea de perlită,%, relaţia de
calcul a conţinutului de carbon este:
QF  C F  QP  C P
C ,% unde : CF = 0,003%C; CP = 0,77%C
100
Pentru un oţel hipereutectoid:

QCe  CCe  QP  C P
C ,% unde: CCe =6,67%C, CP = 0,77%C
100

QP - cantitatea de perlită,%. QCe - cantitatea de cementită, %;


Exemple de calcul:
-pentru un oţel cu 0,45%C , cu -pentru un oţel cu 1,0%C , cu
structură ferito-perlitică, structură perlito-cementitică,
-cantităţile de ferită (QF) şi de perlită -cantităţile de perlită (QP) şi de
(QP), vor fi: cementită (QCe ), vor fi:

QP 
m
100 
0, 45  0, 003
100  58, 28% 6, 67  1, 0
mn 0, 77  0, 003
QP  100  96,101%
6, 67  0, 77
n 0, 77  0, 45
QF  100  100  41, 72% 1, 0  0, 77
mn 0, 77  0, 003 QCe  100  3,899%
6, 67  0, 77

Invers, dacă prin metodele metalografiei cantitative se determină valorile


cantităţilor din fiecare fază sau constituent şi preupunând că ele au valorile de mai
sus, conţinutul de carbon calculat al oţelului va fi:

0, 003  41, 72  0, 77  58, 28


Cotel   0, 45%
100
0, 77  96,101  6, 67  3,899
Cotel   1, 0%
100
Determinarea conţinutului de carbon al unui oţel turnat pentru
construcţii, pornind de la rezistenţa mecanică la rupere prin tracţiune,
în MPa

 Oţelurile turnate pentru construcţii sunt oţeluri hipoeutectoide cu structura ferito-


perlitică. Din literatura de specialitate rezistenţa feritei în stare turnată RF=300MPa,
iar rezistenţa perlitei RP=800MPa.
 Rezolvând sistemul de ecuaţii constituit din relaţia de calcul a rezistenţei oţelului
turnat funcţie de cantităţile fiecărui constituent în parte, pe de o parte şi ecuaţia ce dă
suma cantităţilor constituenţilor, pe de altă parte,

Rm  RF
(1) RF  QF  RP  QP QP  100
Rm  RP  RF
100
QF  100  QP
(2) QF  QP  100
CF  QF  CP  QP
Cotel 
100
Dacă se porneşte de la o rezistenţă necesară în exploatare de Rm= 450MPa,
atunci prin calcule, folosind relaţiile de mai sus rezultă: QP=30%, QF=70%.
Conţinutul de carbon calculat, pe oţel solid, va fi de 0,233%.
Cristalizarea oţelurilor

AUSTENITA

FERITA

CEMENTITA

Austenita
Austenită + Cementită
Ferită+Austenită

Ferită+Cementită

Ferită+Perlită Perlită + Cementită

Conţinutul de carbon, %
Structuri de echilibru ale oţelurilor carbon
Oţeluri hipoeutectoide

F P

Oţel moale, C<0,05%, grăunţi de Oţel cu 0,3%C; structura: ferită (F)


ferită, atac cu nital 3%.; x100 +perlită (P); atac nital 3%; x250

Oţel laminat : structura F+P, cu orientare Oţel laminat, 0,45%C;Structura F+P:;


în direcţia laminării; atac nital3% ;x100 atac nital 3%; x100
Oţeluri eutectoide

Ce

Ce
Oţel eeutectoid cu 0,77%C.
Oţel eutectoid cu 0,77%C. Structura : Perlită globulară
Structura: perlită lamelară (matricea feritică +
(amestec mecanic ferito- cementită globulară), x500,
cementitic cu cementita de
atac nital 3%
formă lamelară ), x500, atac
nital 3%

Oţel eutectoid cu 0,8%C;


Structură perlitică ;

x100; atac cu picral


Oţeluri hipereutectoide

Ce
P

Oţel hipereutectoid cu 1,05%C.


Oţel cu 0,85%C, atac cu picrat de sodiu Structura: perlită şi cementită
alcalin . Structura : perlită + 1,0% secundară dispusă intergranular,
cementită x500, atac nital 3%

Oţel hipereutectoid cu 1,2%C.


Structura: perlită + cementită proeutectoidă
distribuită intergranular sub formă de reţea
continuă; x 100; atac nital 2%.
Caracteristicilor mecanice ale oţelurilor cu structuri de echilibru,
Variaţia durităţii funcţie de conţinutul de carbon şi structura
metalografică a perlitei

Cantitatea de cementită, %

Perlită
lamelară fină

Perlită
Duritatea BRINELL

Perlită lamelară fină


lamelară fină
Perlită grosolană

Perlită globulară

Perlită globulară

Conţinutul de carbon, %
Energia de impact, J
Rezistenţa la rupere, MPa

Rm

Duritatea BRINELL
Duritatea

Tenacitatea

Conţinutul de carbon, % masice

Oţeluri : Efectul conţinutului de


carbon
Influenţa conţinutului de carbon asupra rezistenţei
oţelurilor deformate plastic la cald

T
E
N
S
I
U
N
E
A
σ, Creşterea fragilităţii
MPa

Curba tensiune-deformaţie tipică comportării la


tracţiune a oţelurilor deformate plastic la cald

Alungirea
Relaţia dintre mărimea grăunţilor cristalini şi rezistenţa oţelurilor

unde σ este rezistenţa, d – diametrul mediul al grăunţilor; σi şi k – constante .

Rezistenţa la rupere, MPa

d-1/2 (mm-1/2)
Clasificarea aliajelor Fe-C

ALIAJE Fe-C

NEALIATE

OŢELURI FONTE ALIATE

NEALIATE ALIATE ALBE PESTRIŢE CENUŞII

Cu grafit lamelar

Cu Cu Cu Slab Mediu Înalt Cu grafit vermicular


carbon carbon carbon
scăzut mediu ridicat
Cu grafit în
cuiburi

Cu grafit nodular
Oţeluri slab aliate
 Clasificarea otelurilor :
Criterii de clasificare:

- compozitia chimică;
- procedeul de elaborare;
- modul de prelucrare;
- destinaţia;
- tratamentul termic.

Simbolizarea otelurilor :
- dupa AISI (American Iron and Steel Institute) si SAE (Society
of Automotive Engineers) – pentru simbolizare se folosesc patru sau
cinci cifre –
Clasificarea după compoziţia chimică:
După conţinutul de carbon:
- Cu conţinut scăzut de carbon

S-ar putea să vă placă și