SÂNUL

GENERALITĂȚI

• Sânul primește vascularizația din ramurile perforante ale arterei

mamare interne,ramurile laterale ale arterelor intercostale si
ramuri din artera axilara (toracica superioara,laterala si ramurile
pectorale ale arterei toraco-acromiale).
• Biopsia prin forare este metoda de dg pt nodulii palpabili sau
nu din sân.
• Disectia nodulilor santinelă este metoda preferată pt
stadializare (se injectează substanță de contrast in tumora și se
urmareste traseul spre axilă).
SÂNUL

EMBRIOLOGIE

• În săpt. a 5 a intrauterină,sunt evidente la embrion două benzi

verticale de ectoderm ingroșat (crestele mamare).
• Sânii accesori (polimastia) sau mameloanele accesorii (polythelia) pot
apare pe aceaste creste lactate.
• Prin invaginarea ectodermului în mezoderm,se dezvoltă un mugure
principal din care se desprind alte 15-20 secundari.
• Din mugurii secundari se dezvoltă cordoane epiteliale în mezenchim.
• Ductele galactofore principale se varsă într-o denivelare superficială la
nivelul mamelonului.
 ANATOMIE
CHIRURGICALĂ
REGIUNEA MAMARĂ
•superior – coasta III;
•inferior – coasta VI-VII;
•intern – marginea laterală a sternului;
•extern – linia axilară anterioară
 ANATOMIE
CHIRURGICALĂ
 SÂNUL ANATOMIE

• Sânul este format din 15-20

lobi,constituiți din lobuli.
• Fața posterioară a sânului stă pe
fascia pectoralului mare,dințatul
anterior,oblicul extern abdominal
și fascia dreptului abdominal.
• Epidermul mamelonului și areolei
este pigmentat.
• Areola conține glande
sebacee,sudoripare și glande
accesorii care produc mici
ridicături (tuberculii Montgomery).
VASCULARIZAȚIA SÂNULUI

Sânul primește vascularizația din:

ramurile perforante ale arterei mamare interne,
ramurile laterale ale arterelor intercostale
și ramuri din artera axilară
(toracica superioară,laterală și ramurile pectorale ale arterei toraco-acromiale).
 ANATOMIE
CHIRURGICALĂ
Anomalii de număr
Amastia
Atelia
Polimastia
Politelia
Anomalii de volum
Micromastia
Macromastia
Anomalii de formă – Ptoza
- gradul I – mamelon la nivelul şanţului
submamar;
- gradul II – mamelonul sub şanţul
submamar dar orientat anterior;
- gradul III – mamelon sub şanţul
submamar, orientat inferior.
CRESTELE LACTATE
?
 SÂNUL
Anatomie

Cele 5 grupe ganglionare ale sânului sunt:

• (a) ai venei axilare(lateral,medial sau posterior);
• (b) mamar extern sau pectoral (pe marginea micului pectoral);
• (c) scapular (posterior sau subscapular)(pe marginea laterală a
scapulei);
• (d) central (posterior de marele pectoral);
• (e) subclavicular (apical) (la marginea sup. a micului pectoral),
• (f) interpectoral (Rotter)(între cei doi pectorali-mic și mare).
 SÂNUL
Anatomie

• Stația I limfatică a sânului este situată

lateral de micul pectoral (include grupele
venei axilare,mamar ext și scapular).
• Stația II este posterior de micul pectoral
(include grupele centrală și
interpectorală).
• Stația III este medial de micul pectoral
(include grupul subclavicular).
• Plexul limfatic al sânului începe in spațiul
interlobular.
 ANATOMIE
CHIRURGICALĂ nivelul I – ganglionii situaţi
sub marginea inferioară a
micului pectoral
(infrapectorali);
nivelul II – ganglionii
situaţi înapoia micului
pectoral (retropectorali);
nivelul III – ganglionii de
deasupra marginii
superioare a micului
pectoral (suprapectorali).
EXAMINAREA SÂNILOR
A. Inspecția sânilor
B. Inspecția cu brațele ridicate
C. Palparea sânilor
D. Palparea axilelor
EXAMEN CLINIC INSPECŢIA
EXAMEN CLINIC
PALPAREA
 AUTOEXAMINAREA
EXAMEN CLINIC

http://breastselfexam.ca/
METODE NEINVAZIVE METODE INVAZIVE
• Ultrasonografia: standard & • Galactografia
Doppler
• Mamografia: convenţională, • Puncţia-biopsie
xeromamografia, cu magnificaţie,
digitală
• Termografia: angiotermografia,
teletermografia dinamică,
termografia computerizată
• IRM

EXAMINAREA PARACLINICĂ
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE NEINVAZIVE
Echografia standard
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE NEINVAZIVE
Examinarea Doppler
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE NEINVAZIVE
Mamografia convenţională
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE NEINVAZIVE
Mamografia digitală
 SEMIOLOGIE MAMOGRAFICĂ
- opacităţi nodulare regulate, ovalare, policlice,
omogene, de intensitate variabilă;
- bine delimitate, uneori net şi liniar conturate;
- volumul radiologic al opacităţii este egal sau uşor
LEZIUNI BENIGNE superior volumului tactil;
- uneori pot fi observate câteva calcificări dense,
bine vizibile şi/sau microcalcificări în centrul sau la
periferia leziunii

- opacitatea tumorală are întotdeauna o densitate

crescută, conturare insuficientă, formă neregulată,
variind de la aspectul fin, neregulat, vizibil numai cu
lupa, până la aspectul dinţat, dantelat, stelat cu
prelungiri spiculiforme, orientate preferenţial în
direcţia canalelor galactofore, limfaticelor
tegumentului sau mamelonului;
SEMNE DIRECTE - imaginea stelată reprezintă caracteristica
radiologică a malignităţii;
- microcalcificările fine, dezordonate, anarhice, cu
aspectul foarte particular de „praf de sare”, „fire de
LEZIUNI nisip”, au valoare diagnostică mare, iar prin
orientarea lor în direcţia vaselor limfatice auxiliare,
MALIGNE au valoare prognostică
- prezenţa unui halou transparent peritumoral,
neregulat (este expresia afectării şi infiltrării
ţesutului adipos);
- retracţia cutanată;
SEMNE INDIRECTE -hipervascularizatia;
-ingrosarea mamelonului;
- invazia spaţiului retromamar;
- adenopatie axilară.
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE NEINVAZIVE
Termografia
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE NEINVAZIVE
IRM
EXPLORAREA
PARACLINICĂ METODE INVAZIVE
Galactografia
GINECOMASTIA
 GINECOMASTIA
(Sânii măriți la bărbat)

Ginecomastia poate apare în trei faze ale persoanei de sex masculin

• Perioada neonatală
• Adolescență
• Senescență.
Se datorează excesului de hormoni estrogeni circulanți,în relație cu testosteronul
circulant.
• Dacă este deficit de testosteron,atunci se va trata prin administrarea lui.
• Dacă sunt alte deficite endocrine,se va trata specific.
• Ginecomastia neresponsivă la trat medical,se va opera(mastectomie uni sau
bilaterală).
GINECOMASTIA
 ETIOPATOGENIE
GINECOMASTIA
Ginecomastia patologică

Hiperestrogenism endogen

HIPERSECREŢIE
GENETICE Hermafroditism

- Secreţie de gonadotrofină corionică

care stimulează producţia de testosteron
Teratoame şi estrogeni la nivel testicular şi facilitează
Testiculare (10%) transformarea aromatică a androgenilor
adrenali în estrogeni;
- Prognostic nefavorabil.

Tumoră benignă cu celule Leydig - Secreţie excesivă de estrogeni

Carcinom hepatocelular
TUMORI Neoplasm pulmonar

Netesticulare
Neoplasm cortico-suprarenalian
DEFICIENŢE METABOLIC

CIROZA HEPATICĂ
- Scăderea capacităţii ficatului de a îndepărta androgenii de origine suprarenaliană din sânge, favorizând
transformarea lor periferică în estrogeni

- Modificarea cirotică a ficatului;

ETILISM - Intervine în axul hipofizar prin supresia activităţii testiculare, ceea ce va conduce la scăderea nivelului de
testosteron din sânge şi va facilita transformarea androgenilor adrenali în estrogeni.

TIREOTOXICOZĂ
INSUFICIENŢA
La câteva luni după începerea dializei
RENALĂ
GINECOMASTIA
EXAMEN CLINIC

CLASIFICAREA SIMON

GRAD DESCRIERE
I Mărire minoră a sânului fără exces de piele
IIA Mărire moderată a sânului fără exces cutanat
IIB Mărire moderată a sânului cu exces cutanat minor
Mărire importantă a sânului cu exces cutanat, similar unui
III
sân feminin
GINECOMASTIA
EXPLORARE PARACLINICĂ
• Echografie: standard & Doppler
• Mamografie
• Teste de laborator: teste hepatice, teste
tiroidiene, nivelul seric al gonadotrofinei
corionice umane, dozarea LH, estrogenilor
şi testosteronului.
• Biopsia, prin puncţie cu ac fin sau
excizională - în leziunile suspecte ce se
prezintă ca tumori asimetrice, neregulate
asociate cu retracţie mamelonară şi/sau
adenopatii axilare.
GINECOMASTIA
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

- Chistul sebaceu necomplicat

- Lipomul
- Dezvoltarea exagerată a ţesutului
adipos perimamar la obezi.
- Cancerul mamar
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
GINECOMASTIA
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
GINECOMASTIA
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
GINECOMASTIA
MAMELA SECRETANTĂ ETIOPATOGENIE
Principalele boli care se prezintă cu mamelă secretantă

Afecţiuni mamare
1. Leziuni papilare intraductale
2. Cancerul mamar
3. Mastopatia fibrochistică
4. Ectazia canalelor galactofore
Afecţiuni extramamare
1. nevropatii;
2. leziuni medulare: tabes, siringomielie;
3. tumori hipofizare, hipotalamice, de bază
de craniu;
4. medicamente: rezerpina, tranchilizante
neuroleptice;
5. hormoni: prolactina;
6. cauze psihogene.
MAMELA SECRETANTĂ
DIAGNOSTIC CLINIC
Anamneza - vârsta pacientei, caracteristicile ciclului menstrual,
numărul de sarcini, lactaţie, debutul scurgerilor mamelonare şi evoluţia
în timp până la prezentarea la consult, tratamente anterioare, alte
afecţiuni asociate.
Examenul sânului
cercetarea zonei mamelonare pentru a preciza dacă scurgerile sunt
uniorificiale (risc mai mare de a se depista un cancer) sau
multiorificiale.
Palparea trebuie efectuată cu multă atenţie pentru a evidenţia o
eventuală formaţiune tumorală care ar putea fi situată retro- sau
periareolar.
examenul clinic general se va controla cu atenţie sistemul endocrin.
MAMELA SECRETANTĂ PARACLINIC
• examen citologic al secreţiei mamelonare, procentul rezultatelor fals
negative fiind relativ ridicat;
• mamografia este utilă pentru evidenţierea leziunilor de mastoză,
diverselor mase nepalpabile la examenul clinic sau a
microcalcificărilor; uneori poate avea aspect normal;
• galactografia este obligatorie pentru scurgerile uniorificiale;
• examenul histopatologic al pieselor excizate chirurgical este
recomandat în prezenţa maselor tumorale palpabile, cu scurgeri
unilaterale, uniorificiale sau când galactografia ori examenul citologic
ridică suspiciunea unei neoplazii;
• examene utile pentru precizarea etiopatogeniei (dozarea
prolactinei, explorarea funcţiei luteale, radiografie de şea turcească,
tomografie etc.).
MAMELA SECRETANTĂ TRATAMENT

Tratamentul este conservator pentru:

•sindroamele funcţionale (supraveghere)
•scurgerile iatrogene (întreruperea medicaţiei, tratamentul afecţiunilor primare),
mastoza fibrochistică (medicamente, supraveghere)

Pentru tumorile hipofizare se indică:

•tratamentul medicamentos (2-bromo-alfa-ergocriptină pentru adenoame de mici
dimensiuni)
•neurochirurgie
•radioterapie (macroadenoame)

Pentru scurgerile uniorificiale tactica terapeutică se alege în funcţie de

rezultatul examenului anatomopatologic:
•simpla exereză şi supraveghere (leziuni benigne);
•supraveghere periodică sau mastectomie subcutanată (leziuni „border-line”),
•intervenţie chirurgicală cu viză oncologică (leziuni maligne).
 TRAUMATISMELE
SÂNULUI

CONTUZII
PLĂGI
ARSURI
BOLILE INFLAMATORII ALE SÂNULUI ŞI REGIUNII
MAMARE

1. Inflamaţiile acute
1. Mastita acută - infecţii ale glandei mamare propriu-zise
1. de alăptare
2. din afara perioadei de alăptare
2. Paramastitele - infecţii ale ţesutului paramamar
1. superficiale (premamare, supramastite)
2. profunde (retromamare, inframastite).

2. Inflamaţii cronice nespecifice

Mastita acută de alăptare
Este provocată cel mai frecvent de stafilococ, streptococ, care au ca
poartă de intrare leziunile de la nivelul mamelonului (fisuri, ragade,
exulceraţii etc.), în condiţiile unei igiene necorespunzătoare. Incidenţa
este mai mare în lunile I-a şi a X-a de alăptare.

Procesul patologic evoluează în două stadii:

• stadiul de galactoforită (procesul patologic este limitat la canalul
galactofor);
• stadiul de abces (colecţii purulente, cloazonate, în care laptele este
amestecat cu puroi, cu diverse localizări la nivelul glandei).
Mastita acută de alăptare
• Clinic, în primul stadiu pacienta prezintă febră, durere spontană la nivelul
sânului.
• Examenul fizic descoperă sânul uşor mărit de volum, de consistenţă crescută,
dureros la palpare, cu tegumente hiperemice, eventual prezenţa leziunilor
mamelonare; la exprimarea mamelonului apare o secreţie care, pusă pe o
compresă de tifon, lasă o pată gălbuie, nefiind absorbită ca laptele (semnul
Budin).
• În stadiul de abces, extensia procesului inflamator la ţesutul glandular duce la
apariţia febrei, modificarea stării generale; examenul local evidenţiază sânul
mărit de volum, dureros, cu tegumente hiperemice; în evoluţie apar edem
subcutanat, fluctuenţă, limfangită.
Mastita acută de alăptare
Tratament
• Profilactic:
• igienă riguroasă a mamelei în timpul alăptării,
• tratamentul local al fisurilor sau ragadelor mamelonare,
• întreruperea alăptării la sânul bolnav
• aspiraţia laptelui cu ajutorul unor pompe speciale.
• În faza de galactoforită acută:
• suprimarea alăptării,
• golirea periodică a sânilor,
• antibiotice,
• antiinflamatoare nesteroidiene.
Mastita acută de alăptare
• În abcesul constituit, când apare fluctuenţa, se
practică incizie şi drenaj.
• abcesele superficiale incizia se face radial, pentru a nu
intercepta canalele galactofore, pe zona de maximă
fluctuenţă sau circumferenţial.
• abcesele profunde incizia se face în şanţul submamar
sau lateral extern cu decolarea glandei şi drenaj larg.
• În flegmonul difuz se recurge la incizii largi,
multiple, cu explorare pentru depistarea şi
evacuarea colecţiilor şi sfacelurilor.
Paramastitele
• Sunt infecţii ale ţesutului perimamar care se pot localiza în straturile superficiale
sau premamare (supramastite) sau în straturile profunde retromamare
(retromastitele).
• Supramastitele:
• abcesul tuberos,
• abcesul premamar.
• Abcesul tuberos (hidrosadenita areolei) este un proces inflamator al glandelor
sudoripare ale areolei mamare, care se traduce printr-o tumoretă
perimamelonară, congestivă, de 1-2 cm diametru, sensibilă la palpare. Se
drenează prin incizie periareolară şi dacă este recidivant se recurge la rezecţia
glandei supurate.
• Abcesul premamar este o colecţie situată în ţesutul premamar, în fosetele
adipoase Duret.
Paramastitele
• Inframastitele sunt reprezentate de abcesele profunde retromamare,
secundare de obicei unui proces inflamator glandular.
• Semnele clinice sunt mai evidente şi constau în febră, durere spontană
şi, mai ales, provocată la mobilizarea sânului, iar paraclinic se
evidenţiază leucocitoză. Uneori pot coexista un abces retromamar cu
unul superficial formând un abces în „buton de cămaşă”.
• Tratamentul este chirurgical şi constă în incizie în şanţul submamar,
drenaj larg şi antibiotice cu spectru larg conform antibiogramei.
INFECȚIA BACTERIANĂ A SÂNULUI (MASTITĂ)

• Staphylococcus aureus și Streptococcus sunt,cel mai frecvent,prezenți în

exudatul prelevat din mamelonul sânului infectat.
• Abcesul sânului apare în stafilococie.Are tumor,rubor,calor,dolor.Sunt
prezente în timpul lactației.
• Abcesele pot fi localizate subcutan,periductal,retromamar,uni sau
multicentric.
• Abcesul necesită drenajul zonei fluctuente (a pungii cu puroi centrale).
ABCESE DE SÂN
 Inflamaţii cronice nespecifice
• Inflamaţii cronice nespecifice
• Mastita cronică

• Inflamaţii cronice specifice

• Tuberculoza mamară
• Sifilisul mamar
• Actinomicoza

• Inflamaţii cronice parazitare

• Chistul hidatic al sânului

• Tromboflebita venelor mamare (boala Mondor)

 Tumorile
• TUMORI CUTANATE ALE REGIUNII MAMARE ŞI PERIMAMARE
• BENIGNE
• MALIGNE
• STĂRI PRECANCEROASE ALE GLANDEI MAMARE
• TUMORILE GLANDEI MAMARE
• BENIGNE
• MIXTE
• MALIGNE
 TUMORI CUTANATE BENIGNE ALE
REGIUNII MAMARE ŞI PERIMAMARE

• Tumorile benigne ale pielii regiunii mamare sunt:

• papiloame, localizate mai ales mamelonar sau în regiunea areolară;
• chisturi sebacee, localizate frecvent în regiunea areolară;
• moluscum fibros, în general pediculat şi moluscum contagiosum (tumori mici,
ombilicate, sesile);
• angioame,
• leiomioame provenite din musculatura netedă a mamelonului.
• Tratamentul lor este chirurgical constând în extirparea formaţiunii. 
 TUMORI CUTANATE MALIGNE ALE
REGIUNII MAMARE ŞI PERIMAMARE

• Sunt reprezentate de:

• epiteliomul pielii regiunii mamare şi epiteliomul primitiv al mamelonului;
• nevocarcinomul;
• boala Paget.
• Tratamentul lor este chirurgical
 STĂRI PRECANCEROASE ALE GLANDEI
MAMARE
•  Există o serie de afecţiuni, iniţial benigne, care, pe baza observaţiei clinice şi a interpretării
statistice, prezintă posibilitatea transformării în timp într-o leziune malignă.
• W. D. Dupont şi D. L. Page propun următoarea clasificare în 3 grupe a leziunilor benigne în
funcţie de riscul malignizării:
• leziuni benigne neproliferative :
• fibroadenomul, ectazia ductală, mastoza fibrochistică, hiperplazia simplă, mastitele,
necroză grăsoasă;
• leziuni benigne proliferative fără atipie:
• papilomul, hiperplazia ductală şi lobulară moderată sau severă;
• leziuni hiperlazice atipice:
• hiperplazia ductală şi lobulară atipică.
• Prezenţa proliferărilor fără atipii creşte riscul de 1,5-2 ori, iar a proliferărilor cu atipii de 5 ori.
Mastoza fibrochistică
• Reprezintă o asociere de leziuni distrofice, neinflamatoare şi
netumorale, cu aspecte de tip hiperplazic sau regresiv la nivelul
diferitelor componente ale parenchimului mamar.
• Reclus :„maladia chistică a mamelei este frecvent bilaterală, poate
interesa glanda în totalitate, multe formaţiuni nefiind palpabile”
• S-a înregistrat o rată de incidenţă mai crescută la nulipare, la femeile la
care menarha s-a instalat precoce sau la care menopauza a fost tardivă,
la cele cu cicluri menstruale anovulatorii sau neregulate; pe de altă
parte, frecvenţa este mai mare pentru femeile cu sâni mai voluminoşi.
Mastoza fibrochistică
Etiopatogenie
• instalarea unor dezechilibre hormonale, respectiv o creştere a
nivelului estrogenilor plasmatici determinată de modificarea
raportului estrogeni/progesteron, dar şi o creştere a sensibilităţii
ţesutului glandular mamar la estrogeni.
• s-a constatat că administrarea de preparate estrogenice după
menopauză se asociază cu creşterea frecvenţei bolii.
Mastoza fibrochistică
Tablou clinic
• Din punct de vedere clinic, pacienta, de obicei cu vârsta între 30-45 de ani, cu
distonie neurovegetativă, acuză dureri discrete sau senzaţia de greutate la nivelul
sânilor, deseori bilateral, apărute cu câteva zile înaintea menstruaţiei (după
apariţia căreia disconfortul scade în intensitate). Durerea apare prin iritaţia
nervoasă produsă de edem, fibroza stromală şi reacţia inflamatorie.
• La palpare se constată o uşoară creştere de volum a sânilor, uneori chiar chisturile
aflate sub tensiune, de consistenţă crescută, mai mult sau mai puţin sensibile.
• Chisturile superficiale pot adera la tegumente, iar formaţiunile profunde pot avea
un contur mai puţin bine delimitat.
• La 30% dintre paciente pot apare scurgeri mamelonare spontane sau provocate
de compresiune (lichidul este lactescent, cu tentă verde închis).
 SÂNUL
MASTOZA FIBRO-
CHISTICĂ
• Adenoza sclerozantă duce la distorsiunea lobulilor și apar multipli
chiști palpabili.
• Leziunile până la 1 cm sunt scleroze radiale iar cele mai mari-se
numesc leziuni complexe scleroase.
• Papiloamele intraductale apar in canalele principale la femeile în
premenopauză.
• Biopsia cu ac fin este prima investigație pt nodulii palpabili din sân.
• Biopsia excizionala este necesară pt că nodulii scleroși pot mima
cancerul -clinic,echografic sau mamografic.
Mastoza fibrochistică
Explorările paraclinice
• Examenele citologic şi biochimic - puncţie-aspiraţie cu ac fin, sub ghidaj ecografic,
rezultând un lichid a cărui culoare variază de la galben deschis până la maroniu.
Probele cu lichid sanguinolent sunt trimise pentru examen citologic, metoda fiind
utilă pentru depistarea unui carcinom intrachistic. Puncţia-aspiraţie se va repeta
după 3 săptămâni. Pentru chisturile care recidivează rapid se recomandă excizia.
• Ecografia mamară - zone lacunare transsonice, anecogene, bine delimitate.
• Mamografie, formaţiunile radiotransparente apar ca opacităţi rotunde, regulate,
cu aspect omogen, mai puţin ecodense decât formaţiunile solide, uneori cu
depuneri calcare în pereţii chisturilor mici. Explorarea este mai dificilă pentru
glandele hiperdense, precum şi în prezenţa de chisturi multiple, când se poate
trece pe lângă o modificare carcinomatoasă.
Mastoza fibrochistică
Tratament medical
• Nehormonal:
• dieta (evitarea alimentelor şi băuturilor care conţin cafeină),
• administrarea de vitamine (vitamina A pentru scăderea riscului de transformare malignă,
vitamina E).
• Preparate hormonale:
• contraceptivele orale (estroprogestative cu microdoze de estrogeni, pe durate de minim
3-6 luni),
• progesteron natural sau progestative de sinteză norsteroidiene (Lynestrenol),
• antiestrogenii trifeniletilenici (Tamoxifen, 10 mg/zi, continuu sau 20 zile/lună, 4 luni, cu
remisiune completă a simptomatologiei la aproape ¾ dintre paciente, mai recent
administrat şi pe cale percutanată, cu mai puţine efecte secundare),
• antiprolactinicele (Bromocriptina) în prezenţa unei hiperprolactinemii,
• antigonadotrope (Danazol) timp de 3 luni.
 Mastoza fibrochistică
Tratamentul chirurgical
• Dacă formaţiunea a putut fi identificată la palpare sau radiologic se recomandă biopsie-exereză,
urmată de examenul anatomopatologic al fragmentului excizat, în funcţie de care se decide
atitudinea terapeutică. Rezultatul examenului extemporaneu poate indica lărgirea exciziei.
• Mastectomia parţială devine necesară în situaţia unei incertitudini diagnostice (clinic-radiologic-
citologic) sau dacă după puncţia evacuatorie formaţiunea nu se modifică.
• Indicaţia pentru mastectomia totală o reprezintă exerezele repetate, uni- sau bilaterale, la care
examenul histopatologic evidenţiază hiperplazii atipice, în prezenţa unor antecedente
heredocolaterale de cancer mamar. Indicaţiile relative includ imposibilitatea urmăririi cazului sau
solicitarea intervenţiei de către pacientă.
• Pentru formaţiunile aparent izolate, la care s-a putut efectua exereza în ţesut sănătos, la care nu
s-au identificat antecedente familiale semnificative sau prezenţa factorilor de risc se indică
temporizarea şi supravegherea periodică a pacientei (autopalparea sânilor, examen clinic la 3-6
luni, ecografie mamară, mamografie la 12-24 de luni, examen citologic în prezenţa oricărei
suspiciuni).
 Chistul solitar al sânului

• Este o formă localizată de mastoză fibrochistică.

• Chistul este unic, are un perete propriu la exterior, format din ţesut conjunctiv
dens, tapetat la interior de un epiteliu cilindrocubic şi conţine un lichid galben-
verzui.
• Clinic, se identifică o tumoră rotundă, bine delimitată, uşor sensibilă la palpare,
mobilă, de consistenţă chistică, fără adenopatii axilare.
• Diagnosticul este precizat mamografic, ecografic, prin puncţie-biopsie.
• Tratamentul este chirurgical şi constă în extirparea chistului.
Leziuni papilare benigne

• papilomul intraductal solitar,

• papiloamele periferice multiple,
• papilomatoza,
• papilomatoza mamelonului,
• papilomatoza juvenilă.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE

• Tumorile mamare benigne sunt rar diagnosticate

la bărbaţi.
• Ele sunt mult mai frecvente la femei.
• Cele mai importante sunt:
• fibroadenomul,
• tumorile phyllodes.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Fibroadenomul

• Cea mai frecventă dintre tumorile benigne ale sânului, se observă în

primele trei decade de vârstă.
• Apare sub forma unor formaţiuni unice, mai rar (15-20%) multiple cu
diametru de 2-4 cm, bine delimitate, cu suprafaţa netedă, mobile pe
planurile supra- şi subjacente, rareori aderente la piele, nedureroase,
care nu se modifică în timpul ciclului menstrual şi care involuează la
menopauză.
• Etiopatogenic, este incriminată creşterea nivelului estrogenilor
plasmatici, cu modificarea raportului estrogeni/progesteron.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Fibroadenomul

• Explorările paraclinice includ:

• ecografia mamară, diferenţiază formaţiunile solide de cele chistice, poate
ghida puncţia-aspiraţie;
• puncţie-aspiraţie cu ac fin urmată de examenul citologic al aspiratului,
recomandată pentru urmărirea pacientelor la care leziunea nu prezintă risc de
malignizare sau care refuză intervenţia chirurgicală;
• mamografia depistează o opacitate rotundă sau policiclică, omogenă, bine
delimitată, calcificări polimorfe, neregulate, cu tendinţă la grupare.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Fibroadenomul

• Tratamentul
• medical (Tamoxifen, Danazol)
• chirurgical.
• Tratamentul de elecţie este excizia formaţiunii până în ţesut sănătos (pentru a
îndepărta şi eventualele microfocare fibroadenomatoide din jur), printr-o incizie
estetică.
• Lăsată pe loc leziunea se măreşte treptat de volum sau rareori, poate degenera
malign. La femeile tinere, cu un fibroadenom de mici dimensiuni, este indicată şi
supravegherea formaţiunii.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Tumorile phyllodes

• Sunt tumori fibroepiteliale, caracterizate printr-o celularitate mai densă a

componentei conjunctive cu evoluţie în general benignă.
• Sunt leziuni rar întâlnite în patologia mamară (0,5-5%), care se pot maligniza (7-
15%) şi frecvent recidivează.
• Predominenţa la sexul feminin este netă iar incidenţa maximă se situează în jurul
vârstei de 45 ani (mai mare decât vârsta medie pentru adenofibrom).
• Aceste tumori sunt hormonodependente şi au origine multicentrică.
• Tumora poate să apară într-un sân indemn sau pe o tumoră deja existentă.
• Tulburările hormonale survenite la menopauză pot determina formarea tumorii,
pot declanşa un puseu evolutiv pe o tumoră latentă sau induc transformarea
sarcomatoasă.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Tumorile phyllodes

• Examenul obiectiv al sânului va evidenţia o

tumoră voluminoasă, neregulată, boselată, cu
limite precise, de consistenţă variabilă,
neaderentă la planurile profunde şi care nu
modifică mamelonul şi tegumentele
suprajacente; nu se constată adenopatie axilară.
 Mamografia evidenţiază o imagine policiclică cu lizereu de securitate;
ecografia precizează natura solidă a formaţiunii. Date suplimentare pentru
diagnostic le oferă examenul histologic extemporaneu, iar în cazurile
neclare se recurge la examenul anatomopatologic pe cupe seriate al piesei
de exereză după includerea la parafină.
 Macroscopic tumora are suprafaţa neregulată, boselată, lobulată, cu
chisturi gelatinoase cu aspect mixoid.
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Tumorile phyllodes

După Magendie, Leger şi Biraben există trei tipuri histopatologice de

tumoră care apar succesiv în cursul evoluţiei:
• stadiul I - adenofibrom phyllodes cu aspect de adenofibrom papilar cu
zone fertile de tip phyllodes;
• stadiul II - tumori phyllodes cu aspect tipic;
• stadiul III - tumoră phyllodes transformată malign (sarcom).
TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE - Tumorile phyllodes

• Tratamentul chirurgical este ales în funcţie de stadiul, aspectul clinic

(mărime) şi vârsta pacientei.
• Se poate practica
• sectorectomie (tumori sub 6-8 cm),
• mastectomie totală urmată de reconstrucţie.
• În caz de recidive este indicată mastectomia simplă care previne
transformarea sarcomatoasă.
CA
N CE
RU
LM EPIDEMIOLO
AM
AR GIE
• în SUA este cea mai frecventă neoplazie la femei;
• reprezintă 27% din totalul cancerelor survenite la femei;
• una din 14 femei va dezvolta cancer mamar;
• incidenţa este de 6 ori mai mare în ţările occidentale, comparativ cu regiunile
Asiei şi Africii;
• incidenţa este aproximativ egală între America de Nord, Europa şi Noua Zeelandă;
• incidenţă moderată în Europa de Sud-Est, America de Sud şi Caraibe;
• incidenţă nesemnificativă în Japonia.
2011 – 8.000.000 decese prin cancer
SUA – 15% decese – prin cancer

Una din trei femei dezvoltă un cancer

Unul din doi bărbați dezvoltă un cancer

2010 - costul global al trat.cancerului a ajuns

la 895 miliarde dolari, din care pt.
cancerul de sân (88 miliarde dolari)
România
– incidența de la 25/100000femei,1988 -
50,56/100000 în 2006
Azi-22,61%, pe primul loc în patologia
oncologică la femei
Mortalitate - 23,88/100000 femei în 2006.

singurele cu creșterea mortalității, 1989 - 2006

- Grecia, Letonia și România.
Extremele România, cu o creștere a mortalității
de 17%. Islanda, cu o scădere a mortalității de
45%
Papirusul Edwin Smith – descoperit la Teba 1862 – conservat la
New York și tradus de James Henry Breasted – publicat 1930 –
cel mai vechi document din lume privind chirurgia – relevă
practica și nivelul medicinei practicate în vechiul Egipt
4.68 m 377 linii in 17 coloane verso - 92 lines in 5 coloane

• papirus care menționează

cu
• 2500-3000 IC existența
cancerului de sân - cele
Breasted mai vechi referiri la
cancerul mamar : ”.. nu
există tratament; dacă tu
vei găsi umflături nodulare
în orice parte a omului tu
îl vei trata conform acestor
indicații”.
Hippocrates of Cos or Hippokrates of Kos (Ancient Greek: Ἱπποκράτης;
Hippokrátēs; c. 460 BC – c. 370 BC)
”KARKINOS”
 SÂNUL
ISTORIC

• Curent,50% din femeile din SUA consultă un specialist in boli de

sân,25% au biopsie de sân și 12% dezvoltă un cancer de sân.
• În De Medicina, Celsus comenta valoarea operațiile pe sân pt
cancer de sân-nu se indică rezecții pt neoplasm de sân decât in
stadiile precoce.Cu cât rezecția este mai mare,cu atât bolnavul
suferă mai mult fără o eficiență prea mare.
• În sec II,Galen scrie că tumorile de sân seamănă cu piciorușele
de crab.
Cornelius Celsus utilizează prima oara termenul de "cancer",
echivalentul termenului introdus de Hipocrate din limba greaca
"carcinos" (crab) pentru tumorile maligne.
In 1478, la Florenta, cartea lui Cornelius Celsus, care a circulat in
Evul mediu doar ca manuscris, devine primul tratat medical tiparit.
Leonidas din Alexandria (c.180) descrie retractia mamelonului in
cancerul mamar. Efectueaza mastectomia pentru cancerul avansat.
Galen of Pergam(131-203)
Deces 7 IX 1922, 16 zile după a 70-a aniversare, de
bronhopneumonie, ca o complicație a unei
coledocolitiaze cu colangită
SÂNUL

ISTORIC

În 1943, Haagensen și Stout descriu semnele de gravitate ale cancerului de sân

• (a) edemul pielii sânului,
• (b) ulcerația pielii,
• (c) fixitatea tumorii la peretele toracic,
• (d) noduli axilari >2.5 cm în diametru,
• (e) noduli axilari ficși.
Femeile care au 2 sau mai multe semne au 42% recurențe și doar 2% supraviețuire la 5
ani.Ca atare,bolnavele cu aceste semne sunt deasupra resurselor chirurgicale (sunt
nerezecabile).
• În 1948, Patey și Dyson de la Middlesex Hospital, London, propun rezecția radicală
modificată a sânului pt cancerele avansate.
• Garbo, Greta :
• (18.09.1905 – 15.04.1990)
star de cinema, născută Greta
Lovisa Gustafsson, la
Stockholm, cu cetățenie
americană acordată în 1951,
cu o carieră cinematografică
strălucită, niciodată căsătorită,
decedează la vârsta de 84 de
ani, supraviețuind unui cancer
de sân pentru care a suferit
• o dublă mastectomie în 1984.
Bergman moare
in 1982 la a 67-a
aniversare in
Londra
de cancer de
sân.
Davis, Bette : (5.04.1908 – 6.10.1989)
la 81 de ani după un cancer de sân.
Maria Tănase: (25.09.1913 - 22.06.1963) Liviu Rebreanu, Ion Minulescu,
Cezar Petrescu și Ion Pillat, președintele american Hoover, Andre Gide, Yehudi
Menuhin, Constantin Brâncuși, George Enescu, Jascha Heifetz, Armand Călinescu

• Maria Tănase moare la

Spitalul Fundeni, pe 22
iunie 1963, la ora 14:10,
fiind înmormântată cu
onoruri naționale deși în
testamentul ei cerea să
nu se facă public data
morții sale și ”corpul să
fie pus la dispoziția
medicilor”.
Ana Pauker : (născută Hanna Rabinsohn, 13.02.1893 – 3.06.1960) . În
1947 a fost numită ministru de externe și vice-prim ministru, fiind prima
femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această
calitate, a semnat, între altele, actul prin care România ceda Uniunii Sovietice
Insula Șerpilor.

• "Stalin cu fustă". Ana Pauker

a participat activ la procesul
de impunere în România a
unui sistem autoritar și mai
mult decât agresiv.
• A murit, în urma unui cancer
de sân, la București la 3 iunie
1960, fiind incinerată.
Operată de profesorul Fălcoianu de cancer mamar, internată pe ascuns la Clinica
Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului Iuliu Haţeganu şi a
conferenţiarului Macovei.
Se presupune că s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj

• Smaranda Brăescu :
• (21.05. 1897,– 2.02.1948, Cluj) - prima
femeie paraşutist din România şi printre
primele din lume. În vara anului 1928, la
invitaţia inginerului german Heinecke, a
plecat la Berlin pentru a urma cursuri de
paraşutism. Aici a executat primul său
salt; din acel moment, România a
devenit cel de-al patrulea stat european,
după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o
femeie paraşutist brevetată.
• În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m
cu care a doborât recordul feminin
mondial, iar în 1932, cu saltul de la
7.233 m, a bătut recordul mondial
deţinut de un american.
Varmus, Harold Elliot : (n. 18.12.1939) – profesor la Departamentul de
Microbiologie și Imunologie , Universitatea din San Francisco, profesor de
Virusologie moleculară la ”American Cancer Society”, al 14 –lea Director INC SUA

• laureat al premiului Nobel

în 1989 pentru medicină,
pentru descoperirea
originii celulare a
oncogenelor retrovirale
Cloquet, Jules-Germain : 1790 – 1883;

• chirurg francez, profesor

de Patologie externă din
1831, ultimul medic
francez numit baron;
• a operat un cancer de
sân sub anestezie prin
hipnoză;
 mastectomie, 1721, G . Tabor

Jean-Louis
Petit
1674-1750
ggl
Sir Asthley Patson Cooper :
(1768 – 1841) - chirurg englez la ”Guy’s Hospital” din Londra, din 1800,
profesor de Anatomie la ”Royal College of Surgeons”, din 1813, medicul
regelui George al IV-lea şi al reginei Victoria, discipol al lui Hunter,
chirurgul cel mai popular al primei jumătăţi a secolului trecut în Londra

• In 1825, Astley Cooper a

scris un tratat cu privire
la principiile
tratamentului chirurgical
al cancerului de san,
Monro Alexander (1733-1817) a avut opinii pesimiste despre
cancer. Respingea mastectomia, fiind responsabil pentru
tratamentul conservator adoptat de mulți chirurgi din secolul
XVIII

Sir Charles Bell (1774-1842) sprijină eliminarea tesutului mamar in cancerul

de san, indiferent de dimensiunea tumorii.

Boyer Alexis (1757-1833) a fost primul care

a descris '' coaja de portocala „

Guillaume Dupuytren (1778-1834) , în 1802

arată că maladia cancerului de san nu este
contagioasa.

operatia lui Heister

În 1867, Charles Moore, Hewitt, stabileşte principiile generale ale tratamentului

chirurgical de
Tehnica al cancerului .
de san
mastectomie
Pancoast -1844 În 1844 Richard van Volkman elimina fascia
de pectoral. Întotdeauna scoateţi întregul
sân, indiferent cat de mic a fost de volum.
Bergmann 1882 – 1887 114 cazuri, 51-60% recidivă
Billroth 1867 – 1876 170 82%
Czerny 1877 – 1886 102 62%
Fischer 1871 – 1878 147 75%
Gussenbauer 1878 – 1886 151 64%
Kőnig 1875 – 1885 182 58-62%
Kȕstner 1871 – 1885 228 59,6%
Lȕcke 1881 – 1878 110 60%
Volkman 1874 – 1878 131 68%
Halsted 1889 – 1894 50 6%
CANCERUL MAMAR
FACTORI DE RISC

FACTORI DE RISC FACTORI DE RISC FACTORI DE RISC

MAJOR INTERMEDIAR MINOR
1. Sex 1. Vârsta primei 1. Alcool
2. Vârsta menstruaţii şi a 2. Dieta
3. Antecedente personale menopauzei 3. Medicaţia
de cancer mamar 2. Radiaţiile contraceptivă
4. Antecedente heredo- 3. Masa corporală 4. Terapii de substituţie
colaterale de cancer 4. Leziuni benigne: hormonală
mamar hiperplazia cu atipie 5. Leziuni benigne:
5. Nuliparitatea severă hiperplazie cu atipie
6. Leziuni benigne: uşoară/moderată,
papilomatoza multiplă chisturi apocrine
recurente,
fibroadenom, mastoză
fibrochistică
FACTORI DE RISC PT APARIȚIA
CANCERULUI DE SÂN

• ESTROGENII
• NULIPARITATEA ȘI MENOPAUZA PRECOCE
• VÂRSTA MARE A MAMEI LA PRIMA SARCINĂ
• OBEZITATEA
• EXPUNEREA LA RADIAȚII
 DIMINUAREA RISCULUI DE
CANCER DE SÂN

• TRATAMENT CU COMBINAȚII DE ESTROGENI PLUS PROGESTERON

• TAMOXIFEN
• MASTECTOMIA PROFILACTICĂ
 DIAGNOSTICULUI CANCERULUI
DE SÂN
În 33% din cazuri,femeile descoperă o tumoră în sân.
Alte semne:
• (a) mărirea de volum a sânului sau asimetria;
• (b) retracția mamelonului sau scurgeri ale acestuia;
• (c) ulcerația sau eritemul pielii sânului;
• (d) tumori axilare;
• (e) disconfort musculo-scheletal.
50% din femeile cu simptome ale sânului nu au și semne patologice.
Durerea este asociată cu boli benigne.
 MAMOGRA
FIA
• Este mai de acuratețe decât ex clinic în depistarea cancerului
precoce (90% rezultate pozitive).
• 20% au ganglioni pozitivi axilari de la cancere de sân
nepalpabile față de 50% gg pozitivi axilari de la cancere
palpabile.
• Examenul clinic și mamografic începe la vârsta de 40 de ani.
• Screeningul mamografic reduce cu 40% frecvența stadiilor II,III
și IV și măresc supraviețuirea cu 30%.
 DUCTOGRAFIA

Prima indicație este scurgerea sanghinolentă prin mamelon.

Se injectează substanța de contrast în ductul galactofor afectat de
sângerare.
Papiloamele intraductale se văd ca defect de umplere a substanței de
contrast.
Cancerele apar ca mase neregulate sau multiple în lumenul canalelor
galactofore.
DUCTOGRAFI
E
 ECHOGRAFIA

• Redă chisturile bine delimitate,anecogene în interior.

• Redă cancerul de sân neregulat.
• Folosește la ghidajul biopsiei.
• Arată tumorile benigne cu contururi fine,rotunde sau
ovale,cu interior slab echogen și margini bine definite.
CHIST MAMAR
MAMOGRAFIE ECHOGRAFIE
 BIOPSIA DE SÂN

• Leziunile nepalpabile sunt biopsiate ghidat imagistic.

• Dg 100% se obține prin combinația mamografiei cu echografia și
localizarea stereotactică plus biopsia cu ac fin.
• FNA(FINE Needle Aspiration) biopsy (biopsia cu ac fin) permite
evaluarea histologică.
• Biopsia prin forare este preferată față de biopsia deschisă.
STADIALIZAREA CANCERULUI
DE SÂN
STADIALIZAREA CANCERULUI
DE SÂN Breast Cancer Staging
STADIALIZAREA
CANCERULUI DE SÂN
CANCERUL MAMAR
EVOLUŢIA NATURALĂ A CANCERULUI MAMAR
CANCERUL MAMAR
EVOLUŢIA NATURALĂ A CANCERULUI MAMAR

1. DISEMINAREA LOCALĂ
• ţesuturile din jur;
• infiltraţia de-a lungul canalelor galactofore;
• diseminarea locală pe cale limfatică/vasculară .
2. DISEMINAREA GANGLIONARĂ
• ggl. axilari;
• ggl. mamari interni;
• ggl. supraclaviculari.
3. METASTAZE LA DISTANŢĂ
• plămân;
• os;
• ficat;
• cutanat;
• creier;
• cavitate peritoneală.
CANCERUL MAMAR DIAGNOSTICUL CANCERULUI MAMAR
 BIOMARKERI
TUMORALI
Markeri prognostici și predictivi:
(a) Indicele de proliferare antigen nuclear (PCNA) și Ki-67;
(b) Indicele de apoptoză și modulatorii bcl-2 and the bax:bcl-2 ratio;
(c) Indicele de angiogeneză -vascular endothelial growth factor (VEGF);
(d) Epidermal growth factor receptor 2 (HER-2)/neu, epidermal growth factor receptor
(EGFr), transforming growth factor, platelet-derived growth factor, and the insulin-like
growth factor family;
(e) steroid hormone receptor pathway;
(f) cell cycle, cyclins, and cyclin-dependent kinases;
(g) proteasome;
(h) COX-2 enzyme;
(i) peroxisome proliferator-activated receptors (PPARs);
(j) tumor-suppressor genes p53;
(k) rapamycin (mTOR) signaling pathway.
 MUTAȚII BRCA ÎN
CANCERUL DE SÂN

• 5-10% DIN CAZURILE DE CANCER DE SÂN au mutații ale genelor

BRCA1 și BRCA2.
• În general, BRCA1-este asociat cu carcinomul ductal
invaziv,nediferențiat,hormon receptor negativ.
• BRCA1-este asociat cu cancer de sân la tinere,bilateral,asociate
cu alte cancere (ovarian,colon,prostată).
CANCERUL MAMAR
ANATOMIE PATOLOGICĂ
CARCINOMUL DUCTAL CARCINOMUL LOBULAR
1. Solid
2. Comedocarcinom
3. Cribriform
CARCINOM DUCTAL IN SITU 4. Papilar/micropapilar CARCINOM LOBULAR IN
5. Adeziv (“clinging SITU
type”)

Carcinom ductal infiltrativ (NOS)

Carcinoame
ductale 1. medular
invazive cu 2. tubular
3. mucinos (mucoid)
specificitate 4. papilar 1. Clasic
CARCINOM histologică 5. cribriform invaziv CARCINOM 2. Solid
DUCTAL LOBULAR 3. Alveolar
INVAZIV 1. cu celule în „inel cu INVAZIV 4. Mixt
pecete” 5. Pleomorfic
2. cu celule clare
3. secretor
Forme rare 4. cu expresie de carcinoid
5. adenochistic
6. cu celule scuamoase
 METASTAZELE GANGLIONARE AXILARE ÎN
CANCERUL DE SÂN

• Ganglionii pozitivi sunt moi,nedelimitați la început,apoi devin duri și

aderă unii de alții.
• În final,celulele tumorale străbat capsula ganglionilor și pătrund în
peretele toracic.
• Tipic,nodulii axilari devin pozitivi în ordinea stațiilor I (lateral),II
(centrali) și III (apicali).
• Deși >95% din cazurile de cancer de sân mor cu metastaze la
distanță,ganglionii axilari pozitivi sunt cel mai important factor de
prognostic.
• Bolnavele cu ganglioni negativi au doar 30% risc de recidivă,iar pt cei
pozitivi au 75% risc de recidivă.
 HISTOPATOLOGIA ÎN CANCERUL
DE SÂN

• CANCERUL IN SITU NU INVADEAZĂ membrana bazală a epiteliului

ductelor galactofore.
• Cancerul In Situ Ductal (DCIS) și Lobular (LCIS) au forme clinice și
biologice distincte.
• LCIS are originea din ductul lobular terminal și apare doar la femeie.
• DCIS poate apare și la bărbat în 5% din cazuri.
LCIS
• Are ductele terminale dilatate și distorsionate,dar au raportul
nucleu-citoplasmă normal.Sânul are microcalcificări în
țesuturile adiacente cancerului.
• Vîrsta de dg este între 44 și 47 de ani (mai repede cu 25 de ani
față de cancerul invaziv).
• LCIS apare de 12 ori mai frecvent la femeile albe.
• Cancerul invaziv apare la 25-35% din LCIS.
• Cancerul invaziv apare la sânul cu LCIS (sau bilateral în 5%).
• Din LCIS, 65% urmează cancer invaziv,dar ductal și nu
lobular.Deci LCIS este un marker de risc pt cancerul ductal
invaziv.
 DCIS

• Intraductal carcinoma este echivalent cu DCIS și are un risc mare de

transformare în carcinom ductal invaziv.
• Histologic, DCIS este o proliferare a epiteliului ductelor minore
rezultând papile în lumen.
• Riscul de a face carcinom invaziv este de 5 ori mai mare la pacientele
cu DCIS decât în populația generală.
• Depozitele de calciu în aria de necroză neoplazică sunt frecvent
vizibile la mamografie.
DCIS
 Cancerul invaziv de sân

• Este ductal sau lobular la origine.

• 80% sunt ductal invazive NST (No Special Type) și au un prognostic
mai rău decât cele Speciale.
• Restul de 20% sunt:Boala Paget a mamelonului,Invasive ductal
carcinoma, Medullary carcinoma, Mucinous (colloid) carcinoma,
Papillary carcinoma,Tubular carcinoma, Invasive lobular carcinoma,
adenoid cystic, squamous cell, apocrine.
CANCER INVAZIV
DE SÂN
CANCERUL MAMAR
FACTORI PROGNOSTICI

1.Numărul ganglionilor axilari

pozitivi
2.Mărimea tumorii
3.Gradul nuclear
4.Status-ul receptorilor estrogenici
şi progesteronici
5.Tipul histologic
 Cancerul de sân (Stadiul I, IIA, IIB)
Tratament

• NSABP B-06 compară mastectomia totală cu lumpectomia cu

sau fără iradiere în stadiul I și II.
• După 5 și 8 ani de urmărire s-au observat rezultate
asemănătoare.
• După reanalizare nu s-a găsit vreo diferență între lumpectomie
și mastectomia totală cu sau fără trat adjuvant.
CANCERUL LOCAL AVANSAT
TRATAMENT

• Chemoterapia neoadjuvantă este de ales.

• Mastectomia radicală modificată este trat chir de ales cu trat
adjuvant.
• Chemotherapia mărește supraviețuirea,iar radioterapia
micșorează procentul de recidive locale.
CANCERUL MAMAR
TERAPIA MULTIMODALĂ

1.TRATAMENTUL CHIRURGICAL
2.CHIMIOTERAPIA
3.RADIOTERAPIA
4.HORMONOTERAPIA
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL

OBIECTIVE
1. EXTIRPAREA TUMORII
2. EVALUAREA EXTENSIEI GANGLIONARE
3. TRATAREA EVENTUALELOR METASTAZE
VISCERALE
SÂNUL
ISTORIC

• În anii 1970,în SUA,s-a trecut de la mastectomia radicala Halsted (cu

rezecția muschilor pectorali) la rezecția radicală modificată (fără
rezecția acestora).
• National Surgical Adjuvant Breast and Bowel Project (NSABP) B-04,
trial condus de Fisher,a comparat tratamentele locale și generale în
cancerul de sân (1665 paciente in 120 luni).Nodulii limfatici axilari au
fost negativi.Nu au fost diferențe între loturile cu operația Halsted,cu
mastectomie totala cu radioterapie sau doar cu mastectomie totala
singură.
 SÂNUL
ISTORIC

• Începând cu Morgagni,rezecția este mai frecventă,incluzând

mastectomia și disecția axilară.
• În sec 19, Moore,la Middlesex Hospital, London,face o rezecție
completă a sânului pt cancer și a ganglionilor palpabili.
• Într-o prezentare la British Medical Association,în 1877, Banks
susține conceptul lui Moore chiar și pt ganglionii nepalpabili din
axilă.
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL - excizia
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL - sectorectomia
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL – DISECŢIA AXILARĂ
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL – DISECŢIA AXILARĂ
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL – Operaţia Madden
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL CHIRURGICAL – Operaţia Halstead
CANCERUL MAMAR
TRATAMENTUL RECONSTRUCTIV