Prima etapă s-a centrat pe analiza conţinuturilor problemelor la matematică pentru clasa I-a şi, elaborarea în baza lor a unor conţinuturi alternative axate pe probleme şi situaţii problematizate, care pe lângă faptul că ar contribui la realizarea plenară a obiectivelor curriculare la Matematică, ar mai socializa elevii şi în aspectul vieţii economice. A doua etapă s-a centrat pe modalităţi netradiţionale de rezolvare propriu – zisă a problemelor şi a situaţiilor de problemă elaborate de noi în scopul socializării economice a elevilor Analiza primei etape: • În urma analizei obiectivelor şi manualelor de matematică am observat că manualele propun probleme cu conţinuturi „uscate” rupte de viaţă cum ar fi „ Ionel are două mere roşii, iar Dănuţ două mere verzi. Câte mere au copiii împreună ?” sau „ Olguţa a cumpărat două steguleţe roşii, iar Roman două steguleţe oranj. Câte steguleţe au cumpărat împreună?” Astfel de probleme nu contribuie în genere la socializarea elevilor (lucru care, de altfel ar trebui realizat după prevederile reformei), dar mai cu seamă la socializarea economică. • Disciplina de studiu „Matematica” în clasa I-a operează cu cel mai mare număr de algoritmi, pe care elevii îi învaţă sub forma unor noţiuni, reguli, şi pe care îi aplică în mod creativ sau trebuie să-i aplice la rezolvarea unor situaţii de probleme din cadrul disciplinei, dar şi din cadrul “nematematic” în care se află zilnic. Aceste „momente formative” care caracterizează „Matematica” ne-au servit ca fundament trainic în convingerea că anume acest conţinut este acela care în măsură considerabilă poate servi la realizarea obiectivelor economice preconizate de noi în cercetare Infuzionarea conţinuturilor economice la lecţiile de matematică a fost anticipată de: a) Elaborarea unui set de probleme cu conţinut economic, situaţii de problemă. b) Prelucrarea uni set de materiale didactice. Ţinând cont de poziţiile enunţate mai sus am utilizat în experiment următoarele tipuri de activităţi cu conţinut matematic şi economic.
- Rezolvarea problemelor şi situaţiilor de problemă cu
conţinut economic; - Calcularea banilor economisiţi pentru repararea cărţilor din biblioteca şcolii, - Calcularea banilor economisiţi pentru economisirea luminii într-o zi, într-o săptămână în clasă; - Exerciţii practice cu banii; - Cântărirea diferitor produse alimentare necesare familiei. Analiza etapei a doua: Pe parcursul experimentului propriu – zis am ţinut cont de cîteva poziţii – cheie, care obligatoriu au fost respectate în programul vizat: a) Încurajez şi accept autonomia şi iniţiativa elevilor. Autonomia şi iniţiativa sînt factori stimulativi în procesul de stabilire a conexiunilor dintre idei şi experienţele economice ale elevilor. Elevii care pun întrebări şi apoi se preocupă să le găsească răspunsuri devin responsabili de propria lor pregătire. b) Furnizez elevilor o serie de materiale (imagini cu marfă, banca de economii, situaţii de probleme ilustrate etc.). c) Colaborez cu elevii în definirea reprezentărilor şi noţiunilor economice ce urmează a fi dezvoltate în cadrul rezolvării problemelor. d) Rezolvarea problemelor este construită din momente din care se pot trage învăţăminte. Cunoştinţele economice noi sînt introduse la momentul potrivit. e) Abordez un subiect economic nou, testând, în prealabil, cunoştinţele elevilor din domeniul economiei înainte de a împărtăşi cunoştinţele noi. Strategia noastră este aceea de a pune elevilor întrebări pentru a afla ce ştiu, ce ar vrea să ştie şi care e modul lor de viaţă. f) Încurajez pe elevi să pună întrebări, să participe activ şi cu interes la rezolvarea problemelor, să formuleze răspunsurile. g) Încurajez strategiile de gândire şi socializare economică ale elevilor şi le demonstrez respect acordându-le timpul necesar pentru a răspunde. Ţinând cont de obiectivele formării culturii economice la copii de vârstă şcolară mică, de metodica de rezolvare a problemelor în clasa I-a, lucrul în cadrul disciplinei „Matematica” a fost structurat în mai multe etape: a) familiarizarea elevilor cu un set de probleme şi situaţii de problemă elaborate de către pedagog în baza conţinuturilor din manualul clasei I-a şi rezolvarea lor; b) b) rezolvarea problemelor logice; c) c) compunerea de către elevi a problemelor cu conţinut economic în baza desenelor şi a formulelor Demonstrarea primei etape de lucru o vom face prin intermediul următoarei situaţii de problemă alcătuită de noi: „Dănuţ, poftim şase lei. Du-te la magazin şi cumpără atâtea pâini de câte are nevoie familia ta într-o zi”. În continuare vom urmări ce volum de lucru integrat s-a făcut prin intermediul acestei probleme. Operaţii matematice: - Dănuţ (cumpărătorul) a numărat banii pe care i-a primit de la “părinţi” (numărare); - - A calculat cît costă pâinea pe care o va cumpăra (adunare); - - „Vânzătorul” (alt elev) a numărat banii (numărare); - - Se calculează restul, atît de vânzător cît şi de cumpărător (adunare şi scădere); - - Se numără restul (numărare). Să încercăm acum în limbaj matematic să argumentăm aceste operaţii. La rezolvarea acestei probleme s-a recurs mai întîi la calcul mintal. Un alt tip de calcul utilizat a fost calculul oral. Acest tip de calcul a fost susţinut de mai multe întrebări-stimul care erau ascultate de către toţi elevii: „Cum ai calculat restul?”, „Cum ai calculat cît trebuie să plăteşti?” etc. După acesta s-a făcut şi calculul scris (operaţiile au fost scrise în caiet). Problemă „Ionel locuieşte la bloc într-un apartament cu trei odăi. În apartament la el poţi găsi următoarele aparate electrice: aspirator, frigider, televizor, maşină automată de spălat, computer. Victoraş, de asemenea, locuieşte la bloc într-un apartament similar cu a lui Ionel. Familia lui Victoraş dispune de aceleaşi aparate electrice ca şi familia lui Ionel. Însă familia lui Victoraş plăteşte lunar pentru lumină 99 lei, iar familia lui Ionel – 78 lei. Care familie foloseşte econom lumina electrică? Cum aţi aflat? Ce sfaturi aţi putea să-i daţi lui Victoraş? În aspect economic am realizat următorul lucru: am contribuit la formarea tendinţelor de economicitate: atitudine economică faţă de factorii energetici şi termici (să întrerupă lumina ziua sau cînd iese afară din încăpere, să urmărească dacă uşile, ferestrele încăperilor sînt iarna bine închise), În aspect matematic: elevii au efectuat o operaţie de scădere. Situaţie problematizată: Tu vei fi în rolul cumpărătorului. Du-te la piaţă şi cumpără piersici (se numesc şi alte fructe). De ce ai cumpărat anume aceste piersici?” Materiale: Se înscenează o piaţă unde doi-trei vânzători vând marfă de acelaşi fel şi de aceeaşi calitate, dar preţuri diferite (în limită pînă la patruzeci lei): piersici, mere, banane, struguri de poamă, mandarine, portocale etc. În aspect economic: Această problemă s-a referit la depistarea practicismului economic şi a înţelegerii de către subiecţi a reprezentărilor din domeniul finanţelor: a cumpăra - a vinde; ieftin - scump; convenabil - neconvenabil; a cîştiga - a pierde. În aspect matematic: elevii au efectuat operaţi mintale de adunare, apoi le-au repetat în formă scrisă; au efectuat operaţii de scădere în scris. • Reflecţii asupra conţinuturilor realizate de către elevi la rezolvarea situaţiilor de problemă enunţate mai sus: În cadrul situaţiilor de problemă nominalizate am format atitudinea corectă faţă de bani; formarea priceperilor de planificare a bugetului familiei (de timp şi financiar): înţelegerea corelaţiei dintre trebuinţele familiei şi posibilităţile ei financiare, conştientizarea faptului că orice om trebuie să aibă o profesie care îi aduce profit / venit. În aspect matematic: elevii au efectuat operaţi de adunare şi scădere: În aspectul socializării copiilor: au exersat regulile de comportament civilizat în cadrul mai multor unităţi comerciale: piaţă, magazin etc Problemele logice, de asemenea, au fost rezolvate cu mult interes de către elevi. Pentru perceperea mai adecvată a noţiunilor economice elementare s-au evidenţiat, în cadrul problemelor logice, nu numai indicii esenţiali ai noţiunilor economice, dar şi s-a făcut sintetizarea lor într-un tot întreg. Un exemplu al sintezei semnelor îl prezintă experimentatorul. Împreună cu ajutorul său (un elev) el enumeră particularităţile caracteristice ale noţiunii economice („Cu ciocănaşul loveşte, preţul numeşte, preţul creşte, cumpărătorul plăteşte”), adică alcătuieşte o ghicitoare, iar copiii o ghicesc, adică construiesc o imagine completă a reprezentării conform semnelor ei. În acelaşi timp, îndeplinind rolul de ajutori ai cercetătorului şi enumerînd după el semnele reprezentative redate pe desen, elevii fac primii paşi spre descifrarea reală a noţiunilor economice elementare prin analiza şi sinteza particularităţilor lor caracteristice. • Lecţiile de matematică prin efectele formative de care dispun oferă posibilitatea de a socializa elevii în aspect economic
O abordare simplă a finanțelor comportamentale: Ghidul introductiv la principiile teoretice și operaționale ale finanțelor comportamentale pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor