Sunteți pe pagina 1din 17

Model de infuzionare a conţinuturilor

economice la lecţiile de matematică (clasa I-a)

Realizat Rotari Adina


Prima etapă
s-a centrat pe analiza conţinuturilor problemelor
la matematică pentru clasa I-a şi, elaborarea în
baza lor a unor conţinuturi alternative axate
pe probleme şi situaţii problematizate, care pe
lângă faptul că ar contribui la realizarea
plenară a obiectivelor curriculare la
Matematică, ar mai socializa elevii şi în
aspectul vieţii economice.
A doua etapă
s-a centrat pe modalităţi netradiţionale de
rezolvare propriu – zisă a problemelor şi a
situaţiilor de problemă elaborate de noi în
scopul socializării economice a elevilor
Analiza primei etape:
• În urma analizei obiectivelor şi manualelor de
matematică am observat că manualele propun
probleme cu conţinuturi „uscate” rupte de
viaţă cum ar fi „ Ionel are două mere roşii, iar
Dănuţ două mere verzi. Câte mere au copiii
împreună ?” sau „ Olguţa a cumpărat două
steguleţe roşii, iar Roman două steguleţe
oranj. Câte steguleţe au cumpărat împreună?”
Astfel de probleme nu contribuie în genere la
socializarea elevilor (lucru care, de altfel ar
trebui realizat după prevederile reformei), dar
mai cu seamă la socializarea economică.
• Disciplina de studiu „Matematica” în clasa I-a
operează cu cel mai mare număr de algoritmi, pe
care elevii îi învaţă sub forma unor noţiuni, reguli,
şi pe care îi aplică în mod creativ sau trebuie să-i
aplice la rezolvarea unor situaţii de probleme din
cadrul disciplinei, dar şi din cadrul “nematematic”
în care se află zilnic. Aceste „momente formative”
care caracterizează „Matematica” ne-au servit ca
fundament trainic în convingerea că anume acest
conţinut este acela care în măsură considerabilă
poate servi la realizarea obiectivelor economice
preconizate de noi în cercetare
Infuzionarea conţinuturilor economice la lecţiile
de matematică a fost anticipată de:
a) Elaborarea unui set de probleme cu conţinut
economic, situaţii de problemă.
b) Prelucrarea uni set de materiale didactice.
Ţinând cont de poziţiile enunţate mai sus am utilizat în
experiment următoarele tipuri de activităţi cu conţinut
matematic şi economic.

- Rezolvarea problemelor şi situaţiilor de problemă cu


conţinut economic;
- Calcularea banilor economisiţi pentru repararea cărţilor
din biblioteca şcolii,
- Calcularea banilor economisiţi pentru economisirea
luminii într-o zi, într-o săptămână în clasă;
- Exerciţii practice cu banii;
- Cântărirea diferitor produse alimentare necesare familiei.
Analiza etapei a doua:
Pe parcursul experimentului propriu – zis am ţinut cont de
cîteva poziţii – cheie, care obligatoriu au fost respectate în
programul vizat:
a) Încurajez şi accept autonomia şi iniţiativa elevilor. Autonomia
şi iniţiativa sînt factori stimulativi în procesul de stabilire a
conexiunilor dintre idei şi experienţele economice ale elevilor.
Elevii care pun întrebări şi apoi se preocupă să le găsească
răspunsuri devin responsabili de propria lor pregătire.
b) Furnizez elevilor o serie de materiale (imagini cu marfă,
banca de economii, situaţii de probleme ilustrate etc.).
c) Colaborez cu elevii în definirea reprezentărilor şi noţiunilor
economice ce urmează a fi dezvoltate în cadrul rezolvării
problemelor.
d) Rezolvarea problemelor este construită din momente din
care se pot trage învăţăminte. Cunoştinţele economice noi
sînt introduse la momentul potrivit.
e) Abordez un subiect economic nou, testând, în prealabil,
cunoştinţele elevilor din domeniul economiei înainte de a
împărtăşi cunoştinţele noi. Strategia noastră este aceea de
a pune elevilor întrebări pentru a afla ce ştiu, ce ar vrea să
ştie şi care e modul lor de viaţă.
f) Încurajez pe elevi să pună întrebări, să participe activ şi cu
interes la rezolvarea problemelor, să formuleze
răspunsurile.
g) Încurajez strategiile de gândire şi socializare economică
ale elevilor şi le demonstrez respect acordându-le timpul
necesar pentru a răspunde.
Ţinând cont de obiectivele formării culturii economice
la copii de vârstă şcolară mică, de metodica de
rezolvare a problemelor în clasa I-a, lucrul în cadrul
disciplinei „Matematica” a fost structurat în mai
multe etape:
a) familiarizarea elevilor cu un set de probleme şi
situaţii de problemă elaborate de către pedagog în
baza conţinuturilor din manualul clasei I-a şi
rezolvarea lor;
b) b) rezolvarea problemelor logice;
c) c) compunerea de către elevi a problemelor cu
conţinut economic în baza desenelor şi a formulelor
Demonstrarea primei etape de lucru o vom face prin
intermediul următoarei situaţii de problemă alcătuită de
noi: „Dănuţ, poftim şase lei. Du-te la magazin şi cumpără
atâtea pâini de câte are nevoie familia ta într-o zi”.
În continuare vom urmări ce volum de lucru integrat s-a făcut
prin intermediul acestei probleme.
Operaţii matematice:
- Dănuţ (cumpărătorul) a numărat banii pe care i-a primit de
la “părinţi” (numărare);
- - A calculat cît costă pâinea pe care o va cumpăra (adunare);
- - „Vânzătorul” (alt elev) a numărat banii (numărare);
- - Se calculează restul, atît de vânzător cît şi de cumpărător
(adunare şi scădere);
- - Se numără restul (numărare).
Să încercăm acum în limbaj matematic să
argumentăm aceste operaţii. La rezolvarea
acestei probleme s-a recurs mai întîi la calcul
mintal. Un alt tip de calcul utilizat a fost
calculul oral. Acest tip de calcul a fost susţinut
de mai multe întrebări-stimul care erau
ascultate de către toţi elevii: „Cum ai calculat
restul?”, „Cum ai calculat cît trebuie să
plăteşti?” etc. După acesta s-a făcut şi calculul
scris (operaţiile au fost scrise în caiet).
Problemă
„Ionel locuieşte la bloc într-un apartament cu trei odăi. În
apartament la el poţi găsi următoarele aparate electrice: aspirator,
frigider, televizor, maşină automată de spălat, computer. Victoraş,
de asemenea, locuieşte la bloc într-un apartament similar cu a lui
Ionel. Familia lui Victoraş dispune de aceleaşi aparate electrice ca
şi familia lui Ionel. Însă familia lui Victoraş plăteşte lunar pentru
lumină 99 lei, iar familia lui Ionel – 78 lei. Care familie foloseşte
econom lumina electrică? Cum aţi aflat? Ce sfaturi aţi putea să-i
daţi lui Victoraş? În aspect economic am realizat următorul lucru:
am contribuit la formarea tendinţelor de economicitate: atitudine
economică faţă de factorii energetici şi termici (să întrerupă
lumina ziua sau cînd iese afară din încăpere, să urmărească dacă
uşile, ferestrele încăperilor sînt iarna bine închise), În aspect
matematic: elevii au efectuat o operaţie de scădere.
Situaţie problematizată:
Tu vei fi în rolul cumpărătorului. Du-te la piaţă şi cumpără piersici
(se numesc şi alte fructe). De ce ai cumpărat anume aceste
piersici?” Materiale: Se înscenează o piaţă unde doi-trei
vânzători vând marfă de acelaşi fel şi de aceeaşi calitate, dar
preţuri diferite (în limită pînă la patruzeci lei): piersici, mere,
banane, struguri de poamă, mandarine, portocale etc. În
aspect economic: Această problemă s-a referit la depistarea
practicismului economic şi a înţelegerii de către subiecţi a
reprezentărilor din domeniul finanţelor: a cumpăra - a vinde;
ieftin - scump; convenabil - neconvenabil; a cîştiga - a pierde. În
aspect matematic: elevii au efectuat operaţi mintale de
adunare, apoi le-au repetat în formă scrisă; au efectuat operaţii
de scădere în scris.
• Reflecţii asupra conţinuturilor realizate de către elevi
la rezolvarea situaţiilor de problemă enunţate mai
sus: În cadrul situaţiilor de problemă nominalizate
am format atitudinea corectă faţă de bani; formarea
priceperilor de planificare a bugetului familiei (de
timp şi financiar): înţelegerea corelaţiei dintre
trebuinţele familiei şi posibilităţile ei financiare,
conştientizarea faptului că orice om trebuie să aibă o
profesie care îi aduce profit / venit. În aspect
matematic: elevii au efectuat operaţi de adunare şi
scădere: În aspectul socializării copiilor: au exersat
regulile de comportament civilizat în cadrul mai
multor unităţi comerciale: piaţă, magazin etc
Problemele logice, de asemenea, au fost rezolvate cu mult
interes de către elevi. Pentru perceperea mai adecvată a
noţiunilor economice elementare s-au evidenţiat, în cadrul
problemelor logice, nu numai indicii esenţiali ai noţiunilor
economice, dar şi s-a făcut sintetizarea lor într-un tot întreg.
Un exemplu al sintezei semnelor îl prezintă experimentatorul.
Împreună cu ajutorul său (un elev) el enumeră particularităţile
caracteristice ale noţiunii economice („Cu ciocănaşul loveşte,
preţul numeşte, preţul creşte, cumpărătorul plăteşte”), adică
alcătuieşte o ghicitoare, iar copiii o ghicesc, adică construiesc
o imagine completă a reprezentării conform semnelor ei. În
acelaşi timp, îndeplinind rolul de ajutori ai cercetătorului şi
enumerînd după el semnele reprezentative redate pe desen,
elevii fac primii paşi spre descifrarea reală a noţiunilor
economice elementare prin analiza şi sinteza particularităţilor
lor caracteristice.
• Lecţiile de matematică prin efectele
formative de care dispun oferă
posibilitatea de a socializa elevii în
aspect economic