Conducător: Svetlana Plamadeala

Studenta: Padurari Olga

Gr. 3204

Tema:
Tartrul dentar. Compoziţie
chimică. Mecanismul de formare
a tartrului.
 Obiective:
Noţiune de tartru dentar

Tartrul supra şi subgingival

Compoziţia tartrului dentar

Conţinutul anorganic al tartrului dentar

Conţinutul organic al tartrului dentar

Formarea tartrului dentar

 Tartru dentar - complex organo – mineral
aderent la suprafaţa dentară sau alte structuri
solide orale (lucrări protetice, aparate
ortodontice etc.), rezultat din mineralizarea
placii bacteriene.
 Tartrul supragingival (salivar) – un depozit organo-mineral de
culoare alb-galben, consistenţă redusă la început, imediat după
depunere este friabi, moale, grunjos şi se dislocă cu uşurinţă.

Se găseşte preponderant pe:

 1.Suprafaţa linguală a incisivilor inferiori centrali, în dreptul orificiului
canalului Warthon
 2.Suprafata vestibulară a molarilor superiori, în dreptul orificiului
canalului Stenon
 3.Suprafaţa ocluzală a dinţilor lipsiţi de antagonişti, cu o autocurăţire
şi curăţire artificială deficitară.

În timp consistenţa şi aderenţa tartrului supragingival cresc iar

culoarea virează spre maroniu-negru, prin impregnarea cu pignenţi
din alimente sau de hidrocarburi şi nicotină la fumători.
 Tartrul supragingival - caracteristici
 se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale,
fiind vizibil în cavitatea orală;
 depunerea se realizează mai întâi la nivel cervical, pentru ca mai apoi
să acopere suprafeţe din ce în ce mai extinse;
 depunerea poate fi la un singur dinte, pe un grup de dinţi, sau
generalizată;
 la început, are culoare alb-gălbuie, cu consistenţă redusă, este
moale, grunjos şi se înlătură cu uşurinţă
 în timp, consistenţa şi aderenţa tartrului cresc, iar culoarea
tinde spre maroniu-negru, prin impregnare cu pigmenţi din
alimente, băuturi, nicotină la fumători

5
Tartru supragingival a) alb-gălbui. b) impregnat cu pigment nicotinic.

6
 Tartrul subgingival – de culoare maroniu-
negru, dens, foarte aderent, situate in
şanţul gingival sub marginea gingivală liberă,
sub formă de depozite lamelare cu o suprafaţă
dură, neregulată, sau depozite mici
punctiforme.

 Prezenţa tartrului subgingival este depistată

cu sondele exploratorii sau prin inspecţie, dacă
marginea gingivală liberă sau virful papilei
gingivale sunt inflamate, tumefiate şi pot fi
decolate parţial de pe dinte.
 Structura tartrului

Structura tartrului a fost determinată la microscopul

electronic; ea este dominată de cristale anorganice de
tip apatită, cu aspect de ace netede. Aceste cristale
sunt orientate întîmplător şi conţin “dîre” de
microorganisme calcifiate.

Suprafaţa tartrului este rugoasă, şi acoperită de un

strat de placă bacteriană nemineralizată, ce diferă în
zona supra şi subgingivală. În zona supragingivală,
domină bacterii filamentoase cu orientare în unghi
drept faţă de suprafaţa tartrului, în timp ce în zona
subgingivală sunt prezenţi coci, bacili şi filamente fără
orientare caracteristică.
 Compozitia tartrului dentar
Este alcatuit din componenta organica şi componenta anorganica.

Conţinut anorganic:
Tartrul supragingival este format în -proporţie de 70-90% din componente anorganice:
 Fosfat de calciu 75,9 %
 Carbonat de calciu 3,1 %
 Fosfat de magneziu
 Cantităţi minime de sodiu, zinc, stronţiu, brom, cupru, mangan, aluminiu, siliciu, fier,
aur.

Componentele anorganice ale tartrului supragingival au o structură cristalină dispusă în 4

forme
 Hidroxiapatita 58 %

- Witlokita 21 %
- Fosfat octocalcic 21 %
- Bruşita 9 %
 Conţinutul organic
Tartrul dentar conţine:
 Componente proteice 6-8 %
 Lipide 0,2 %, ca lipide neutre, fosfolipide, acizi graşi,
colesterol;
 Carbohidraţi 2-9 %, glucoză, galactoză, galactozamine.
 Formaţiuni viabile cum sunt : celule epiteliale
descuamate, leucocite, microorganisme diferite.
 Formarea tartrului dentar
 Tartrul se depune de la vîrste tinere, primul care apare fiind cel
supragingival şi are o incidenţă legată de vîrstă de:
 37-70% la 9-15 ani
 44-88% la 16-21 ani
 86-100% peste 40 ani.

Tartrul subgingival apare după vîrsta de 9 ani şi poate fi întîlnit în 47-

100% cazuri după 40 de ani.
Tartrul dentar se formează pe structurile plăcii dentare preexistente,
care suferă un proces de mineralizare. Acesta începe, din prima zi
de depunere a plăcii bacteriene, chiar din primele 4-8 ore şi
reprezintă 50% după 2 zile, realizînd o calcificare de 60-90%
după 12 zile.
Procesul de calcificare începe în zonele profunde ale plăcii
bacteriene in matricea interbacteriana,pe suprafata bacteriilor si,
in final,in interiorul celulelor bacteriene.
 Ataşarea tartrului de
suprafaţa dentară
Fixarea tartrului de suprafaţa dintelui se face prin:
 Ataşarea prin intermediul unei pelicule organice
 Unirea între cristale anorganice din tartru cu cele din structura
dintelui, în special în zonele de rezorbţie a dentinei şi a
cementului

În raport cu ritmul şi cantitatea depunerii tartrului, diferite persoane

au predispoziţie individuală şi prezintă depozite reduse,
moderate sau mari de tartru.
 Teorii asupra mineralizării
tartrului dentar
 1. Mineralizarea urmează creşterii locale a gradului de saturaţie a ionilor
de calciu şi fosfor şi se realizează prin următoarele mecanisme :
 a. Creşterea pH-ului salivar reprezintă mecanimul esenţial în
precipitarea sărurilor şi este explicată prin:
- Scăderea bioxidului de carbon din salivă
- Formarea de radicali amoniacali bazici în placa bacteriană
- Degradarea proteinelor din alimente
 b. Precipitarea proteinelor
 c. Teoria acţiunii fosfatazei
 d. Teoria acţiunii esterazei
 2. Teoria mineralizării în focare mici care se unesc între ele prin
chelarea calciului de către complexele carbohidrat-proteine din matricea
intercelulară , este concepţia epitactică sau de nucleaţie heterogenă, în
care elementul bacterian sl plăcii joacă un rol esenţial.
 Bibliografie:

1. Dumitriu H. – Parodontologie, Ed. Viaţa

Medicală Românească, 1997.
2. A. Eni – Afecţiunile complexului
mucoparodontal, CEP Medicina, 2007.
3. Ro.scribd.com
Vă mulțumesc pentru
atenție