Sunteți pe pagina 1din 31

Materiale ortodontice

Materiale pentru tehnicile ortodontice fixe


Bracketul
-este o parte componenta esentiala a aparatelor fixe ,care are rolul de a mijloci
actiunea fortelor ortodontice la nivelul dintilor
-dupa materialul din care sunt confectionate bracketurile pot fi:
-metalici -nefizionomic
-din mase plastice
-ceramici fizionomici
-combinate
(in sensul realizarii unui slot metalic pe bracketuri ceramice sau plastice)
Bracketuri metalice :- otel inoxidabil
-titan

Bracketuri metalice din otel inoxidabil(SS):

- materialul standard pentru bracketuri


-sunt cele mai raspandite si frecvent utilizate datorita numeroaselor calitati pe care le prezinta
Avantaje:
-se pot steriliza
-se pot recicla
-cea mai mica frictiune la interfata arc-bracket
-pret de cost scazut fata de cele estetice
-rezista la deformari si fracturi

Dezavantje
-nu sunt fizionomice
-tind sa corodeze


- tipul de otel folosit este 316L austenic SS si contine – 16-18% Cr Otelul pt bracketi metalici este clasificata AISI (American Iron and
still institute)in clasa austenita si numerotata 303,304,316,317
10-14% Ni  Cu cat mai mare numarul cu atat mai multe metale adaugate
 ,,L’’ inseamna mai putin C
2-3%Mo  o varianta noua propusa de Oshida -tipul 2205 de otel contine
jumatatea din cantitatea de Nichel propusa pt varianta 316L-a fost
0,03%C demonstrat ca acesta prezinta mai putina coroziune

- 3 variante de fabricare : MIM(metal injection molding)-majoritatea bracketilor metalici

frezate ofera o mai buna precizie a slotului


printate(tehnica linguala)
-rezistanta la coroziune este oferita de o peliculă de de oxid de crom
-oxidul de crom nu este foarte stabil( de exemplu ca si oxidul de titan )astfel prezinta un potential de
coroziune
-clinic aceasta coroziune poate fi indentificata sub forma modificarilor de culoare a stratului de adeziv de
dedesubtul bracketului
- preocuparea principala este eliberarea ionilor de nichel in timpul corodarii
Bracketi metalici din titan:

-sunt indicati pentru pacientii alergici la nichel (8% Nichel in SS)


-rezistenta la coroiziune la titan este oferita de un strat subtire de oxid de titan

Avantaje:
-capacitate mai buna de adeziune
- este la fel de rezistent ca si SS dar pe jumatate de rigid- insemnand ca pot absorbi cu 50% mai multa
forta (energie) decat SS reducand incarcatura adeziunii in timpul functiilor-astfel scade riscul de pierdere
a adeziunii de la 5-10% la sub 1%

Dezavantaje:
-are o duritate mai scazuta decat arcurile de SS si Ni-Ti-risc crescut de uzura in timpul tratamentului
ortodontic –pt ca titanul pur are o rezistenta scazuta la uzura ,necesita tratament de suprafa inainte sa
fie utilizat
-are o suprafata mai rugoasa fata de SS –astfel prezinta o rezistenta mai mare la alunecare (sliding)(daca
arcul sau bracketul este de titan)
- are o suprafata activa chimic-dificultate in alunecare( slinding ) (in special daca arcul este de TMA si
bracketul de titan)
Clinic acest dezavantaj inseamna ca in cazurile extractionale se prefera inchiderea spatiilor prin bucle si
cand avem spatii mici de inchis se folosesc arcuri subdimensionate
Bracketi din mase plastice:
-introdus in 1970,manufacturati din policarbonat (neumplut)
-sunt putin folosite desi sunt mai fizionomice dar au multiple inconveniente

Avantaje:
-fizionomici
-la indepartare imita comportamentul bracketului metalic datorita modului de elasticitate scazut

Dezavantaje:
1.Discromie - in special la pacienti care fumeaza si beau cafea
2.Rezistenta scazuta –bracketi se pot fractura cand se folosesc arcuri groase
3.Slaba stabilitate dimensionala-imposibilitatea de a obtine sloturi precise
4.Frictiune crescuta intre bracketii de plastic si arcuri de metal
5.Deformarea usoara cu moficari ale slotului sub actiunea arcului
6. Particularitati de colaj fiind necesara aplicarea de monomer sau a unui primer pentru legatura intre
baza si compozit

-folosirea unui slot metalic ajuta cu problemele nr.2,3,4 dar cu toate acestea utilizarea bracketilor din
material plastic se recomanda cand nu avem nevoie de miscari dentare complexe
! slotul metalic este capabil sa ofera un torque adecvat insa au fost raportate probleme cu
integritatea marginilor slotului -unele sloturi metalice au un nivel de duritate care poate afecta
frictiunea de alunecare dintre bracket si arc
Bracketi ceramice:
Compozitie :Zirconiu-oxid de zirconiu policristalin
Alumina-oxid de aluminiu-monocristalin(safir)
-policristalin
-majoritatea bracketilor ceramici sunt confectionati din oxid de aluminiu
Avantaje(bracketi ceramici) :
-au depasit limitarile estetice a bracketilor din materiale plastice prin rezistanta la colorare
-au si stabilitate dimensionala,si pot fi indivudualizate pentru fiecare dinte

Dezavantaje(bracketi ceramici):
-casante
-grad mare de frictiune
-abrazia dintelui cu care intra in contact
-afecatarea smaltului in momemtul indepartarii
Pentru a reduce riscul afectarii smaltului sau fracturarea bracketului la indepartare s-a incercat
remedierea prin :
1.Cresterea in marime si descresterea in numar a cristalor proeminente
2.Elimarea silanului pentru a reduce aderenta intre adeziv si bracket
3.Combinatie intre un bracket rigid ceramic cu o baza mai flexibila constand intr-un modul de
elasticetate scazut policarbonat sau alte materale polimerice

-riscul crescut de fractura-din acest motiv sunt mai voluminosi


Fractura se poate intampla prin doua metode
1-fracturarea unei bucati din bracket in timpul activarii sau masticatiei
2-fracturarea bracketului cand se aplica forta de torque
Aceste materiale sunt compunse din atomi legati impreuna foarte puternic –astfel aveam o deformatie
minima elastica cu absenta deformarii permanente
Oxid de aluminiu monocristalin/policristalin

- In teorie cei monocristalini ar trebui sa ofera o rezistenta mai mare decat cei policristalini, aceasta este
adevarat pana in momentul in care suprafata bracketului este afectata (de exemplu zgariata) din aceasta
etapa suprafata fisurata se extinde si rezistenta la fractura scade la nivelul sau sub nivelul celui
policistalin(Profit)
-monoscristalin o rezistenta la fractura mai scazuta decat policristalin,unde fractura urmeaza o cale
iregulata(Theodore Eliades )

-din cauza multiplelor cristale,bracketii din alumina policristalina au o suprafata relativa rugoasa la
nivelul slotului
- Desi cei monocristalini au o suprafata neteda ca si otelul inoxidabil –tot nu permit o alunecare
(slinding)buna din cauza interactiunii chimice dintre materialele din bracket si arc
din acest motiv multe generatii de bracketi ceramici au fost dotate cu sloturi metalice
-proprietatile optice si rezistenta sunt inversate la policristaline-cu cat sunt mai mari particulele
in microstructura cu atat e mai mare translucenta ceramicii
-bracket -ul monocristalin are o rezistenta mai scazuta la impact
-bracket-ul de alumina monocristalina contine mai putine impuritati
-cea mai mica frictiune slot metalic cu arc de otel inoxidabil
-cea mai mare frictiune slot ceramic cu arc de Ni-Ti sau B-titan
-rezistenta atat celor mono cristaline cat si celor policristaline poate fi crescuta prin eliminarea
defectelor de suprafata care servesc ca sit de concentrare a stresului si initiator de fractura
-bracketii din zirconiu –au rezistenta mai crescuta la fractura fata de cele din alumina policristalina
Arcuri ortodontice

-reprezinta elementul activ


principal care declanseaza forta
ortodontica ,prin particularitatile
de structura si constructie
-in principal se folosesc 4 tipuri
de baza de aliaje metalice:
1-otel inoxidabil
2-Cobalt-Crom-Nichel
3.B-titanul
4.Nichel-Titanul
Proprietatile arcurilor ortodontice
1.Duritatea ,rigiditate(stiffness)
-este rezistenta pe care firul o opune la deformare si capacitatea de a exercita o presiune elastica continua

2.Modul de elasticitate F/ L
-reprezinta raportul dintre intensitatea fortei si deformarea rezultata

3. Limita de elasticitate
-forta maxima care poate fi aplicata inaintea aparitiei unei deformari permanente.
Firul prezinta o usoara deformare de la linia dreapta dar revine la lungimea initiala,cand forta inceteaza sa actioneze

4.Performanta elastica
-deflexiune continua a firului pentru testarea rezistentei la deformare si oboseala

5.Rezilienta
-tendinta firului de a-si relua forma initiala dupa suprimarea incarcaturii

6. Forta de flexiune
-forta la care firul prezinta o deformare permanenta

7.Flexibilitatea maxima
-deformatia produsa in fir la limita de elasticitate

8.Rezistenta
-incarcarea maxima tolerata inaintea deformarii permanente

9.Stress
-intensitatea fortelor produse la aplicarea unei incarcaturi

10.Limita proportionala
-valoarea maxima (g/cm 2) pentru care oboseala este direct proportionala cu intensitatea fortei

11. Rezistenta la coroziune


-capacitatea firului metalic de a –si conserva finisarea si dimensiunile initiale in mediul acid

12.Fragilitatea
-pierdea flexibilitatii ,un fir fragil poate prezenta o mare forta de tensiune dar se rupe la manipulare
 Daca se aplica o incarcatura pe un fir metalic,aceasta se va deforma .Cu cat incarcatura creste si
stresul(forta pe unitatea de sectiune) creste,iar firul se deformeaza elastic pana la limita sa de elasticitate.
 Cantitatea de deformatie produsa este direct proportionala cu incarcatura aplicata si un fir deformat
elastic isi va recapata forma initiala -daca incarcatura este indepartata.
 Daca firul este progresiv stresat ,inafara limitei sale de elasticitate -deformarea va continua ,devenind
permanenta,firul nemaiputand –si relua forma initiala chiar daca incarcatura inceteaza –deformatie
plastica.Deformatiile care au loc pe arcuri in indoituri permanente sunt deformatii plastice .Daca stressul
continua,firul se va rupe

 Forta maxima in regiunea elastica este reprezenrata de Yield strength


-cele 3 proprietati majore a materialelor arcurilor ortodontice in definirea utilitatii clinice sunt:
1. strength-rezistenta
2.stiffness-rigiditate
3.range - distanta pe care arcul se va indoi elastic inaintea aparitiei deformarii permanente
-primele doua puncte incearca sa descrie limita elasticitatii materialului
-limita proportionala - cel mai inalt punct unde stresul si tensiunea mentin o relatie liniara (legea lui
Hooke’s )
-determinarea precisa a punctului poate fi dificila , un indicator mai practic ar fi forta maxima in regiunea
elastica – the yield strenght
-adevarata limita a elasticitatii este intre cele doua puncte , dar ambele sunt o estimare buna pentru
cat de multa forta sau deformare( deflection) poate arcul suporta clinic inainte aparitiei deformarii
permanente
-incarcatura maxima pe care arcul poate sustine - the ultimate tensile strength- rezistenta maxima la
intindere – este atinsa dupa o anumita deformare permanenta si este mai mare decat YS.

-rezistenta este masurata in unitati de stress – SI-ul ( standardul international) aceasta unitate este
pascal (Pa), data in MPa , 1MPa=10,197gm/cm2.

-range -ul este definit ca distanta pe care arcul se va indoi elastic inaintea aparitiei deformarii
permanente ,pentru ortodonti aceasta distanta este masurata in milimetri.

-daca arcul este deviat dincolo de acest punct , nu isi va recapata forma initiala , dar un springback util
clinic va aparea -daca punctul de cedare nu e atins

- formability-reprezinta cantitatea de deformare permanenta pe care arcul o potate sustine inainte de a


ceda

Proprietatile unui material ideal pentru un arc ortodontic pot fi descrise de urmatoarele criterii:
1-rezistenta mare
2.rigiditate scazuta(in majoritatea cazurilor)
3. range ridicat
4.formability crescuta
1.Arcuri din otel inoxidabil( AISI types 302,304)
-utilizate inca din 1950, raman populare pt combinatia favorabila de pret scazut si proprietati mecanice
bune
-arcurile din SS folosite pentru arcuri ortodontice sunt tipul austenita 18-8:18%Cr si 8% Ni
-pot suporta indoituri de orice forma dorita- fara a se fractura
-Cr din SS formeaza un strat subtire aderent de oxid care asigura rezistenta la coroziune prin blocarea
difuziunii oxigenului in aliajul dedesubt
-este nevoie de 12-13% Cr petru a asigura aceasta rezistenta la coroziune
-pt ca atomii de Nichel nu adera strans pt a forma o componenta intermetalica este posibila eliberarea
usoara de Ni care are implicatii in biocompatibilitate
-tratament termic a otelului inoxidabil intre 400 si 500 de grade este recomandat pt eliminarea stresului
rezidual din manufactura si pt a preveni ruperea prematura a aparatelor complexe in timpul asamblarii
-rigiditatea SS este de aprox 180 GPa ,cel mai rigid dintre aliaje comparabil cu Co-Cr
-in functie de cantitatea de racire in timpul prelucrarii -Ys (forta maxima in regiunea elastica)variaza intre
1100-1500MPa(arcurile cu valori mari de Ys sunt fragile)-Ys este progresiv inbunatatit cu costul formabilit-
cantitatii de deformare permanenta pe care arcul o poate sustine inainte de a ceda
-proprietatile arcurilor de SS pot fi controlate pe o arie larga prin variatia cantitatii de racire si
incalzire(recoacere)in timpul productiei
2.Co-Cr-Ni(Elgiloy)
-au in compozitie 40%Co
20% Cr
15%Ni
7%Mo si alte elemente
-sunt foarte elastice ,usor de manipulat iar proprietatile lor fizice pot fi crescute prin tratament termic
-incalzirea le creste semnificativ rezistenta si astfel un fir moale usor de conformat prin incalzire poate sa
devina la fel de dur ca un fir de SS
-in functie de calitatile elastice exista 4 tipuri de Elgiloy notate prin culori diferite:
Albastru-moale(elastic)
Galben-ductil,suplu(cu elasticitate speciala)
Verde –semirezilient(superelastic)
Rosu-rezilient(ultraelastic)
-toate cele 4 au aceeasi compozitie -diferenta in proprietatile mecanice provine din variatia procesarii arcului
-rezistenta la coroziune este data de un strat subtire de oxid de crom de pe suprafata arcului
-arcurile pot fi manipulate usor in forma dorita si pe urma incalzite pt a obtine o crestere in rezilienta si
rezistenta
-incalzirea Elgyloy blue produce o crestere modesta 10%in E si o crestere larga de 20-30%inYS
-datorita unei manipulari usoare exista tendinta de a crede ca aceste arcuri transmit forte elastice usoare
fata de SS dar in realitate modul lor de elasticitate este foarte similar
-fata de SS contine mai mult Ni-care poate prezenta probleme de biocompatibilitate
-Blue Elgiloy poate fi folosit pentru realizarea quadhelixului
3.Beta-Titanul(TMA)
-au fost introduse de Burstonr si Golberg care au recunoscut potentialul lui de a transmite forte
usoare biomecanice comparativ cu SS si Co-Cr –Ni
-costuri ridicate
-absenta NI-biocompatibilitate
-rezistenta excelenta la coroziune- strat subtire aderent de oxid de titan
-suprafete rugoase frictiune crescuta arc-bracket
-modul de elasticitate este aproape 40% din SS si Elgiloy Blue
-datorita valorii scazute a modulului de elasticitate –au o imbunatarire semnificativa a valorii de
springback (YS/E) si creste intervalul functional pt miscarile dentare
-un avantaj clinic este cantitatea ridicata de deformare permanenta pe care arcul o poate sustine
inainte de a ceda( formability excelent)-datorita structurii bbc(body-centered –cubic)
-prelucrarea poate sa fie problematica datorita reactivitatii titanului -au fost raportate cateva loturi
de TMA susceptibile la fractura in timpul manipularii (in ciuda excelent formability)
-este singurul arc cu posesie adevarata de sudabilitate
-petru aceeasi deformare(deflectie )forta transmisa de B-ti este 42% din SS sau Co-CR la aceeasi
dimensiune
-clinic este o alegere excelenta pentru arcuri auxiliare si pt arcuri intermediare/de finisat
4.Aliajul de Nichel-Titanium
-este cunoscut sub numele de Nitinol(Ni-nichel,Ti –titanium si Nol-naval ordonance laboratory)fiind un
aliaj folosit in programele spatiale
-a fost inventat in 1960
-Aliajul contine 52% Ni,45% Ti si 3% Cobalt
-proprietatile aliajelor de Ni-ti nu pot fi discutate fara a intelege ca aceste aliaje pot exista in mai mult decat o
structura cristalina la temperatura intraorala
-la temperaturi inalte si stress redus –aliajul exista intr-o singura structura cubica numita –austenita
-la temperaturi joase si stress crescut –aliajul este mult mai stabil intr-o faza monolitica numita martensita
-desi multe aliaje exista in diferite structuri cristaline ,unicitatea Ni-TI este tranzitia complet reversibila intre
cele 2 structuri si apare la temperatura intraorala,astfel se remarca 2 proprietati remarcabile

-are proprietatea de a reveni la forma initiala cand este incalzita la temperatura de tranzitie (TTR)
-folosind aceasta proprietate sarma trebuie mai intai adusa la forma dorita si apoi supusa unui tratament
termic .dupa ce este racita la temperatura camerei poate fi deformata in anumite limite.incalzita la acel unic
TTR isi va reaminti forma si se va intoarce la configuratia initiala.
-prezinta 2 calitati exceptionale :memoria formei si superelasticitate
Memoria formei:
-este abilitatea materialului de a memora forma initiala –originala dupa ce a fost deformata plastic in
forma martensitica
-o anumita forma este setata in timp ce aliajul este mentinut la temperatura ridicata - peste
temperatura de tranzitie martensita-austenita
-cand aliajul este racit sub temperatura de tranzitie ,poate fi plastic deformat in structura martensita dar
forma originala revine cand este incalzit suficient pentru a recastiga structura austenita

Superelasticitatea
-superelasticitatea se refera la o tensiune foarte ridicata pe care unele arcuri de Ni –ti le au datorita fazei
tranzitorii martensit-austenit,aceasta deformare poate fi de 10 ori mai mare fata de arcuri similare de
aceeasi dimensiune dar din materiale diferite.
-materialele care au superelasticitate sunt aliaje austenitice care trec in martensita ca raspuns la
stres,aceasta este posibila pt ca temperatura de tranzitie este foarte asemanatoare cu temperatura camerei
-In 1994 Ormco a introdus arcurile CU Ni-Ti,acestea sunt disponibile in 3 variatii de temperatura 27,35si 40-
corespunde temperaturii finala austenitului
-27- este recomandat pentru respiratori orali
35 -se foloseste in cazul temperaturii normale
40 -se activeaza numai la cosum de alimente si lichide calde
Clasificare :
Kusy propune clasificarea arcurilor de Ni-ti in urmatoare 3 categorii :
1. Arcuri stabile martensitic -arcurile nonsuperelastice(Nitiol)
-structura stabila martensitic
-fara memoria formei si superelasticitate
2. Arcuri stabile austenitic/termoactiv –memoria formei si Cu Ni-ti
-cresterea temperaturii-transformare din austenita in martensita
3.Arcuri active austenitic-arcuri superelastice
-transformare in martensita la introducere de stress

-Burstone imparte arcurile de Ni-Ti wires a in 2 categorii pe baza proeminentei fazei atomice in timpul
utilizarii clinice: martensita si austenita
Selectia clinica a arcurilor

Proprietati SS Co-Cr-Ni B-ti(TMA) Ni-ti

Costuri scazute scazute ridicate ridicate


Forta transmisa mare mare intermediara usoara
Elasticitate scazuta scazuta intermediara crescuta
Formabiliate excelenta excelenta excelenta slaba
Frictiunea arc- scazuta scazuta crescuta crescuta
bracket
Preocupari despre exista exista nu exista exista
biocompatibilitate
Arcuri estetice- arcuri metalice invelite
-compozit
-polimer
-Optiflex

Arcul Optiflex
• Structura: Fabricata din fibre optice clare cuprinde trei straturi:
1. Nucleu de dioxid de siliciu: ofera forta miscarii dentare
2. Acoperirea cu rasina de siliciu: protejeaza miezul de umiditate și adauga rezistența
3. Acoperire din nylon: este rezistenta la pete și previne deteriorarea firului și crește în continuare
rezistenta.
• Proprietati:
- O gamă larga de acțiuni.
- Posibilitatea de a aplica forțe continue ușoare.
-Trebuie evitate indoiturile accentuate, deoarece acestea ar putea fractura miezul

• Utilizare
Forte continue elastice eficient in aliniera inghesuirilor dentare
Elasticitate crescuta
Arcuri metalice invelite(coated)

-sunt concepute pentru a fi mai acceptabile din punct de vedere estetic


-invelișul utilizat frecvent este TEFLON
-in mod normal, acoperirea este de 0,002 ”grosime.
-teflonul se aplica în doua straturi prin pulverizare sau tehnica electrostatica
-este disponibil sub forma de Ni-Ti și SS ,preformate de diferite dimensiuni,
-Principalele dezavantaje sunt:-ramane opace
-pot sa apare urme de uzura sau exfoliere in timpul uzului clinic
-afecteaza forta de frictiune .
- arcul acoperit cu material epoxidic are o rezistență superioara la uzura și stabilitate a culorii de 6-8
săptămâni.

Arcuri ortodontice din compozit


-pentru a obtine un arc calitativ , domeniul ortodontic a inceput sa utilizeze compozitul .
-datorita transparentei si translucentei ofera o estetica foarte buna
-determina forte usoare –similare cu arcurile de Ni-Ti
-folosesc o fibra lunga continua intr-o matrice de polimer .
-compozitul armat cu fibre (FRC)- prezinta o legatura stransa intre fibre determinand o anumita rigidiate
care limiteaza nivelul de deformare(deflection) astfel au o utilizare limitata datorita fragilitatii
-o alternativa ar putea fi folosirea unui polimer foarte rezistent care nu necesita armarea cu fibre
Arcurile impletite (braided and twisted )
-exista fire speciale-multistrand realizate prin impletirea impreuna a mai multor fire fine de otel
inoxidabil
-sunt mai flexibile decat un sigur fir la acelasi diametru total
-angajarea completa a arcului in bracket poate fi obtinuta astfel intr-un stadiu incipient al
tratamentului si deformarea permanenta a arcului sub actiunea fortelor masticatorii este
diminuata
-dezavantajul este dat de faptul ca flexibilitatea arcului poate deveni un inconvenient in acele
parti de arcada unde este necesar un fir rigid,de exemplu in zona de ancoraj maxim
Ligaturile
-sunt elemente care fixeaza arcul la nivelul bracketilor sau fixeaza dintii intre ei,fie ataseaza
dintii la arc
Exista:-ligaturi de sarma
-ligaturi din elastic
-moduli

Ligaturi de sarma
-firul de sarma pentru ligaturi este un fir subtire,moale cu diametru care variaza intre .
008-.014
-firele se gasesc in role din care se pot taia fragmente si modela cu un cleste special sau se
gasesc ligaturi gata conformate ,fie cu brate lungi care necesita si ele o pensa speciala pentru
aplicare si rasucire ,fie cu brate scurte si capetele rasurcite care sunt mult mai usor de aplicat
-exista o varietate de grosimi dar frecvent se folosesc cele de .010 (0.25mm)pt ligaturi
obisnuite sau de .012(0.30)in cazurile particulare cand este nevoie de bucle speciale care se
pot folosi pentru atasarea de tractiuni elastice.
Aceste ligaturi cunoscute sub denumirea de ligaturi Kobayashi exista si preformate
Ligaturile elastice
-sunt niste inele din material elastic (poliuretan)cu grosimi si diametre variate
-se aplica cu o pensa Mosquito sau cu un instrument special
-desi sunt usor de manipulat atat la aplicare cat si la inlocuire nu fixeaza foarte bine arcul ,mai ales daca
aceasta nu patrunde in profunzimea slotului.
-aceste ligaturi sunt recomandate in perioada alininierii si nivelarii initiale
-unii clinicieni prefera acest material fata de ligaturile SS de dimensiunea 0,20-0,36
pt urmatoarele avatanje:-usor de aplicat,patient-friendly,aparente estetice ,potential de elibarere de fluor
si descresterea transmisiei de forta
-pierdere initiala de forta in primele 24h este intre 50-60%,forta continua sa descreasca intr-un ritm redus
pt 7-10 zile (s-a observat ca apa actioneaza ca un plastifiant prin slabirea fortei intermoleculare din
poliuretan ,ajungand la degradari chimice )-dezavantaj ca nu este inert in mediul cavitatii bucale
-datorita pierderii rapide de forta si deformarii permantente nu se recomanda pt corectia de rotatii si
torque
-forta exercitata pe arc de ligaturile elastice depinde de marimea si dimensiunea modulului
-introducere ligaturilor elastice cu cresterea substantiala a diametrului total raportat la diametrul intern
va fi capabil sa exercite o forta mai mare
-unele studii arata ca o forta initiala superioara rezulta in descresterea pierderii de forta de-a lungul
timpului si poate fi anticipata de ligaturi cu peretii mai grosi care pot sa fie mult mai adecvate pt
mentinerea fortei la un nivel dorit pt o perioada mai lunga de timp
-alte strategii pt a mentine un nivel inalt de forta este aplicarea modulelor in 8 pt a creste forta initiala a
modului
-la sf celor 3 sapt se gasesc precipitatii de Ca si P ,formand fosfat de calciu pe suprfata modului
Bibliografie

William A.Brantley,Theodore Eliades -Orthodontics Materials-Scientific and Clinical


Aspects
Charles J.Burstone-The Biomechanical foundation of clinical orthodontics
William Proffit-Contemporary orthodontics ( sixtth edition)
Graber-Orthodontics current principles and techniques(sixt edition)
Elvira Cocarla-Aparate ortodontice fixe
VA MULTUMESC!

S-ar putea să vă placă și