Sindromul combinatiei

Acest termen a fost pentru prima data folosit de Kelly in 1972

pentru a descrie scenariul clinic reprezentat de o proteza maxilara
totala ce are ca dinti antagonisti 6 -8 dinti mandibulari restanti (Fig.1)
ce se asociaza de obicei cu o proteza partiata pentru restaurarea
edentatiilor terminale asociate

Fig.1
 Kelly a descris 4 semne principale la pacientii ce prezinta acest
sindrom:

1 . Portiunea anteriora a crestelor maxilare este fibroasa – datorita

fortelor ocluzale exercitate de dintii inferiori ce determina resorbtia
osului maxilar care este inlocuit de tesut fibros

2 . Tuberozitatiile se largesc aratand ca si cum “ar fi crescut ”

3 . Resorbtia crestei mandibulare reziduale

4 . Inflamatia palatului dur insotita destul de des de hiperplazie

papilara