Tema nr.

2
Pacea de la Karlowitz
(1699) și consecințele
sale
 Introducere
 1683: ultimul asediu al Vienei de către turci. La acest
asediu, au fost siliţi să participe în cadrul taberei otomane şi
principii creştini ai Transilvaniei (Mihai Apafi I), Ţării
Româneşti (Șerban Cantacuzino) şi Moldovei (Ghe. Duca), dar
rolul lor a însemnat mai mult boicotarea decât sprijinirea
trupelor sultanului. Viena a fost despresurată cu ajutorul
oştilor polone (şi a altor forţe creştine) la 2/12 septembrie
1683, conduse de regele Jan Sobieski, dar de victorie s-au
folosit austriecii.
 Aceştia au urmărit armata turcă şi, sub pretextul eliberării
ţărilor creştine (Liga Sfântă), în urma victoriilor de la Buda
(1686), Mohaci (1687) și Zenta (1697) au ocupat pentru sine
Ungaria, Slovenia, Croaţia, Transilvania (între 1684-1699).
 Ocuparea Transilvaniei de către austrieci
 Rivalitatea sau concurenţa dintre marile puteri pentru
dominarea spaţiului central-sud-est european a condus la
modificarea statutului Transilvaniei. Ţara avea să fie ocupată
treptat de Habsburgi, în urma unei ample acţiuni, cu urmări
de lungă durata. Transilvania și-a schimbat statutul de la o
situaţie de ţară aproape independentă cu una de supunere
directă, şi-a pierdut complet libertatea externă, iar în
interior s-a văzut controlată de autorităţile austriece
prezente în ţară.
 Regimul austriac s-a instalat cu ajutorul trupelor pătrunse în
provincie (1687-1688), care au silit stările (naţiunile) reunite
în dietă – nobilimea ungară, saşii şi secuii – să renunţe la
suzeranitatea otomană şi să accepte „protecţia imperială“.
 Organizarea Transilvaniei
 Diploma Leopoldină (de la numele împăratului Leopold
I), dată în decembrie 1691, era un document de bază,
care a servit drept constituţie a Transilvaniei pentru circa
o sută cincizeci de ani. Diploma era un fel de contract
încheiat între austrieci şi stările sau naţiunile ţării: erau
păstrate toate privilegiile medievale ale stărilor, regimul
celor trei naţiuni şi patru „religii“, cu subordonarea pe
mai departe a românilor, în schimbul integrării
Transilvaniei în Imperiu.
 În 1699, turcii au fost siliţi să accepte oficial, printr-un
tratat semnat la Karlowitz, renunţarea la Transilvania,
devenită provincie a Vienei.
Europa după pacea de la Karlowitz
 Tratatul de la Karlovitz (1699)
 Pacea aproape că dubla posesiunile Austriei care obținea Ungaria și
Transilvania, toate fostele posesiuni otomane de la nord de Dunăre,
Poloniei revenindu-i doar Podolia cu cetatea Camenița luate de la turci.
Se instituia comerțul liber între Imperiul Otoman și celelalte țări
 Tratatul confirma statutul Austriei de mare putere, ea avea practic după
Franța a doua întindere, armată și un sistem administrativ performant.
Polonia își începe declinul european, în schimb Prusia se unește cu
Brandenburgul în 1701 într-un regat care își va începe ascensiunea
europeană, iar Rusia își orientează interesul spre ieșirea la Marea Baltică
 Începutul dezmembrării Imperiului Otoman, Poarta recunoaște
pentru prima dată dreptul Marilor Puteri de intervenție
 Începutul alianțelor ce nu țin cont de elementele culturale,
religioase, de civilizație (Pacea de la K = sfârșitul alianțelor de tip
cruciadă)
 Bibliografie
 Istoria Românilor, vol. V, coord. Virgil Cândea, București,
2003, pag. 11-31
 Acte și documente relative la istoria renascerii României,
publ. de Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, București,
1900, vol. I, pag. 22-32
 Culegere de texte pentru istoria universală. Epoca modernă,
vol. I, coord. Camil Mureșanu, București, 1973, pag. 121-122
 Andrei Oțetea, Scrieri istorice alese, ediție Florin Constantiniu
și Șerban Papacostea, Cluj-Napoca, 1980, pag. 71-83
 Dan Berindei, Romanii și Europa în perioada premodernă și
modernă, Bucuresti, 1997