CURS 3 Guvernanta multi-nivel in UE

Dr. Natalia Cugleşan

 STRUCTURA CURSULUI

Piramida teoriilor

Conceptul de consociationalism

Trăsăturile caracteristice ale consociaţionalismului

România, elemente de natură consociaţională?

UE, democraţie consociaţională?

Concluzii
PIRAMIDA TEORIILOR
 PIRAMIDA TEORIILOR(CONT)
 Consociaţionalismul este o teorie ce încearcă
extrapolarea principiilor împărţirii puterii între grupuri
divizate/plurale dintr-un stat naţional, în cadrul unei
guvernări democratice şi stabile, la nivelul Uniunii
Europene. Trăsăturile caracteristice ale democraţiei
consociaţionale pot fi regăsite în construcţia actuală a
Uniunii Europene, cu menţiunea că principiile
guvernanţei europene sunt mult mai articulate şi
transcend frontierele geografice, lingvistice, religioase,
politice sau etnice pe care se bazează democraţia din
statele consociaţionale.
 CONSOCIAŢIONALISMUL
 Teoria integrării europene poate fi abordată şi sub aspectul unei
guvernanţe democratice şi stabile, în care grupuri diferenţiate din
punctul de vedere al religiei, limbii, culturii, ce locuiesc în interiorul
unor graniţe identificabile, au acces la putere prin participarea la
guvernare.
 Această formă de guvernare a fost denumită de Lijphart,
consociationalism, într-o lucrare de referinţă (The Politics of
Accommodation: Pluralism and Democracy in the Netherlands. 2nd,
rev. Ed. Berkeley: University of California Press, 1975) precum şi într-o
altă lucrare despre democraţia din India(The Puzzle of Indian
Democracy: A Consociational Interpretation”, în: American Political
Science Review, Vol.90, No.2, 1996, pp. 259-273)
 Acest model, de tip consensualist este analizat, de asemenea, în lucrarea
sa apărută în 2000, în traducere, la Editura Polirom(Modele ale
Democraţiei.Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de
ţări)
 CONCEPTUL DE CONSOCIAŢIONALISM
o Arend Lijphart a adoptat termenul de consociaţionalism
pentru a descrie împărţirea puterii într-o societate în care
cetăţenii se deosebesc din punct de vedere etnic,
lingvistic, religios, sau pe baza altor criterii.
o În lucrarea sa Politics of Accomodation, Lijphart
analizează guvernarea democratică din patria lui natală,
Olanda, deosebirile dintre grupurile societăţii fiind de
ordin religios.
o Există alte câteva state din Europa care au adoptat
modelul consociaţionalist: Belgia, Cipru, Irlanda de
Nord, Austria (în perioada 1945-1966).
 CONCEPTUL DE
CONSOCIAŢIONALISM(CONT)
 The Reut Institute: Conceptul de consociaţionalism
defineşte o formă de guvernare democratică care
reglementează împărţirea puterii într-o societate formată
din diverse grupuri distincte, sub aspect politic, etnic,
religios, lingvistic, prin alocarea de drepturi colective
acestor grupuri.
 Andrew Heywood(Key concepts in Politics, Houndmills,
Palgrave Macmillan, 2000): guvernarea democratică ce
contrastează cu sistemul majoritar de tip Westminster,
fiind adecvat pentru necesităţile societăţilor divizate sau
pluraliste.
 TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE
LIJPHART
 patru trăsături caracteristice, din care două sunt foarte
importante
1. împărţirea puterii executive între reprezentanţii grupurilor
importante, de obicei prin realizarea unei mari coaliţii ce reprezintă
toate grupurile importante ale societăţii democratice
2. autonomie garantată grupurilor, pe baza organizării de tip federal
(divizare geografică) sau prin descentralizare;
3. reprezentarea proporţională şi alocarea de poziţii în parlament,
prin mecanisme adecvate pentru garantarea dreptului fiecărui grup
de a avea un cuvânt de spus în politică
4. dreptul de veto acordat grupurilor pentru a preveni violarea
intereselor lor vitale.
 CARACTERISTICI
CRITERIUL 1.

• împărţirea puterii executive între reprezentanţii

grupurilor importante
- marea coaliţie: include liderii politici ai tuturor
segmentelor importante ale societăţii plurale pentru a
guverna ţara

- se deosebeşte de modelul majoritarist(modelul guvern

versus opoziţie)
 CRITERIUL 3
PROPORŢIONALITATEA
 Deviere semnificativă de la regula majorităţii
 2 funcţii: 1) metodă de a atribui numiri in funcţii publice şi de a
distribui resursele financiare reduse sub forma unor subvenţii
guvernamentale

Înlătură neînţelegerile şi uşurează povara guvernării consociaţionale

 CRITERIUL 4
VETO-UL RECIPROC
 De ce este nevoie de veto-ul reciproc? Pentru ca oferă garanţii
depline segmentelor care compun coaliţia.
 Există şi pericole ale utilizării dreptului de veto reciproc?
Veto-ul minorităţii poate duce la tirania minorităţilor: tensionează
cooperarea
 A. Lijphart: 3 motive pentru care veto-ul minorităţii nu e atât de
grav
1) e reciproc sau e ceea ce Calhoun denumeşte: “vot reciproc
negativ”
- se poate întoarce împotriva minorităţilor
2) veto-ul reciproc oferă un sentiment de siguranţă
utlizarea dreptului de veto devine puţin probabilă
3) utilizarea dreptului de veto conduce la imobilism
 CONSOCIAŢIONALISM-UL. ORIUNDE,
ORICUM?
 A. Heywood:
1. existenţa unui număr mic de grupuri (între trei şi cinci, ar
fi ideal) de mărime aproximativ egală şi concentrate, din
punct de vedere geografic;
2. predispoziţia pentru realizarea consensului naţional,
bazat pe loialitate;
3. absenţa unor inegalităţi majore din punctul de vedere al
dezvoltării economice şi sociale;
4. ponderea relativă scăzută a populaţiei grupului faţă de
întreaga populaţie a societăţii.
 ELEMENTE DE DEMOCRAŢIE
CONSENSUALĂ ÎN ROMÂNIA?
 O problemă distinctă a constituit-o rezolvarea problemei
minorităţilor naţionale în statele candidate pentru
aderarea la Uniunea Europeană, în contextul îndeplinirii
criteriilor de la Copenhaga.
 Uniunea Europeană a contribuit la apariţia unor
aranjamente prin care minorităţi importante din Bulgaria,
România şi Slovacia au participat la guvernare.
 ELEMENTE DE DEMOCRAŢIE
CONSOCIAŢIONALĂ ÎN ROMÂNIA?
Consociaţionalismul România

1. Coaliţii largi Minoritatea maghiară a participat la

guvernare, prin intermediul UDMR,
din 1997 până în 2008, având cel
puţin 2 portofolii ministeriale în
fiecare din cele două legislaturi (1997-
2000 şi 2005-2008), plus reprezentanţi
la conducerea judeţelor Harghita şi
Covasna

Ex: 1996-2000: 2 miniştri, 10

secretari de stat, 2 prefecţi şi 8 sub-
prefecţi(Martin Brusis)
 ELEMENTE DE DEMOCRAŢIE
CONSOCIAŢIONALĂ ÎN ROMÂNIA?
Consociaţionalismul România

2. Autonomie garantată grupurilor •Folosirea limbii materne in

administraţie şi justiţie în
municipalităţile cu peste 20%
populaţie minoritară.
•Ratificarea Cartei Europene a
Limbilor Regionale sau
Minoritare(2002)
•Retrocedarea proprietăţilor confiscate
în timpul regimului comunist.
•Recrutarea de funcţionari de
naţionalitate maghiară în poliţie şi
administraţie
•Universitatea în limba maghiară
•Instituţii culturale şi media
 ELEMENTE DE DEMOCRAŢIE
CONSOCIAŢIONALĂ ÎN ROMÂNIA?
Consociaţionalismul România

3. Reprezentarea proporţională •Vot proporţional pe liste(oferă

posibilitatea populaţiei maghiare de a-
şi trimite reprezentanţi în Parlament)
• Minorităţile cu pondere redusă sunt
reprezentate în Parlament de 18
deputaţi.

• România nu este organizată pe bază

4. Dreptul de veto
consociaţională
• UDMR este consultată de
principalele partide politice în
chestiuni politice şi de politici publice
în schimbul susţinerii guvernului
în Parlament
UE, DEMOCRAŢIE CONSOCIAŢIONALĂ?

 Ce model democratic reprezintă guvernanţa Uniunii Europene? Există

democraţie consociaţională la nivel european?
 UE nu este o societate divizată, ci pluralistă şi din acest punct de
vedere nu poate fi vorba de aplicarea măsurilor care să aibă ca scop
asigurarea stabilităţii democratice.
 Principiile pe care se bazează UE includ la loc de frunte garantarea
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, protecţia minorităţilor,
apărarea şi cultivarea identităţilor culturale.
 Numărul minorităţilor naţionale din UE este mai mare decât 5 (limita
ideală pentru organizarea democraţiei consociaţionale).
 La nivel naţional le sunt asigurate condiţiile pentru promovarea
intereselor de ordin religios şi cultural, chiar dacă în Irlanda de Nord
este încă nevoie de stabilirea unui acord stabil între cele două
comunităţi rivale, protestanţi şi catolici, sub coordonarea OSCE şi a
UE
 UE, DEMOCRAŢIE CONSOCIAŢIONALĂ?
Consociaţionalismul
1. Coaliţii largi
2. Autonomia garantată a grupurilor
UE
•Toate cele 27 de state au dreptul la 1
Comisar în executivul UE(Comisia
Europeană).
•Prin componenţa sa, Comisia este un
adevărat guvern de coaliţie: stânga,
dreapta şi centrul fiind reprezentate în
Comisie, din punctul de vedere al
orientării politico-ideologice.
•Din 2014, Comisia Europeana va fi
formată din 18 comisari, corespunzător
unei proporţii de 2/3 din numărul statelor
membre(se aplică principiul rotaţiei)
•Principiul subsidiarităţii
•23 de limbi oficiale şi de lucru
 UE, DEMOCRAŢIE CONSOCIAŢIONALĂ?
Consociaţionalismul
3. Proporţionalitatea
UE
•Reprezentarea proporţională este
asigurată prin alocarea numărului de
locuri fiecărui stat, funcţie de populaţia
statelor membre
•Parlamentul European este organizat pe
grupuri politice, sistemul multipartidist
fiind marcat de o fragmentare politică
cronică: cel mai mare grup politic este,
din 2004 încoace, Partidul Popular
European(PPE) cu peste 36% din locuri,
urmat de Partidul Socialist
European(PSE) şi Alianţa Liberal
Democrată Europeană(ALDE). Celelalte
grupuri au fiecare sub 10% din locuri.
 UE, DEMOCRAŢIE CONSOCIAŢIONALĂ?
Consociaţionalismul
3. Proporţionalitatea
UE
•Consiliul Uniunii (o Cameră Superioară
a parlamentului bicameral) cuprinde
reprezentanţi ai fiecărui stat membru,
ponderarea voturilor ia in considerare
marimea populaţiei din fiecare stat.
•Componenţa Consiliului UE se schimbă
în ritmul alegerilor parlamentare din
statele membre, în mod similar cum se
schimbă componenţa şi culoarea politică
în Bundesrat-ul german.
 UE, DEMOCRAŢIE CONSOCIAŢIONALĂ?
Consociaţionalismul
Dreptul de veto
UE
•Se aplică în Consiliul European în
cadrul procedurii adoptării deciziilor cu
unanimitate de voturi, pentru probleme
de interes fundamental.
•Dreptul de veto se aplică şi la Consiliul
Uniunii pentru adoptarea unor decizii prin
procedura unanimităţii(în cazul procedurii
de cooperare, dacă PE sau Comisia au
optat pentru altă variantă)
Exemple:
Ratificarea Tratatului de la Lisabona
 Ratificarea tratatelor de aderare a
României şi Bulgariei
 adoptarea deciziei în Consiliul Uniunii
prin aplicarea procedurii cu unamitate de
voturi(conform prevederilor tratatelor)
 CONCLUZII
 UE este mai mult decât o democraţie consociaţională
-procesul decizional implică participarea unei pluralităţi
de actori
 UE nu este o societate divizată

 Dispersia autorităţii între nivelul supranaţional şi

naţional este caracterizată prin promovarea principiului
subsidiarităţii, statele membre având o serie de
competenţe exclusive foarte importante, precum şi
competenţe partajate cu instituţiile europene.