Şcoala de Arte

şi Meserii
“SCARLAT
LONGHIN”
DOFTEANA

Înv. Mazilu Genovica

Înv. Bucur Ana - Nicoleta
MOTTO:
• “În viaţă, în simţire, în scris, în
gând, când te uiţi bine, rămâne mai
ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de
la tine, ce ai jertfit…
• Astfel, poţi rămâne pentru
multe timpuri un stâlp de lumină
cald, în jurul căruia creşte şi
înfloreşte viaţa.”
NICOLAE IORGA
 I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ROLUL
MANAGEMENTULUI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ
ACTUALĂ
• Directorul, în calitatea lui de manager
general al instituţiei de învăţământ, prezintă
o responsabilitate deosebită, care este
amplificată astăzi de problemele pe care le
ridică reforma învăţământului, de riscul ca
aceasta să eşueze ca urmare a faptului că la
nivelul şcolii reforma este abordată incorect,
de riscul de a compromite pregătirea pentru
viaţă a actualelor generaţii de tineri.
• Echipa managerială trebuie să realizeze
astăzi o conexiune eficientă între Consiliul
de Administraţie, Consiliul Profesoral,
Consiliul Părinţilor, Consiliul Elevilor şi,
mai ales, a colectivelor de elevi cu
solicitările comunităţii locale, a agenţilor
economici locali şi, desigur, ale familiilor
elevilor şcolii.
 II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

ISTORICUL ŞCOLII
• Prima şcoală din comuna Dofteana a fost înfiinţată în
satul cu acelaşi nume în anul 1864. La această şcoală, de-
a lungul timpului, au funcţionat câteva cadre didactice
care s-au impus printr-o bună pregătire, iniţiativă şi
activitate deosebită, lucru care reiese din procesele
verbale existente la arhivă.
• În anul 1982 intră în funcţiune noua şcoală, cu clasele I-
VIII. În anul 1990 sunt 30 de cadre didactice care predau
la 16 clase şi 4 grupe de grădiniţă. În anul 2003 devine
Şcoală de Arte şi Meserii cu numele de „Scarlat
Longhin”. Poartă acest nume după marele profesor doctor
în ştiinţe medicale, care s-a născut la Dofteana.
 RESURSE UMANE
Colectivul de cadre didactice se compune din:
• 5 educatoare (toate calificate): gradul I – 4, definitivat – 1
• 9 învăţători (calificaţi): gradul I – 7, gradul II – 2
• 22 profesori: gradul I – 8, gradul II – 7, definitivat – 3, debutanţi
– 3, suplinitor necalificat – 1
• 3 maiştri: debutanţi – 2, necalificat – 1
Personalul didactic auxiliar cuprinde: o bibliotecară, o secretară.
Personalul administrativ şi de întreţinere: o contabilă, 2 muncitori
întreţinere, 3 femei de serviciu la şcoală şi o femeie de serviciu la
grădiniţă.
ELEVII – obiectul muncii noastre sunt în număr de 655:
• 126 preşcolari
• 202 învăţământ primar
• 252 învăţământ gimnazial
• 75 S.A.M.
 INFRASTRUCTURA ŞI RESURSELE
MATERIALE

• Unitatea îşi desfăşoară activitatea în două

corpuri de clădire, unul pentru şcoală şi altul
pentru grădiniţă, aflat în imediata apropriere.
• Şcoala este formată din parter şi două etaje,
cu un număr de 12 săli de clasă, un cabinet de
calculatoare (dotat cu 10 calculatoare
performante prin program SWET) şi o
bibliotecă.
• Are instalaţie electrică şi încălzire pe gaze
naturale, cu centrală proprie. Este dotată cu
un copiator, un TV, 2 calculatoare la
secretariat şi contabilitate.
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN
• Şcoala de Arte şi Meserii „Scarlat Longhin” este situată în
satul Dofteana, centrul administrativ al comunei cu
acelaşi nume, la 9 km. de oraşul Tg. Ocna şi la 70 de km.
de oraşul Bacău.
• Populaţia stabilă a comunei este de 10 800 locuitori.
Aceasta este majoritar de religie ortodoxă, numai 935
fiind de religie catolică sau alte confesiuni.
• Se practică în general agricultura, prelucrarea lemnului,
comerţ.
• Sunt 42 de societăţi comerciale declarate în comună: A.F.
– 12, S.R.L. – 39.
• Calitatea vieţii, racordarea la reţele: telefonice – 400
familii, cablu – 380 familii, Internet – 60 familii.
OBIECTIVE, STRATEGII, FINALITĂŢI

• Centrarea sistematică a şcolii pe elev;

a) Însuşirea cunoştinţelor de bază la obiectele ce aparţin trunchiului
comun.
b) Iniţierea elevilor în problemele vieţii sociale în cadrul orelor de
consiliere sau a celor extracurriculare.
• Adaptarea învăţământului la problemele complexe ale elevilor
prin creşterea diversităţii ofertei de învăţare – ore opţionale;
• Asigurarea stării de sănătate a elevilor;
• Întocmirea programului pentru prevenirea şi eradicarea
analfabetismului şi diminuarea fenomenului abandonului
şcolar;
• Realizarea unui cabinet de limbi străine ce trebuie dotat
corespunzător;
• Realizarea de activităţi extracurriculare.
 ANALIZA P.E.S.T.E.
• Politica educaţională se caracterizează prin întocmirea de
proiecte, selectarea manualelor alternative în conformitate cu
particularităţile de vârstă şi psiho – educaţionale ale elevilor,
cursuri de management şcolar şi managementul proiectelor,
cursuri de formare pe linia reformei învăţământului şi de
perfecţionare.
• Din punct de vedere economic principalele ramuri prezentate în
comună sunt: cultura plantelor, zootehnia, comerţul,
prelucrarea lemnului şi industria uşoară. Salariile
nesatisfăcătoare pentru asigurarea unui trai decent determină
emigrarea forţei de muncă (în marile oraşe, în străinătate). În
relaţia cu şcoala se constată lipsa de motivare a agenţilor
economici de a sponsoriza actul educaţional.
• În plan social caracteristicile economice determină o rată
ridicată a şomajului, un nivel ridicat al micii infracţionalităţi
(mici hoţii, bătăi, ultraje), precum şi al alcoolismului şi al
violenţei domestice. Aceste aspecte influenţează negativ atât
elevii cât şi procesul instructiv – educativ din şcoală.
• Nivelul scăzut de trai determină o slabă dotare tehnologică a
populaţiei.
 ANALIZA S.W.O.T.
Puncte tari:
• Personal didactic calificat stabil;
• Existenţa spaţiului pentru procesul de învăţământ;
• Existenţa aparaturii moderne (copiator, fax, Internet,
calculatoare, TV);
• CDŞ adaptat la cerinţele elevilor şi la pregătirea
profesională a cadrelor didactice;
• Existenţa claselor S.A.M.;
• Existenţa colaborărilor cu societăţi care asigură
practica în producţie a elevilor de la S.A.M.;
• Crearea Centrului de Documentare şi Informare.
 Puncte slabe:
• Atitudinea negativă faţă de procesul
educativ;
• Accesul limitat la surse de informaţie noi;
• Lipsa mijloacelor de învăţământ şi a
materialelor didactice;
• Subfinanţarea învăţământului de către
comunitatea locală;
• Neimplicarea părinţilor în problemele
şcolii.
 Oportunităţi:
• Accesul la mijloacele IT al unor elevi;
• Implicarea Bisericii în educaţia elevilor;
• Existenţa programelor de dezvoltare şi
formare.
Ameninţări:
• Subfinanţarea procesului educativ;
• Insuficienţa resurselor materiale şi financiare
ale locuitorilor comunei;
• Lipsa programelor şi proiectelor de dezvoltare
la nivel comunitar
 MISIUNEA ŞCOLII

• Şcoala noastră oferă educaţie şi instrucţie

tuturor celor care au nevoie, indiferent de
vârstă, etnie, religie, fără nici o
discriminare.
• Oricine apelează la serviciile noastre poate
să se integreze în societate, folosindu-se
de valorile, atitudinile şi priceperile
dobândite în şcoala noastră.
 ŢINTE STRATEGICE

•1. Îmbunătăţirea relaţiei şcoală –

comunitate, în vederea şcolarizării şi
eficientizării procesului instructiv –
educativ;
•2. Dezvoltarea unui climat favorabil
actului educaţional;
•3. Motivarea cadrelor didactice pentru o
activitate instructiv – educativă de
calitate.
 OPŢIUNILE STRATEGICE
• 1. Dezvoltarea curriculară
– Alegerea unor opţionale care să răspundă nevoilor
comunităţii şi să fie atractive pentru elevi;
– Implicarea familiei în stabilirea opţionalelor şi în
alegerea manualelor alternative;
– Atragerea populaţiei adulte în diferite forme de
educaţie, cu efecte benefice asupra participării
copiilor la educaţie şi asupra performanţelor şcolare
ale acestora;
– Desfăşurarea unor activităţi extracurriculare cu
impact asupra comunităţii şi bine mediatizate.
• Dezvoltarea resurselor umane
– Formarea şi informarea colectivului didactic
în domeniul relaţiilor cu comunitatea;
– Revizuirea atitudinii personalului şcolii în
raport cu persoanele din afara şcolii;
– Activitatea consilierului educativ;
– Apelarea la specialişti (psihologi, sociologi
etc) în rezolvarea unor cazuri de
problematică specială în relaţia cu familia şi
în şcolarizarea copiilor;
 • Dezvoltarea resurselor materiale şi
financiare
– Un local al şcolii curat, luminos, primitor, care să ofere siguranţă şi
confort;
– Existenţa unor mijloace de mediatizarea activităţii şcolii – gazete de
perete, foaie volantă a şcolii sau revista şcolii;
– Dotarea C.D.I. – ului cu material bibliografic din domeniul educaţiei în
familie, consilierea şcolară şi profesională şi din alte domenii cu
implicaţii în educaţia copiilor;
– Atragerea unor fonduri necesare pentru organizarea activităţilor
extraşcolare, pentru premieri şi pentru acţiuni cu caracter social;
– Procurarea de materiale/mijloace de învăţământ moderne (softuri
educaţionale, videoproiector);
– Amenajarea bazei sportive;
– Amenajarea unui spaţiu adecvat pentru amplasarea cabinetului de
informatică;
– Dotarea acestui cabinet cu mobilier adecvat, cu un număr suficient
de calculatoare; astfel încât fiecare elev să aibă acces la calculator
jumătate de oră pe săptămână;
– Procurarea materialelor necesare cabinetului de informatică:
manuale, abonamente la publicaţii specifice, materiale consumabile
(dischete, CD-uri);
• Dezvoltarea relaţiilor comunitare
– Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile comunităţii locale;
– Implicarea comunităţii (autorităţi, biserică şi alte organizaţii) în
acţiuni de sprijinire a familiilor în care apare fenomenul de
abandon şcolar;
– Dezvoltarea unor programe educative pentru adulţi;
– Organizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei locale în
scopul prevenirii delincvenţei juvenile;
– Organizarea de cursuri pentru utilizarea calculatorului cu
persoanele care doresc din cadrul comunităţii;
– Comunicarea prin Internet cu alte comunităţi;
– Atragerea autorităţilor locale, a agenţilor economici în
sprijinirea profesională a elevilor şcolii (cursuri şi strategii de
formare, locuri de muncă);
– Dezvoltarea unor programe în colaborare cu alte şcoli de
profil.
 Studiu de caz:
„Amenajarea unui spaţiu mai
generos pentru biblioteca
şcolii”

Revizuirea practicii curente

 Şcoala de Arte şi Meserii „Scarlat Longhin”
Dofteana funcţionează cu un număr de 24 de clase
şi 5 grupe de grădiniţă.
 Elevii, obiectul muncii noastre sunt în număr de
655:
 126 preşcolari
 202 învăţământ primar
 252 învăţământ gimnazial
 75 S.A.M.
 Biblioteca şcolii funcţionează într-un spaţiu mic,
neadecvat unui învăţământ modern şi de calitate.
 Stabilirea priorităţilor
 Numărul de volume din bibliotecă
este de 10 244 (fond de carte în cea
mai mare parte vechi).
 Spaţiul în care funcţiona biblioteca
nu mai permitea aranjarea aportului
de carte nouă de care vom beneficia
prin Programul P.I.R. (în valoare de
1600$). Biblioteca nu avea spaţiu
pentru lectură, pentru crearea unui
ambient propice studiului, lecturii,
căutării informaţiei pentru şcolarii
noştri.
 Planificarea acţiunii
 Inexistenţa unui climat favorabil pentru buna
desfăşurare a procesului instructiv – educativ a dus
la producerea unei schimbări.
 Schimbarea programată a fost amenajarea unei
biblioteci moderne într-un spaţiu generos, dar
neutilizat la parametrii optimi.
 Pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni, s-a
întocmit o strategie care a avut în vedere realizarea
unui plan de măsuri care să stea la baza
modernizării bibliotecii. În prezent biblioteca
funcţionează într-un spaţiu de 3 ori mai mare,
amenajat în 3 compartimente astfel: un depozit de
carte, un spaţiu pentru lectura de plăcere, pentru
audiţii, vizionări de casete, CD-uri educative, un
spaţiu destinat studiului individual, asistat şi
controlat de bibliotecara şcolii.
 Acţiunea
Realizarea acestei schimbări a presupus mai multe etape:
 prezentarea strategiei şi a planului de măsuri în vederea
modernizării bibliotecii;
 acceptarea schimbării de către colectivul de cadre didactice;
 efectuarea lucrărilor tehnice propriu-zise ce presupun:
 zugrăvirea spaţiului alocat noii biblioteci;
 vopsirea uşilor şi ferestrelor;
 montarea unei uşi care se impunea în noua configuraţie a
spaţiului;
 asigurarea şi securizarea noului spaţiu;
 montarea unor „semnalizatoare” pentru ieşire în caz de incendiu
sau cutremur;
 montarea rafturilor pentru depozitul de carte;
 aranjarea cărţilor în rafturi;
 aranjarea mobilierului în sala pentru lectura de plăcere şi în sala
pentru studiu individual;
 montarea instalaţiei electrice;
 montarea calculatoarelor.
 Evaluarea progresului
Beneficiarii schimbărilor sunt elevii, profesorii şi
comunitatea locală.
Şcoala devine „sufletul comunităţii locale” prin:
 asigurarea unui fond documentar ce ajută elevul la
construirea automată, asistată a propriei cunoaşteri şi a
propriilor deprinderi;
 lărgirea accesului elevilor, a cadrelor didactice, membrilor
comunităţii la in formaţie, la un mediu favorabil dezvoltării
personale;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de relaţionare
într-un cadru informaţional modern;
 facilitarea învăţării prin iniţierea elevilor în tehnicile de
cercetare documentară;
 incitarea la inovaţie pedagogică şi stimulare intelectuală;
 furnizarea de informaţii referitoare la unitatea ş colară şi
relaţionarea cu potenţiali parteneri exteriori sistemului
educativ.
 Constituirea unei viziuni
comune
 Realizarea schimbării a demonstrat şi
demonstrează importanţa derulării unei asemenea
acţiuni. Activităţile au determinat manifestarea unor
atitudini de înţelegere şi preţuire de valori între
grupurile profesionale.
 Studiul de caz al schimbării şi modernizării
bibliotecii şcolare a demonstrat că în şcoala noastră
organizaţia funcţionează eficient, iar conducătorul
are un stil de muncă adecvat, bazat pe promovarea
unor relaţii propice cu colaboratorii.
 Îmbunătăţirea proceselor interne din cadrul
organizaţiei vor avea ca scop îmbunătăţirea
continuă, ca parte a căutării niciodată finită.
DECALOGUL DIRECTORULUI EFICIENT

• 1. Să crezi în virtuţile superioare ale calităţii şi ale

serviciului.
• 2. Să fii sever în ceea ce priveşte principiile şi suplu
în privinţa formei.
• 3. Să te impui în faţa subordonaţilor prin autoritatea
cunoştinţelor şi nu prin
• constrângere.
• 4. Să respecţi cuvântul dat.
• 5. Să respecţi personalitatea fiecărei persoane.
• 6. Să fii imparţial.
• 7. Să nu aştepţi de la oameni imposibilul ci să îi iei
aşa cum sunt.
• 8. Să recunoşti calităţile subordonaţilor care au un
caracter stimulator în procesul muncii.
• 9. Să acţionezi continuu pentru dezvoltarea spiritului
de colaborare pentru crearea unui climat de încredere
reciprocă.
• 10. Să nu predici ci să dai exemplu personal.