MICROSPORIA

DERMATOFIȚI – GENERALITĂŢI
Dermatofiții au abilitatea de a forma legături moleculare
cu keratina și o utiliza ca sursa de nutrienți, ce-i permite
de a coloniza țesuturile keratinizate – stratul cornos al
epidermisului, păr, unghiile și țesuturile cornificate ale
animalelor.
Dermatofiți: Epidermophyton, Microsporum și
Trichophyton.
Dermatofiți:
1. Geofili – Microsporum gypseum;
2. Zoofili (marea majoritatea dermatofitozelor
inflamatori) – M. canis;
3. Antropofili (pot provoca izbucniri epidemice).
Dermatofiții provoacă: tinea capitis, tinea barbae, tinea
corporis, tinea manuum, tinea pedis, tinea cruris și
onihomicoză.
 MICROSPORIA – GENERALITĂŢI
Definiţie
Microsporia – este o dermatomicoză, condiţionată de
agenţi fungici din genul Microsporum, care afectează mai
des porţiunea pilorică a capului, pielea glabră şi foarte
rar unghiile.
Istoric
Microsporum audouini prima dată a fost descris în 1843
de Gruby care a depistat pe suprafaţa firului de păr
afectat un înveliş ce constă din spori. Mai târziu au fost
depistaţi şi alţi agenţi fungici din genul Microsporum care
cauzează microsporia.
 MICROSPORIA – EPIDEMIOLOGIE
Microsporiile reprezintă 80% din pilomicoze. Se întâlnesc mai
des în următoarele regiuni: America, Europa de Vest, Orient,
Japonia, Caucaz.
Afectarea în zona noastră geografică este produsă de :
M.audouinum, M.canis şi foarte rar de M.gypseum.
Microsporia cu dermatofiţi antropofili este cea mai
contagioasă capilomicoză, putând atinge 30% din cei expuşi,
cu izbucniri epidemice cu precădere în colectivităţile închise,
în care copiii stau cel mai mult timp împreună.
Infecţiozitatea mare a acestei dermatofiţii antropofile se
datorează caracterului cronic, de lungă durată al bolii şi
discreţiei sau absenţei fenomenelor clinice evidente.
Un rol important în contagiune îl au “purtătorii” fără
semne clinice aparente, ce au parazitate numai 1-2 fire de
păr şi care nu pot fi depistaţi decât cu lampa Wood, dar
neidentificaţi clinic oricât de atent am examina copilul.
 MICROSPORIA – EPIDEMIOLOGIE
Contaminarea se face direct sau indirect prin diferite obiecte; adesea
contaminarea directă de la copil la copil se realizează în timpul
jocului, copiii având obiceiul de a-şi băga mâna în păr unul altuia.
Contaminarea imediată se efectuează prin obiecte contaminate de
bolnav cu peri parazitaţi (sporii de M.antropofili sunt viabili pe o
periodă de 460 de zile): pălării, căciuli, bonete, pieptene, perii etc. şi
mai ales prin instrumente de frizerie.
Mai frecvent se îmbolnavesc copiii. Adulţii se îmbolnăvesc doar 10%
din cazurile totale de Microsporie.
La copii (4-10 ani) este afectată în prealabil partea piloasă a capului,
apoi pielea glabră. Adulţii fac foarte rar această afecţiune şi doar la
pielea glabră. În deosebi sunt afectate femeile având pielea mai fină,
subţire.
Unghiile sunt afectate foarte rar.
Băieţii sunt de patru ori mai afectaţi decât fetiţele. Netratată se
vindecă spontan la pubertate datorită modificării secreţiei sebumului
în care creşte concentraţia de acizi graşi liberi cu rol antibacterian şi
antifungic.
Are caracter sezonier, mai des se manifestă primăvara şi toamna .
Rar microsporia afectează şi adulţii.
 MICROSPORIA – EPIDEMIOLOGIE
M. canis determină în mod obişnuit cazuri izolate sau mici epidemii.
Majoritatea bolnavilor se infectează prin contactul direct cu animalul
bolnav (câine sau pisică). Infecţia poate fi transmisă şi de la un copil
la altul. Cel mai adesea un singur animal este originea unei epidemii,
situaţie în care pot fi infectaţi atât oamenii (copii, adulţi), cât şi
animalele domestice (câinii, pisici).
Posibilitatea unei infecţii indirecte este mai rară, sporii de M.canis
supravieţuind o perioadă mai scurtă de timp.
În cazul microsporiei cu M.canis, foarte importantă este descoperirea
sursei animale a bolii. Infecţia la pisică se remarcă prin discrete
leziuni ale pavilioanelor urechii; câinele are o microsporie
desfigurantă. În cazul microsporiei cauzate de M.canis, nu este foarte
necesară izolarea copiilor bolnavi, ci numai tratarea lor şi acoperirea
zonelor atinse.
M. Lanosum (canis) mai mult afectează pisicii, el bine se păstrează în
mediul ambiant timp de 10 ani, pe scuame - timp de 7 ani. Are un
caracter periodic, populaţia urbană se afectează mai mult în luna
mai, iar la cea rurală picul este în septembrie - noiembrie. Mai mult
afectarea este de la animal 80-85% din cazuri, dar de la om 3-5 %
cazuri.
 MICROSPORIA – EPIDEMIOLOGIE
Clasificarea generală după Sheclocov /1970/
Denumirea micozei Agent patogen Sursa de infecţie
Microsporiile provocate M. audouinii Gruby omul
de fungi antropofili M. ferrugineum Ota
Microsporiile provocate M. gypseum (Bodin) animalele
de fungi zoofili M.canis Bodin

Clasificarea – Sabouraud
M. humanis M. audouinii Gruby ( Sin.: M. villosum Minne,
M.umbonatum Sabouraud, M. velveticum
Sabouraund)
M. canis 1. M.canis Bodin (Sin.: M.lanosum Sabouraud,
M.felineum Mewborn, M.equinum Gueguen)
2. M. fulvum Uriburu
 MICROSPORIA – EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infecţie:
- în microsporia antropofilă este omul bolnav, se transmite prin
purtarea căciulelor, hainelor, lengeriei de către cel sănătos;
- în microsporia zooantropofilă sunt mai des pisicile şi mai rar
câinii.
Perioada de incubaţie (depinde de agentul cauzal)
- în microsporia antropofilă 4-6 săptămâni
- în microsporia zooantropofilă de la 5-7 zile pâna la 2-3
săptămâni.
Aspectul microsporumului în viaţa parazitară:
În scuame, acest tip de parazit se prezintă sub formă de filamente
miceliene subţiri şi septate, ramificate şi pe alocuri cu artrospori.
Perii prezintă în interiorul lor numeroase filamente miceliene, fine,
septate, care ne explică fragilitatea lor, iar în afară sunt înveliţi cu
un manşon de artrospori mici de 2 microni în diametru, la care a
dispărut dispoziţia în lanţuri, ei fiind dispuşi în mozaic. Datorită
intensei sale parazitări, părul se rupe chiar deasupra punctului de
ieşire din folicul.
 MICROSPORIA – ETIOLOGIE
Reprezentanţi Caracteristica generală
I. Microsporia antropofilă este provocată de: /1/. Cresc pe mediu nutritiv Sabouraud,
- M. audouinii Gruby ( Sin.: M. villosum Minne, creştere lentă, miceliu de culoare cenuşiu-albă
M.umbonatum Sabouraud, M. velveticum /2/. Cresc pe mediu nutritiv Sabouraud,
Sabouraund)-/1/ formează multe sporii, tunica biconturată
- M. ferrugineum Ota -/2
II. Mirosporia zooantropofilă e provocata de: /1/. Cresc pe medii care conţin glucoză,
M.canis Bodin (Sin.: M.lanosum Sabouraud, pepton, formează colonii plate. Sunt evidente
M.felineum Mewborn) la erupţii vezico-pustuloase
M. distortum Di Menna
M. persicolor Guirat - /1/
M. nanum Fuentes
M. praecox Rivalier

III. Microsporia geo-antropofilă de: /1/. Importanţă epidemiologică nu are. Pe

- M. gypseum (Bodin) - /1/ medii nutritive creşte repede, se întâlneşte în
- M. vanbreuseghemii Georg Ajello sol, afectează partea pilorică a capului, pielea
glabră, mai rar unghiile.
- M. cookei Ajello
- M. racemosum Borelli
/2/. Pe medii nutritive Sabouraud creşte
- M. boullardii Dominik repede, dimensiunile macroconidiilor –
- M. fulvum Uriburu - /2/ diferite.
 MICROSPORIA – FIZIOPATOLOGIE
Afectarea firelor de păr din regiunea scalpului se realizează prin
contaminarea interumană în mod aproape constant, deşi e
posibilă şi prin utilizarea în comun a unor obiecte vestimentare
(căciuli).
Miceliul invadează iniţial stratul cornos al pielii, apoi foliculul.
Microsporul invadează firul de păr în zona emergenţei sale şi
declanşează o reacţie inflamatorie foarte discretă, în schimb
fragilizează firul de păr printr-o apoziţie a unor grămezi de spori
şi penetraţia în interiorul firului de păr, deci realizându-se o
infestaţie de tip ecto-endotrix.
Fiziopatologia microsporilor este determinată de :
- capacitatea invazivă a fungilor
- virulenţa parazitului
- statutul imun al gazdei.
 MICROSPORIA – FIZIOPATOLOGIE
Microsporii antropofili adaptaţi la habitus-ul cutanat uman
produc manifestări superficiale, cu diferite grade al intensităţii.
Mai puţin adaptaţi la gazda umană, microsporii zoofili sunt mai
agresivi, determinând un proces inflamator acut.
Receptivitatea crescută la Microsporie se datorează nivelului
scăzut de secret sebaceu şi concentraţiei mici de acizi graşi
saturaţi.
În perioada de pubertate creşte cantitatea de androgeni care
stimulează sinteza acizilor graşi saturaţi şi prezenţa acestora în
cantitate mare în sebumul pielii adultului, cu efect antifungic,
inhibant faţă de Microsporum. Băieţii sunt de 4-5 ori mai
frecvent atinşi decât fetele.
 MICROSPORIA – FIZIOPATOLOGIE
Factori favorizanţi:
1. Hipovitaminozele
2. Dereglări imune- disbalanţa între factorii de imunitate
celulară şi umorală
3. Maladii cronice
4. Microtraume frecvente ale pielii (stratului cornos)
5. Sudoraţie crescută
6. Igiena personală insuficientă
7. Zonele geografice cu temperaturi crescute
8. Schimbările în ontogeneză: în copilărie este
insuficientă cantitatea acizilor graşi saturaţi în sebumul
părului
9. Insuficienţa fungistazei la nivelul foliculilor piloşi la
vârsta până la 14-15 ani.
 MICROSPORIA – CLASIFICAREA
1. Microsporia antropofilă
a. afectarea părţii piloase a capului
b. afectarea pielii glabre
c. afectarea unghiilor
2. Microsporia zooantropofilă
a. afectarea părţii piloase a capului
b. afectarea pielii glabre
c. afectarea unghiilor
3. Microsporia geofilă
a. afectarea părţii piloase a capului
b. afectarea pielii glabre
c. afectarea unghiilor
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Forme clasice:
Microsporia cauzată de microsporii antropofili
Agentul patogen este M. ferrugineum. Infectarea se produce de la
copilul bolnav.
La afectarea pielii capului apare un număr mare de plăci mici cu
configuraţii neregulate şi margini neclare, amintind tricofiţia
superficială. Spre deosebire de care, plăcile în microsporia
antropofilă au predispoziţie spre confluenţă şi formarea unor
placarde mari cu margini policiclice, descuamare moderată, de
culoare roz cianotică. Această formă de microsporie se
caracterizează şi prin localizarea plăcilor în zonele de periferie: o
parte a plăcii este situată pe pielea glabră, cealaltă – pe pielea
capului. Deosebirea clinică a placardelor de pe cap în tricofiţia
superficială şi microsporia zoofilă constă în hiperkeratoza foliculară
pe placarde, care de regulă este clar pronunţată. La periferia
focarelor mari (focare-mamă sau focare de bază) se observă focare
în stadiile incipiente (focare fiice), sub forma maculelor eritemato-
scuamoase, papule miliare, foliculare, lichenoide de culoare roz-
cianotică.
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Forme clasice:
Microsporia cauzată de microsporii antropofili
La afectarea pielii glabre apar macule hiperemiate, edematoase,
infiltrate cu conturile clare, forma anulară sau ovală. Marginile sunt
evidente având caracter proeminent, alcătuite din vezicule, pustule,
cruste, scuame. În faza de rezoluţie centrul capătă o culoare palidă. La
dispariţia infiltraţiei se observă o descuamare fină. Erupţiile multiple
au tendinţă spre confluare cu formare de figuri ce au forme şi conturi
variate. Deseori se formează focare de tip “iris” precum şi pe partea
piloasă a capului. Pentru toate microsporiile este caracteristică
ruperea la nivel înalt a părului afectat ( la 5-8 mm de la nivelul pielii )
cu prezenţa unei teci albui la rădăcină, ce aderă strâns la fir, formată
din sporii miceliene. În placarde este afectat tot părul.
Pe pielea glabră placardele sunt bine conturate şi deseori se formează
figuri cu configuraţii bizare (forma iris). Microsporumul Ferrugineum
atacă frecvent pielea glabră izolat, fără a o afecta pe cea de pe cap,
însă lezează părul-scurt, dificultând astfel tratamentul.
De menţionat că această formă de Microsporie afectează
preponderent foliculii piloşi, mai rar pielea glabră.
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Forme clasice:
Microsporia cauzată de microsporii zoo-antropofili
Agentul patogen este M.canis / M.lanosum/. Perioada de incubaţie este
de la 5-7 zile până la 2-3 săptămâni. Infectarea are loc mai frecvent de la
pisici, motănaşi, mai rar de la om.
Afectarea părţii piloase a capului se caracterizează prin formarea unor
plăci solitare mari, cu configuraţii regulate circulare sau ovalare, margini
bine conturate acoperite de scuame cenusii, asbestate. În urma
procesului de autoinoculare în jurul focarelor primare, apar multiple
focare mici (focare-fiice).
În focar este afectat tot părul, acesta fiind parcă tuns la acelaşi nivel (se
rupe la 5-8mm de la suprafatţa pielii).
La baza perilor atacaţi deseori este prezentă o teaca albuie – sporii
fungilor, care înconjoară, ca un manşon părul afectat. Fenomenele
inflamatorii în placarde sunt slab pronunţate, de aceea pielea are o
coloraţie roză. Uneori hiperemia şi infiltraţia în plăci este clar accentuată,
alteori procesul evoluează similar microsporiei profunde – acut, cu
formarea în placarde a pustulelor, crustelor purulente, apariţia
dereglărilor generale ( febră, indispoziţie ), antrenarea în proces a
ganglionilor limfatici regionali, deseori cu apariţia erupţiilor alergice
secundare.
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Forme clasice:
Microsporia cauzată de microsporii zoo-antropofili
Pe pielea glabră se formează placarde eritematoase cu configuraţii
circulare sau ovale, acoperite de scuame cenuşii. Marginile
placardelor sunt moderat reliefate, pe ele pot apărea vezicule sau
cruste seroase şi scuame. Aproape la toţi bolnavii în proces este
atras şi părul scurt. Placardele se localizează mai ales pe părţile
deschise ale corpului (pielea gâtului, feţei, partea superioară a
pieptului, membrele superioare). Uneori numărul plăcilor atinge
câteva zeci – proces caracteristic microsporiei pielii glabre
provocate de microsporumul canis.
În microsporie poate fi vindecare spontană la pubertate. Acest
fenomen a fost pus în contul acizilor graşi liberi în componenţa
sebumului odată cu schimbarea constelaţiei endocrine, ce exercită
un efect antifungic şi crează condiţii improprii rezidenţi agent
fungic.
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Forme atipice:
Forma infiltrativ-purulentă Kerion
Agentul patogen – M.felineum. Este prezentă febra, cefaleea,
slabiciune generală, majorarea nodulilor limfatici regionali, eruptii
alergice secundare.
Afectarea pielii poartă un caracter eritemato-scuamos de formă
ovalară sau rotundă, cu marginile clare, proieminente. Pe
suprafată sunt evidente pustule, vezicule care evoluează spre
cruste sero-purulente. Partea centrală este de culoare palidă cu
descuamare abundentă.
Afectarea pielii glabre se manifestă prin papule lichenoide cu
hiperkeratoză.
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Forme atipice:
Forma cronica
Evolueaza ca forma infiltrativ-purulentă.
Se întâlneşte în patologia somatică gravă – transplant renal,
candidoză cronică cutaneo-mucoasă.
În Microsporie rareori este întâlnită şi afectarea genelor,
sprâncenelor, unghiilor.
În onicomicoză provocată de Microsporum canis se afectează lama
unghială. Primele manifestări patologice sunt: leuconichia ce s-a
dezvoltat concomitent cu leziunile focale ale scalpului.
Clinic se prezintă asemeni onicodistrofiilor.
Aspectul M. se mai poate prezenta sub forma de herpes circinat, la
nivelul pielii glabre.
In formele purulente apar erupţii secundare alergice (lichen
microsporicus, micrisporide ce nu conţin micelii).
 MICROSPORIA – SIMPTOMATOLOGIE
Criteriile clinice ale microsporiilor /zooantropofile şi antropofile/
Criteriile Microsporiile antropofile Microsporiile
zooantropofile
Perioada de 4-6 săptămâni 5-7 zile
incubaţie
Confluarea Este caracteristică Nu este caracteristic
confluarea- focar mare
policiclic cu antrenarea
pielii glabre
Afectarea pielii glabre Hiperemie pronunţată cu Macule roşii cu
un inel închis înscris unul marginea ridicată care
în altul sunt acoperite cu
vezicule, scuame, cruste
Localizarea Zonele marginate cu Nu este caracteristic
hiperkeratoză trabeculară
 MICROSPORIA – DIAGNOSTIC
Fungii se examinează în preparatele nevopsite,
native. Pentru a le limpezi, adică pentru a dizolva
masele cornoase se utilizează soluţie de baza
caustică (KOH sau NAOH 10-30% ). Părul folosit la
pregatirea preparatului microscopic nu va fi
încălzit pentru a nu deregla relaţiile fungilor cu el.
Curăţat de scuame şi cruste, părul se lasă în
soluţie de bază caustică 20% pentru 5-10 minute.
Ulterior materialul examinat se separă la
centrifugă sau se lasă pentru a se sedimenta 24
de ore. Precipitatul format va fi expus examinării
prin metoda obisnuită.
 MICROSPORIA – DIAGNOSTIC
Colectarea materialului patologic
Succesul diagnosticului microscopic depinde în mare
masură de corectitudinea colectării materialului
patologic pentru examenul microscopic. Materialul se
colectează cu bisturiul, foarfecele sau penseta de la
periferia placardelor unde este mai mare probabilitatea
de a găsi filamente miceliene şi sporii fungilor. În caz de
lezare a lamelor unghiale masele cornoase pentru
examinare se vor tăia cu foarfeca sau cu bisturiul.
Afectarea pielii glabre sau a lamelor unghiale permite
depistarea filamentelor miceliene, dar imposibil fiind de
a preciza specia fungilor ce au provocat maladia.
In afectarea părului de pe cap se examinează părul rupt
la 5-8 mm de la nivelul pielii, la baza căruia se vede o
“teacă” albuie, alcatuită din spori fungici.
 MICROSPORIA – DIAGNOSTIC
Pregătirea preparatului
Obiectul examinării (părul, scuamele, masele
cornoase a lamelor unghiale) se pune pe o lamă
de sticlă. Perii suspecţi sau scuamele se plasează
pe mijlocul sticlei, adăugând 1-2 picături de bază
caustică. Materialul, în afară de păr, se încălzeşte
la flacără până la apariţia unei bordure albe din
cristale de bază caustică la periferie. Acoperind
preparatul cu lamela de sticlă îl examinăm mai
întâi la microscop cu obiectivul mic, apoi cu cel
mare.
DERMATOFIȚI – microscopie în 10-20% KOH:
hife septate, ramificate
 DERMATOFIȚI – cultura
Materialul se însămînțează pe mediu Sabouraud (agar cu
dextroză) (Sabouraud's dextrose agar – SDA), cu
adăugarea de cicloxemid 0,5 g/L și cloramfenicol 0,05 g/L
pentru inhibarea creșterii saprofagilor). Culturile sunt
incubate la temperatura 26°C pînă la 4 săptămîni.
M. canis – de sus
M. canis – de jos
M. canis – microscopic
M. gypseum – macroscopic
M. gypseum – microscopic
M. audounii – macroscopic
M. audounii – microscopic (hife de tip “pieptene”)
 MICROSPORIA – DIAGNOSTIC
Tabloul microscopic
Examinarea firului de păr arată o parazitare mixtă (ecto-endotrix) cu
manşoane de spori de dimensiuni mici (2-4 microni). Nivelul de rupere a
firului de păr nu este rectiliniu ci e franjurat, zdrenţuit şi a fost comparat
cu o mătură sau un pămătuf de bărbierit (pămătuful lui Adamson).
Examenul microscopic al firului de păr dublat de culturile pe mediul
Sabouraud precizează agentul patogen.
Examenul la lampa Wood are o certă importanţă diagnostică, fiind
singura pilomicoză în care firele de păr emit o fluorescenţă verde argintie
sau galben verzuie (smarald). Microsporumul ferrugineum provoacă o
luminiscenţă verde-aprinsă, iar Microsporul canis – iradiază un verde pal,
ce permite diferenţierea microsporiei antropofile de cea zooantropofilă
pe pielea capului.
Histopatologie
Partea pilorică a capului- infiltraţie leucocitară la nivelul foliculului pilos.
Pielea glabră - acantoză şi spongioză.
MICROSPORIA – DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial
În microsporia scalpului se efectuează cu:
tricofiţia
alopecia
trihotilomania
trihocriptomania
În microsporia pielei glabre se efectuează cu:
tricofiţia pielei glabre
flavusul pielei glabre
psoriasis
eczema seboreică
 Criteriile Microsporia Microsporie Trihofiţie Favus Exema Pitiriazis
antropofilă zooantropofilă seboreică
Epidemiologia Contactul De la animalul Contact cu Contact cu om Nu este caracteristic
direct cu bolnav în rozătoare- bolnav, mai mult
omul bolnav septembrie, forme suferă femeile
octombrie zooantropofile,
antropofile cu
om bolnav
Afectarea Afectarea firului de păr de tip Antropofile- Părul nu este, se Nu este caracteristic afectarea firului
părţii pilorice endo-exotrix endotrix, scoate uşor, este de de păr
a capului zooantropofile- culoare cenuşie-albă
exotrix cu miros de şoareci
Afectarea Inelele Macula de formă Macula roşie Locurile de elecţie Locuri de Locuri de
pielii glabre înscrise unul ovală de culoare edematoasă cu corpul, mâini, faţa elecţie- locuri elecţie:scalpul,
în altul roşie cu descuamare descuamarea în seboreice: Trunchiul. Macule cu
marginea făinoasă, pe fon centru cu marginea papule galben- descuamre făinoasă,
proeminentă se observă hiperemiată sau roz, care cu caracter serpiginos.
acoperită cu vezicule şi neclară confluează, Este caracteristic
cruste cruste acoperite de macula maternă,
verzui amplasate la scuame orientarea erupţiilor
periferie conform liniilor de
extindere

Afectarea De tip atrofic În grosimea unghiei Nu este caracteristic

unghiilor o maculă galbenă
ocupă toată suprafaţa
Tablou Părul lung acoperit cu mulţi Părul este frânt Părul cu miceliul, Nu este caracteristic
microscopic a sporii şi umplut cu sporii localizate în
firului de păr sporii-ca un sac grup sau lanţ în
de nuci grosimea părului
sunt şi picături de
grăsimi
 MICROSPORIA – TRATAMENT SISTEMIC: GRIZEOFULVINA
Criteriile Caracteristica
Farmacocinetica Repede se absoarbe din tractul gastro-intestinal, pătrunde în organe, unde se rezervează. Concentraţia maximă la baza
părului, care este peste 48-72 ore. Hrana grasă potenţează absorbţia preparatului.
Farmacodinamica În partii morfologice a microsporiei duce la – deformarea miceliul în scuame ale pielii, sporilor în păr.
Efecte secundare Erupţii cutanate alergice, greaţă, vomă, diaree
Indicaţii 1.microsporiile părţii piloase a capului
2. afectări multiple ale pielii glabre
3. afectări izolate ale sprâncenelor
Contraindicaţii Maladiile ficatului, rinichilor, maladii hematologice
Forme În pastile - , suspensie pentru copii - 1 ml conţine de grizeofulvină.1 pastilă este echivalentă 8,3 ml de suspensie
medicamentoase
Dozarea Doze speciale pentru microsporie - 21-22 mg/kg.
preparatului Schema utilizării preparatului:
1. permanent în dozele sus numite până la primul rezultat negativ-microscopie şi luminiscenţă cu lampa Wood.
Apoi se trece la etapa 2.
2. 2 săptămâni cu aceeaşi doze peste o zi în doze sus numite cu investigaţiile sus-numite. Apoi se trece la etapa 3
3. 2 săptămâni- 2 ori pe săpt..Curs de tratament -9 săpt., în stări grave 12 săpt.
Dacă sunt erupţii pe piele se indică împreună cu grizeofulvină, calciu gluconat 10%-5 ml, i/m adulţilor peste o zi în
timp de 3-4 zile,dacă nu este efect pozitiv grizeofulvina se scoate.
Dacă după utilizarea grizeofulvinei apare diareea, se indică soluţie de novocaină de 0,5% câte o linguriţă înainte cu
10 min. de a primi pastile.
 MICROSPORIA – TRATAMENT
• Dacă grizeofulvina este contraindicată – părul se
bărbereşte apoi focarul se prelucrează cu soluţie de
chinosol (oxichinolin) în dimexid de 10% apoi după 30
minute se aplică liniment cu grizeofulvină de 5% sau
lamizil în cremă sub pansament ocluziv; după 2
săptămâni - prima investigaţie. Pentru eficacitatea
sporită, grizeofulvina se utilizează lichid cu următorul
conţinut – proteină de ouă, infuzie de romaniţă, mentă
piperită, valeriană simplă.
• Tratamentul patogenic – imunoterapie cu globulină,
metiluracil, timalin.
 MICROSPORIA – TRATAMENT TOPIC
Aspectul
Tratament
dermatologic
Partea pilorică Părul se bărbiereşte şi capul se spală cu apă caldă cu şampon de 2-3 ori pe săptămână, timp de 2 luni. Pe
a capului focar de micoză se aplică dimineaţa tinctură de iod 2-5 % soluţie spirtoasă. Apoi pe focar se aplică unguente
antifungice de 2 ori pe zi sau noaptea sub pansament ocluziv - ung. Sulfosalicilic 3 %.
Preparate antifungice:
Batrafen- în cremă se aplică de 2 ori/zi
Travogen- în cremă odată/zi
Micospor- în cremă odată/zi înaintea somnului cu formarea stratului subţire. El se utilizează după 3-4 săpt.
după începutul tratamentului cu grizeofulvină. Dacă la examinarea cu lampa Wood se observă focare de
luminiscenţă se aplică emplastru cu grizeofulvină de 5% pe 3-4 zile apoi se efectuează epilaţia.

Pielea glabră Pielea se prelucrează cu soluţie de iod 2-5% spirtuosă, apoi se aplică unguente antifungice sus numite.
Pielea glabră + Grizeofulvina de 21-22 mg/kg se împarte în 2 părţi cu asocierea cu preparate keratolitice cu următorul
părul pufos conţinut:
acid salicilic 3.0
kolodi până la 30.0
acid salicilic sau lactic
rezorcină 15.0
colodii 55.0
unul din preparate sus numite se aplică de 2 ori în 3-4 zile după 24 ore se aplică ung. Salicilic de 2% sub
pansament ocluziv.
 MICROSPORIA – TRATAMENT
1. Tratamentul local - include utilizarea preparatelor iodate cu concentraţia 1-2 %:
alcool iodat, glicerină iodată în badijonări locale 1-2 ori pe zi timp de 2-3 săptămâni.
Acidul benzoic, rezorcina, fenolul, fuxina, acidul acetic, timolul utilizaţi în diferite
combinaţii şi în excipienţi potriviţi exercită remarcabile efecte antifungice.
Unele preparate mercuriale şi sulful sunt bune antimicotice dar trebuie utilizate cu
prudenţă.
Achiziţiile recente ale terapiei antifungice au început cu derivaţii imidazolici –
Clotrimazol, Ketoconazolul, Econazolul, Miconazolul, Sulconazolul, toţi aceşti agenţi
putând fi utilizaţi în diferite forme galenice cum ar fi creme, unguente, pudre,
loţiuni.
Superiori imidazolilor dar derivaţi din aceştia sunt derivaţii triazolici: Itraconazol şi
Terbinafina. O eficienţă antimicotică deosebită au şi alilaminele cum ar fi Naftilina şi
Terbinafina. Apoi din grupul morfoline, Apomorfolina. De amintit Flucitozina şi
Ciclopiroxolamina dotate cu certe capacităţi antifungice.
Tratamentul local nu e numai strict medicamentos. Raderea sistemetică a pielii
capului în pilomicoze trebuie practicată săptămânal timp de două luni, epilarea cu
pensa a tuturor firelor de păr afectate. Expunerea la soare sau şedinţele de
expuneri la ultraviolete în sezonul de iarna au bun efect antimicotic.
 MICROSPORIA – TRATAMENT
2. Tratamentul sistemic - se aplică per secundam intentionem în cazul
eşecului tratamentului local sau concomitent cu tratramentul local.
Trebuie menţionată Grizeofulvina un antibiotic-antifungic de mare
eficienţă extras din culturile de streptomyces griseus ce dă rezultate
terapeutice deosebite atât în epidermomicoze cât mai ales în pilomicoze.
Doza de administrare a Grizeofulvinei e 15-25 mg/kg corp/zi până la
primul control negativ, apoi se va administra peste o zi 10-20 zile, după
ce două pastile pe săptămână timp de zece zile. Contraindicaţii pentru
administrarea grizeofulvinei sunt bolile de sânge, de ficat, de rinichi,
porfiria, neoplasmele maligne.
Concomitent cu administrarea grizeofulvinei, în afectarea scalpului
placardele se ung cu tinctură de iod dimineaţa şi cu unguent de sulf-
gudron 10-15% sau cu unguent Wilkinson seara (răzând părul o data la 7-
10 zile pentru înlăturarea sporilor virulenţi); capul poate fi spălat de 2-3
ori pe săptămână. La antrenarea în proces a părului scurt, pentru
expulzarea lor, se aplică unguentul detaşant Arievici (acid salicilic 12g,
acid lactic 6g, vaselină 82g).
 MICROSPORIA – TRATAMENT
2. Tratamentul sistemic
În cazurile când grizeofulvina este contraindicată, părul de pe cap se
înlătură cu emplastrul epilinic 4% (epilina 4 g, apă distilată 15 ml,
lanolină deshidratată 22 g, ceară de albine 5 g, emplastru de plumb
54 g), care se dozează reieşind din masa corporală a pacientului: la
masa de 10kg-2 g, 12kg-3 g, 19-25kg –5 g, 50kg–12kg.
Înainte de a folosi emplastrul epilinic părul se rade numai pe
suprafaţa de aplicare a emplastrului, celelalte regiuni se tund scurt.
Copiilor în vârstă de până la 6 ani emplastrul se aplică o singură dată
pe 15-18 zile, celor mari şi adulţilor–de două ori, cu schimbarea
bandajului după 8 – 10 zile.
 MICROSPORIA – TRATAMENT
2. Tratamentul sistemic
În folosirea emplastrului epilinic foarte rar, dar totuşi pot fi reacţii
adverse cum ar fi conjunctivita, blefarita, cefaleea, dereglarea
somnului, erupţiile acneiforme şi foliculare pe faţă, hiperkeratoza
foliculară pe scalp. La apariţia lor emplastrul se înlătură. Până la
folosirea emplastrului epilinic şi timp de 10 zile în procesul folosirii lui
este necesară examinarea zilnică a sângelui şi a urinei.
Alte preparate antifungice utilizate în tratamentul microsporiei sunt
Fluconazolul, Itraconazolul, Trebinafina ce se administrează 1-2 ori pe
zi timp de 4-8 săptămâni.
La finele tratamentului se face de trei ori la rând examinarea
microscopică a părului colectat mai ales din locurile afectate, la
intervalul între examinări 7-10 zile. Copiii pot frecventa grădiniţa şi
scoala numai după trei probe negative şi dezinfecţia finală la
domiciliu.
 MICROSPORIA – TRATAMENT
Termenul posterapeutic de colectare a materilului la fungi:
pielea glabră - imediat după sfârşitul tratamentului, pe
urmă după 3-4 zile până la rezultat negativ şi după 5-7 zile;
părul - după 14 zile de tratament.
 
Criterii de curabilitate:
3 investigaţii negative la microsporie
rezultatul negativ la luminescenţa cu lampa Wood .
 MICROSPORIA – PROFILAXIA
Activitatea de combatere a microsporiei se bazează pe metoda de
dispensarizare, care cuprinde următoarele măsuri:
1. inregistrarea obligatorie a tuturor cazurilor de îmbolnavire şi
informarea despre aceste fapte a instituţiei superioare
dermatovenerologice, unde se întocmeste un plan de măsuri
concrete.
2. examinarea periodică a copiilor şi personalului de serviciu la
instituţiile de copii.
3. tratamentul oportun, eficace şi gratuit al tuturor bolnavilor de
tricofiţie, microsporie, flavus.
4. efectuarea a 3 investigaţii consecutive:
– imediat după tratament
– 5-7 zile după tratament
– la o lună după tratament
5. depistarea surselor de infecţie în termene restrânse.
 MICROSPORIA – PROFILAXIA
6. examinarea tuturor membrilor familiei pacientului
7. activităţi de educaţie sanitară, mai cu seamă printe elevi, părinţi şi
lucrătorii instituţiilor de copii.
8. controlul strict al frizeriilor:
- controlul lucrătorilor
- controlul îndeplinirii măsurilor sanitare
- dezinfecţia instrumentelor cu soluţie de
formalina 3%
- călcarea cu fier de călcat fierbinte.
9. coordonarea lucrului curativo-profilactic al medicilor dermatologi şi
pediatru cu activitatea statiilor sanitaro-epidemiologice şi instituţilor
veterinare.
10. dezvoltarea culturii sanitare în populaţie.
 MICROSPORIA – PROFILAXIA
Dezinfecţia în condiţii casnice
Fierberea în soluţie de săpun- sodică de 1%- 15 minute de la
momentul când soluţia se dă în clocot. Conţinutul soluţiei-
10 g de săpun + 10 g sodă caustică.
De 5 ori călcarea lengeriei cu fierul de călcat.
Folosirea soluţiilor dezinfectante- cloramină 5% 3 ore
expoziţia, lizol- 5% 30 minute expoziţia.
Utilizarea respiratorului după ce partea materică se aplică în
soluţie de cloramină 5% cu expoziţia 3 ore.
Activităţile de dezinfecţie în focarele de infecţie, precum şi
prin arderea căciulelor, broboadelor şi alte vestimentaţii
infectate de agenţi patogeni.
 MICROSPORIA – PROFILAXIA
Imunitatea
Infectarea secundară poate să nu apară la persoanele ce au suportat
forma infiltrativă sau supurativă, astfel instalându-se o imunitata
specifică dobândită.
Acest dermatofit este incapabil să invadeze ţesuturile rămânând
ectoparazit.
Teoretic se presupune că nu există o confluare directă între dermatofiţii
din ţesuturi şi sistemul imunocompetent. De aceea este mai dificil de
acceptat posibilitatea realizării unui mecanism imunologic .
Microsporii invadează firul de păr în zona emergenţei sale şi declanşează
o reacţie inflamatorie foarte discretă. Mai mult ca atât fragilizează firul
de păr printr-o aglomerare de spori şi penetrare in interiorul firului de
păr, realizându-se infecţie de tip ecto-endotrix.
Dispensarizarea
Pielea glabră 1 lună supravegherea la medicul de familie
Partea pilorică a capului 3luni, după externare primul control la 10 zile.
 MICROSPORIA – EVOLUŢIA, PROGNOSTIC
M. este larg răspândită pe tot arealul geografic, dar mai frecvent este
întâlnită în ariile urbane.
În 1966 primele cazuri de M. au fost depistate în Slovenia, rămânând
sporadice până în anul 1977. În următorii 10 ani numărul de îmbolnăviri
a crescut necontenit astfel încât în fiecare an se înregistrează câteva sute
de cazuri. Transmiterea se face în deosebi prin pisici, migrarea
populaţiei, turism. În Slovenia răspândirea e influienţată în special de
Italia unde M.canis reprezintă 70% din cazurile de dermatofiţie izolată.
Un factor epidemiologic important este răspândirea bolii prin animalele
infectate ce suportă forma subclinică. Aceasta complică depistarea
animalelor bolnave şi tratamentul lor.
Necesitând un tratament îndelungat, lipsa de la serviciu, riscul pentru
sănătatea populaţiei, cheltuielile pentru diagnostic, tratament, expun M.
la nivelul unei probleme epidemiologice, medicale globale.
Pentru prevenirea infecţiei este necesară anunţarea precoce a serviciului
veterinar, dermatologic, epidemiologic.