TIPURI DE CHESTIONARE

FOLOSITE PENTRU CERCETAREA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE

 TIPURI DE CHESTIONARE

• În ultimele decenii preocuparea de a controla costurile in

sănătate a reprezentat un stimul puternic pentru cercetarea
eficacității și eficienței serviciilor de sănătate.

• Astfel a apărut o gamă largă de măsurători proiectate să

estimeze nevoile pentru îngrijiri de sănătate și rezultatele acestor
îngrijiri.
 TIPURI DE CHESTIONARE

• De-a lungul timpului au fost dezvoltate diferite instrumente.

• Aplicarea lor adesea nu este ușoară deoarece survin probleme de genul:

adaptarea întrebărilor, alocarea unui timp pentru colectare de date și analiză,
comunicarea și răstălmăcirea în limbaj eliberat de termeni statistici.

• Avantajul enorm este acela că decizia privind resursele are o probabilitate mult
mai mare de a fi pertinentă, nuanțată în comparație cu situația când orientarea este
luată pe bază de date statistice destul de generale și nespecifice.
 TIPURI DE CHESTIONARE

• Se va face o trecere în revistă a principalelor instrumente consacrate în practica clinică, în

cercetarea și programare cu intenția ca cei interesați să repereze instrumentul adecvat pentru domeniul său
specific.

• Se vor aborda:
 Chestionare pentru măsurare a funcționalității
 Chestionare pentru măsurarea suportului social
 Chestionare pentru măsurarea satisfacției pacientului
 Chestionare pentru măsurarea unor condiții patologice specifice
 Chestionare pentru măsurare multidimensională
 MĂSURAREA FUNCȚIONALITĂȚII

• Măsurătorile se referă la incapacitate și handicap, se sprijină pe conceptul de

activități ale vieții zilnice și descriu impactul bolilor cronice asupra vieții suferinzilor.

• Index of Independence in Activities of Daily Living (ADL) (Indicele privind gradul de

independență in desfășurarea activităților zilnice) (Katz și colaboratorii, 1959) - măsoară și
evaluează gradul de incapacitate funcțională sau independență al oamenilor suferind de boli cronice,
mai ales vârstnici.
 MĂSURAREA FUNCȚIONALITĂȚII

• Șase activități sunt incluse în acest indice: spălatul, îmbrăcatul, mersul

la toaletă, mutatul în sensul de deplasare, continența și hrănirea.

• Individul este evaluat pe o scala cu trei grade de independență pentru

fiecare activitate.
Spălatul ( se referă la baia cu buretele, cadă sau duș)

1. nu primește ajutor (intră și iese singur din cadă)

2. primește ajutor la spălat doar pentru o parte a corpului (cum ar fi spatele

sau picioarele)

3. primește ajutor la spălat mai mult decât pentru o parte a corpului

 Îmbrăcatul (se referă la scoaterea hainelor din dulap sau
sertare, inclusiv lenjerie, hainele pentru exterior și
mânuirea închizătorilor la haine)

1. își ia hainele și se îmbracă singur

2. își ia hainele și se îmbracă fără ajutor cu excepția legatului la șireturi

3. primește ajutor la îmbrăcat sau stă parțial sau complet dezbrăcat

 Mersul la toaletă (pentru eliminarea scaunului și urinii,
spălatul după proces și aranjarea hainelor)

1. merge la toaletă, se curăță singur și își aranjează hainele fără ajutor (poate utiliza obiecte
pentru sprijin cum ar fi bastonul, scaunul cu rotile, și poate mânui plosca sau comoda)

2. primește ajutor când merge la toaletă ori la curățat, sau la aranjatul hainelor, când
folosește plosca sau comoda.

3. nu merge la toaletă pentru procesul eliminării.

 Mobilitatea

1. coboară sau urcă în pat fără ajutor, se poate muta de pe scaun( poate folosi
obiecte ajutătoare ca bastonul, scaunul cu rotile)

2. se mută din pat sau scaun cu ajutor

3. nu coboară din pat

 Continența

1. are controlul urinii și scaunului complet

2. are ocazional “accidente”

3. folosește cateter sau e incontinent

 Hrănirea

1. mănâncă fără ajutor

2. mănâncă singur dar are nevoie de ajutor la tăiatul alimentelor sau întinsul
untului pe pâine

3. necesită ajutor la mâncat sau se hrănește prin tub sau cu lichid intravenos
 SCORUL

A - independent în hrănire, continență, mutat, mersul la toaletă, îmbrăcat si spălat

B - independent în toate mai puțin o funcție
C - independent în toate mai puțin spălat și oricare altă funcție
D - independent în toate mai puțin în spălat, îmbrăcat și oricare altă funcție
E - independent în toate mai puțin spălat, îmbrăcat, mersul la toaletă și oricare altă funcție
F - independent în toate mai puțin spălat, îmbrăcat, mersul la toaletă, mutat și oricare altă funcție
G - dependent în toate cele șase funcții
Altele - dependent în cel puțin două funcții, dar neclasificabil în C, D, E sau F.
 SCORUL

 Indicele e cel mai bine de utilizat în instituții închise, unde observația

este facilă și mai ales în spitale.

 Oricum a fost folosit în studii comunitare și în îngrijirile de sănătate

primară.
 The Funcțional Status Index (FSI)
(Indicele stării funcționale)

 The Funcțional Status Index (FSI) (Indicele stării funcționale)-

(Jette 1978, 1980) măsoară gradul de dependență, durere și dificultate
experimentată de oamenii cu artrită care trăiesc în comunitate și este folosit
atât în practica clinică cât și în cercetare ca instrument de evaluare.
 Indicele stării funcționale chestionează:

Mobilitatea generală: Activități ce utilizează mâna:

 mersul pe jos în interior  desfacerea recipientelor

 urcatul scărilor  scrisul

 mobilizarea de pe scaun  telefonatul

 Indicele stării funcționale chestionează:

Îngrijiri personale
Activități interpersonale:
 spălatul tuturor părților corpului

 îmbrăcatul hainelor
 șofatul

 vizitarea prietenilor Treburi casnice

 spălatul rufelor
 prezența la întâlniri
 munca în curte
 performanța la servici
 aspiratul covorului
 CATEGORII DE RĂSPUNS

Durere
Ajutor:
 lipsa durerii

 durere ușoară
 independent  durere moderată

 folosește dispozitive ajutătoare  durere severă

 necesită ajutor uman

Dificultate
 necesită ajutor uman și dispozitive ajutătoare  dificultate ușoară
 dificultate medie-dificultate severă
 inapt pentru activități
 fără dificultate
MĂSURĂTORI ALE SUPORTULUI SOCIAL

 Rand Social Activities Questionnaire (Chestionarul Rand al Activităților Sociale) (Donald și

alții 1978) - a fost dezvoltat pentru a măsura bunăstarea socială în cadrul experimentului Rand Health
Insurance Experiment (HIE).
 A fost proiectat pentru a examina ce efecte au îngrijirile de sănătate asupra contactelor sociale
și resurselor adulților, în contextul diferitelor tipuri de sisteme de asigurare; ulterior a fost folosit pentru
a examina relația dintre suportul social, consumul de îngrijiri medicale și starea de sănătate fizică și
mentală.
 Este un instrument de cercetare adecvat pentru compararea populațiilor.
 Descriere
1. Câte familii din cartier cunoașteți foarte bine cu care să vă vizitați reciproc ?
2. Câți prieteni apropiați aveți - oameni în prezența cărora vă simțiți confortabil și puteți discuta toate problemele care
vă preocupă (inclusiv rudele) ?
3. Pe parcursul unui an, cât de des vă întâlniți cu prietenii sau rudele în condiții ca de exemplu de a ieși în oraș sau de a
vă vizita reciproc ?
 în fiecare zi
 de mai multe ori pe săptămână
 o dată pe săptămână
 de 2-3 ori pe lună
 o dată pe lună
 de 5-10 ori pe an
 Descriere
4. Luna trecută cât de des ați fost vizitat acasă de prieteni (a nu se include rudele) ?
5. Cât de des v-ați vizitat prietenii la ei acasă luna trecută (a nu se include rudele) ?
6. Cât de des ați vorbit la telefon cu prieteni apropiați sau rude luna trecută ?
7. Cât de des ați scris o scrisoare unui prieten sau unei rude luna trecută ?
8. În general cât de bine vă înțelegeți cu alți oameni în prezent –
 ați spune mai bine decât de obicei (1);
 cam la fel (2);
 nu atât de bine ca de obicei (3).

9. Cât de des ați participat la un serviciu religios luna trecută ?

 Descriere

Răspunsuri la întrebările 4, 5, 6, 7, 8, 9

 în fiecare zi
 de câteva ori pe săptămână
 o dată pe săptămână
 de 2-3 ori luna trecută
 o dată luna trecută
 niciodată luna trecută
 Descriere

10. Din câte grupuri voluntare sau organizații faceți parte - cum ar fi grupuri religioase, cluburi, etc ?

11. Cât vă implicați în activitățile grupului din care faceți parte (dacă faceți parte din foarte multe,
luați în considerare doar pe acelea de care sunteți mai apropiat) ?
 foarte activ (1);
 mai puțin activ (2);
 inactiv (3);
 nu fac parte din nici un grup (4).
 Descriere

 Chestionarul a fost proiectat pentru folosirea pe scară largă în populația adultă din SUA.

 Nu a fost folosit pentru persoane mai în vârstă și există temeiuri puternice pentru a presupune
că relațiile între suportul social și sănătate sunt diferite în cazul persoanelor mai în vârstă în comparație
cu adulții activi.
 Descriere

 Rezultatele sunt folosite la comparațiile de grup, dar nu pot fi corespunzătoare pentru judecăți
la nivel individual, și trebuie folosite cu precauție în cazul studiilor la scală redusă, pentru grupuri de
dimensiuni reduse.

 Chestionarul a fost folosit într-o multitudine de alte studii de cercetare, din care cel puțin unul
a fost practicat cu pacienți din îngrijirile de sănătate primară.
 MĂSURĂTORI ALE SATISFACȚIEI
PACIENȚILOR
 Evaluation Ranking Scale (Scala de Evaluare a Cotației) (ERS) ( Pascoe și Attkinson 1983) -
autorii au avut în vedere a dezvolta o măsurare a sănătății pacienților pentru evaluarea comparativă a
serviciilor de îngrijire a sănătății oferite de diverși practicieni și compararea performanțelor obținute de
aceștia.

 Cerințele acestei măsurări sunt: să fie capabilă de a înregistra satisfacția în raport cu aspecte
specifice ale serviciilor de asigurare a sănătății, imună la prejudecăți și alte artefacte, și ușor de
administrat.
 MĂSURĂTORI ALE SATISFACȚIEI
PACIENȚILOR
•Spre deosebire de majoritatea măsurătorilor de satisfacție, ERS este un test pragmatic.
•Pacienților li se înmânează șase carduri, fiecare etichetând și descriind un aspect al prestării serviciului de
sănătate.
•Există două stadii în procedura de evaluare. În primul rând pacientului i se cere să sorteze cârdurile în funcție de
importanța acordată în mod obiectiv serviciului respectiv, fără a ține cont de nevoia personală față de serviciul supus
evaluării.
•După aceasta pacientului i se cere să gradueze calitatea absolută și relativă a serviciului în funcție de fiecare
dimensiune prin amplasarea cardurilor pe un grafic.
• Graficul e format dintr-o singură linie verticală, 0 reprezentând cel mai rău centru de îngrijire a sănătății posibil,
iar 100 cel mai bun posibil. Cardurile pot fi suprapuse, iar spațiile dintre cârduri sunt la discreția pacientului.
 MĂSURĂTORI ALE SATISFACȚIEI
PACIENȚILOR
•Scorurile satisfacției se calculează prin ponderarea elementelor particulare în funcție de importanța
acestora. Scorul fiecărui element se înmulțește cu importanța acordată în prima parte a chestionarului,
celui mai important fîindu-i acordată o pondere egală cu 6, iar celui mai puțin important o pondere egală
cu 1.

•ERS a fost dezvoltat pentru a fi utilizat în cazul consultațiilor acordate adulților la nivelul îngrijirilor
de sănătate primară.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
PSIHIATRIE
•The Basis-32 (Fundamentul) - evaluează rezultatul tratamentului pentru persoanele care primesc
îngrijiri în spitale de psihiatrie.

•The Children's Dispositional HOPE Scale (Scala de Speranță a Copiilor) încearcă să studieze
modul în care copiii între 8 și 16 ani gândesc despre ei și despre cum rezolvă în general lucrurile, pornind
de la ideea că speranța copiilor este legată de modul în care gândesc aceștia pentru a găsi mijloace și căi
pentru a-și atinge scopurile.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
NEUROLOGIE

• The Fisher Grading Scale (Scala Gradientului Fisher) asupra relației CT a hemoragiilor
subarahnoidiene (SAH) cu vasospasmul este o scală folosită în neurochirurgie care alocă scoruri în
funcție de starea circulației intracraniene, evaluată CT, radiologie și clinic, de The Glasgaw Coma Scale
(GCS) (Scorul Glasgow) cuantifică cel mai bun răspuns (răspuns motor propriu-zis, răspuns verbal,
deschiderea ochilor) într-o anumită perioadă motor timp.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
NEUROLOGIE

• Epilepsy Psycho- Social Effects Scale (EPSES) (Scala Efectelor Psiho-Sociale ale Epilepsiei)
evaluează 14 arii psiho-sociale legate de prezența epilepsiei.
• Children's Glasgow Coma Scale (Scorul Glasgow la Copii) pentru copii mai mici de 4 ani
diferă de cea pentru adulți prin unele substitute pentru răspunsul verbal.
• The Glasgow Outcome Scale (Scala Rezultatului Glasgow) alocă scoruri de la 1 la 5 pentru
grade diferite de recuperare după comă.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
APARAT RESPIRATOR

 (Paediatric) Asthma Quality of Life Questionnaire (PAQLQ) (Chestionarul Calității Vieții Copilului
Astmatic)- măsoară impactul astmului copiilor asupra calității vieții asigurate prin îngrijirile primare de sănătate.
 Chronic Respiratory Disease Questionnaire (Chestionarul Disfuncțiilor Respiratorii Cronice) evaluează
atât schimbarea în disfuncțiile provocate de boală cât și starea de sănătate subiectivă în studiile clinice. Conceput
pentru pacienții cu boli obstructive cronice respiratorii de tipul emfizemului și bronșitei cronice, nu este indicat
pentru bolnavii astmatici, dar poate fi folosit în studii clinice și în îngrijirile de sănătate primare.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
TOXICOMANII

 The CAGE Questionnaire (Chestionarul CAGE) - constă din 4 întrebări simple și este
utilizat pentru depistarea pacienților cu alcoolism.

 American Drug & Alcohol Survey (Studiul American despre Droguri și Alcool) evaluează
natura și extinderea consumului de droguri și alcool printre tineri în comunități.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE

ONCOLOGIE - ÎNGRIJIRI PALEATIVE

 Quality of Life (QL) Index -(Indexul Calității Vieții) (Spitzer 1981) - are ca scop
cuantificarea confortului general al bolnavilor de cancer. A fost folosit în studii de evaluare a
tratamentelor specifice și a serviciilor auxiliare prin prisma rezultatelor pacienților.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
ONCOLOGIE - ÎNGRIJIRI PALEATIVE

 QL este format din cinci elemente : activitate, viață de zi cu zi, nevoia de ajutor, sănătate și modul de
a fi perceput, fiecare dintre acestea fiind punctată pe o scală cu trei grade.
 Obiectivul este de a evalua activitatea/ experiența pacientului din luna anterioară prin selectarea
descrierii care se potrivește cel mai bine individului. Deși gradarea fiecărui element este doar ordinală,
scorurile sunt însumate în scopul de a se obține un total al inicelui QL.
 Autorii nu au găsit nici o dovadă că vreun element ar fi mai important decât altul și în consecință au
concluzionat că ponderarea egală pe criterii
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
ONCOLOGIE - ÎNGRIJIRI PALEATIVE

 Indicele QL vizează în primul rând pacienții care suferă de cancer și nu este potrivit pentru
populații relativ sănătoase.
 Deși a fost inițial dezvoltat pentru utilizarea în contextul serviciilor specializate din cadrul
spitalelor, ar putea fi folosit și în îngrijirile de sănătate primară, fie ca un adițional la evaluările clinice
normale, fie pentru cercetare, în scopul evaluării tratamentelor sau a tipurilor de îngrijire în cazul
pacienților suferinzi de cancer sau alte boli terminale.
 CHESTIONARE PENTRU MĂSURAREA
UNOR CONDIȚII PATOLOGICE SPECIFICE
MĂSURĂTORI DIVERSE

 McGill Pain Questionnaire (MPQ) (Chestionarul Durerii McGill) (Melzack 1975) măsoară
cantitativ durerea clinică. A fost inițial destinat să furnizeze o cale de a detecta diferențele între diferite
metode de reducere a durerii (și evaluare a beneficiilor diferitelor terapii); a fost de asemenea utilizat
pentru diferențierea diagnostică (între diferite cauze de durere).

 Se poate utiliza în cercetare, evaluare, practica clinică, asistența primară pentru o gamă largă de
pacienți cu dureri moderate sau severe.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE

 Instrumentele prezentate până acum au fost dezvoltate pentru a măsura dimensiuni particulare ale
sănătății, pentru a evalua funcționarea fizică, sănătatea sau boala mentală și suportul social sau
bunăstarea.

 În ultimii ani, cercetătorii din domeniul măsurării stării de sănătate, au făcut eforturi considerabile
pentru a dezvolta măsurători multidimensionale care încorporează componentele fizice, psihologice și
componentele sociale într-un singur instrument.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE
 Quality of Wellbeing Scale (QWB) - Bush, Anderson, Kaplan și alții 1970 Este un sistem de
măsurare pentru Modelul de Politică a Sănătății Generale General Health Policy care a fost desemnat
pentru a exprima beneficiile îngrijirii medicale în termeni de ani de viață ajustați pentru calitate (Quality
Adjusted Life Years sau Well Years).
 În esență, măsoară calitatea vieții raportată la starea de sănătate și funcționalitate, evaluând
simptomele mobilitatea, activitatea fizică și socială .
 Însumează bunăstarea curentă și prognoza, și este utilizat atât pentru măsurarea nevoilor de îngrijire
cât și a rezultatelor în scopul evaluării programelor de sănătate. A fost utilizat în cercetare, nu în clinică, și
poate fi folosit pentru măsurarea cost-eficacității sau a QALY.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE

 Nottingham Health Profite (NHP) (Profilul Sănătății Nottingham) (Hunt și colaboratorii

1980) - a fost proiectat pentru a evalua suferința percepută de-a lungul diferitelor populații.

 Măsoară nivelul suferinței autoraportate incluzând atât suferința cauzată de schimbările

patologice cât și cea rezultată din condițiile adverse sociale și/sau de mediu.

 NHP este format din doua părți care pot fi folosite în mod independent.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE
 Partea I care e mai utilizată, e formată din 38 de afirmații grupate în cinci secțiuni: mobilitate
fizică, durere, somn, izolare socială, recție emoțională și energie. Numărul întrebărilor de la fiecare secțiune
variază de la trei ca in cazul energiei la nouă la reacția emoțională. Conține întrebări simple, cu cuvinte
puține.
 Permisiunea de a reproduce acest chestionar nu a fost acordată de autori decât pe baza unor cereri
scrise. Nu există o indicație clară asupra perioadei care trebuie luată în considerare : “în acest moment” sau
“în general”.
 Modul de evaluare este simplu, 0 pentru lipsa unui răspuns și 1 pentru un răspuns pozitiv.
Evaluarea este prezentată sub forma unui profil, și nu sub forma unui scor general. Autorii nu recomandă
încercarea obținerii unui scor general și nu există lucrări care să confirme validitatea unui scor general.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE

 Partea a-II-a a lui NHP cere respondenților să indice dacă starea lor de sănătate le afectează
sănătatea în șapte domenii din viața de zi cu zi: locul de muncă, căutarea unui cămin, viața de familie,
viața sexuală, hoby-uri, interese particulare și vacanțe. Răspunsurile sunt de tip DA/NU.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE
 NHP este potrivit pentru a fi folosit pe indivizi sau grupuri de persoane peste 16 ani.
 Studii au demonstrat aplicabilitatea lui pe populații mai în vârstă, bolnave și grav bolnave, cât și pe eșantioane
normale de populație. În ciuda faptului că a fost folosit pe scară largă pentru cercetări asupra populației, conținutul
întrebărilor și distribuția scorurilor sugerează că aplicabilitatea generală a sa este pentru oamenii ce suferă de boli
cronice.
 Studiile recente scot în evidență folosirea sa în cazul pacienților ce au suferit transplant de inimă, cei cu angină
pectorală, artrită reumatoidă, migrene, boală Parkinson, sdr. de colon iritabil și scleroză multiplă.
 Este un instrument care examinează relația dintre patologiile observate și răspunsurile subiective la acestea. A
devenit unul din cei mai folosiți indici în Marea Britanie.
 Pragmatismul și acceptabilitatea din partea respondenților îl face ușor de folosit în îngrijirile de sănătate primară.
 MĂSURĂTORI MULTIDIMENSIONALE

 În alegerea instrumentului trebuie sa se țină cont de scopul studiului (diferențiere, previziune,

evaluare), de tipul acestuia (cercetare, planificare, alocare de resurse), de populația luată în studiu (bolnsai
internați, populația generală) și caracteristicile acesteia.
 BIBLIOGRAFIE

 David Wilkin, Lesley Hallam, Marie-Anne Doggett, Measures of need and outcome for primary health
care, Oxford University Press, 1992

 Crispin Jenkinson, Measuring health and medical outcomes, University of Oxford, 1994

 http://www.windsor.igs.net/~nhodgins/instruments.html