Sunteți pe pagina 1din 22

Siguranţa alimentelor

Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Ambalajul - „mijloc destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un
ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară din punct de
vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii
acestora în stare bună de livrare, în demersul manipulării, a transportului, a
depozitării şi a desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de
garanţie”.
 Ambalarea - „operaţie, procedeu sau metodă, prin care se asigură cu ajutorul
ambalajului, protecţia temporară a produsului, în timpul manipulării,
transportului, depozitării, vânzării, contribuind şi la înlesnirea acestora până la
consumare sau până la expirarea termenului de garanţie”.
 Împachetare - introducerea unui produs alimentar într-un pachet sau recipient
aflat în contact direct cu produsul alimentar respectiv, cât şi pachetul sau
recipientul însuşi. Materialele utilizate pentru împachetare şi ambalare nu trebuie
să reprezinte surse de contaminare microbiologică. (Regulamentului (CE) nr.
852/2004)
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Un ambalaj trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
 să aibă masă şi volum propriu reduse;
 să nu fie toxic nici pentru produs, nici pentru mediul extern;
 să fie compatibil cu produsul căruia îi este destinat;
 să nu prezinte miros şi gust propriu;
 să posede o rezistenţă mecanică cât mai ridicată;
 să fie etanş faţă de gaze, praf, grăsimi;
 să prezinte sau nu permeabilitate faţă de radiaţiile luminoase;
 să aibă formă, culoare, grafică atractive.

 Ambalajul unui produs alimentar trebuie să asigure:


 protecţia produsului în timpul transportului, depozitării, manipulării şi desfacerii, faţă de
anumiţi factori externi (temperatura, umiditatea, lumina, praful, microorganismele sau
insectele).
 păstrarea integrităţii, cantităţii şi calităţii produselor.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Alimentele ambalate direct de producător şi vândute ca atare prezintă un risc mai
mic de contaminare cu microorganisme comparativ cu mărfurile alimentare
ambalate sau reambalate în momentul vînzării către consumator.
 Pentru păstrarea salubrităţii produselor, este necesară respectarea următoarelor
condiţii igienico-sanitare:
 folosirea ambalajelor confecţionate din materiale rezistente la acţiunea
microorganismelor;
 depozitarea ambalajelor în condiţii severe de curăţenie;
 alegerea ambalajelor să ţină cont de compatibilitatea cu caracteristicile produsului.
 Pentru păstrarea calităţii şi securităţii alimentului, este necesară stabilitatea
acestora faţă de produsul cu care vine în contact. Prin contactul acestora cu
produsele şi prin reacţiile chimice care intervin, materialele respective pot
influenţa contaminarea microbiologică a alimentelor.
 Pentru prevenirea unor eventuale contaminări de ordin bacteriologic, ele trebuie
curăţate sau eventual sterilizate.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Importanţa ambalajului, considerat parte integrantă a unui sistem, este evidenţiată de
principalele funcţii pe care ambalajul trebuie să le îndeplinească.
 Funcţia de protecţie şi conservare a produselor - constă în asigurarea protejării calităţii şi
integrităţii produselor de efectele mediului extern, în cazul în care există o corelare perfectă
între ambalaj şi produs.
 Protecţia microbiologică - realizarea etanşeităţii perfecte;
 Protecţia biologică - presupune protecţia produsului faţă de insecte şi rozătoare, utilizându-se
ambalaje confecţionate din sticlă, carton, lemn sau materiale textile.
 Funcţia de manipulare - facilitează manevrarea produsului prin forma sa, volumul, greutatea,
prezenţa unor orificii în scopul prinderii sale cu o mână sau cu un utilaj. Trebuie să asigure o
securitate maximă pentru operatori, garantând în acelaşi timp o bună stabilitate a încărcării.
 Funcţia de depozitare - ambalajul este acela care preia presiunea rezultată în urma operaţiei
de stivuire a produselor. De aceea cerinţele faţă de ambalaj ţin seama de următorii factori:
 ambalajul să fie uşor de aranjat în stivă;
 să fie precizate condiţiile în care poate fi depozitat şi eventualele precauţii în manipulare;
 să reziste la variaţii de temperatură şi umiditate atunci când depozitarea are loc în spaţii deschise.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Funcţia de transport - este prezentă în toate etapele vieţii ambalajului. Produsele sunt
transportate pe căi rutiere, feroviare, pe calea aerului sau pe mare.
 Funcţia de promovare - ambalajul este o interfaţă, un mediu, între produs şi utilizator. Rolul
său nu se limitează numai la acela de a conţine şi proteja produsul, ci şi de a facilita
vânzarea acestuia prin declanşarea actului de cumpărare.

 Materialele utilizate pentru împachetare şi ambalare nu trebuie să fie surse de


contaminare. Materialele utilizate pentru împachetare trebuie depozitate în aşa fel
încât să nu fie expuse riscului de contaminare.

 Operaţiile de împachetare şi ambalare trebuie efectuate în aşa fel încât să se evite


contaminarea produselor. Dacă este cazul şi mai ales dacă se folosesc cutii metalice şi
borcane de sticlă, ele trebuie să fie întregi şi curate.

 Materialele pentru împachetare şi ambalajele reutilizabile pentru produsele alimentare


trebuie să fie uşor de curăţat şi, dacă este cazul, de dezinfectat.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Ambalajele care fac obiectul reglementărilor europene:
 materiale şi obiecte active şi inteligente;
 adezivi;
 ceramică;
 plută;
 cauciuc;
 sticlă;
 răşini schimbătoare de ioni;
 metale şi aliaje;
 hârtie şi carton;
 materiale plastice;
 cerneluri tipografice;
 celuloză regenerată;
 silicon;
 textile;
 lacuri şi produse peliculogene;
 ceară;
 Lemn.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Regulamentele se aplică:
 materialelor şi obiectelor, inclusiv materialelor şi obiectelor inteligente (care prelungesc
durata de conservare a unui aliment sau oferă informaţii privind prospeţimea acestuia -
de exemplu, un ambalaj inteligent îşi poate schimba culoarea dacă alimentul este
alterat), destinate să vină în contact cu produsele alimentare care, în starea de produs
finit:
 sunt destinate să vină în contact cu produse alimentare;
 sunt deja în contact cu produse alimentare şi au fost destinate acestui scop;
 despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor veni în contact cu produse
alimentare sau că vor transfera substanţe constitutive acestora în condiţii de
utilizare normale sau previzibile.

 Prevederile nu se aplică:
 materialelor şi obiectelor care sunt furnizate ca obiecte de anticariat;
 materialelor de acoperire sau de învelire (ex. crusta brânzeturilor, care fac parte din
produsul alimentar şi pot fi consumate împreună cu acesta);
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Regulamentele se aplică:
 materialelor şi obiectelor, inclusiv materialelor şi obiectelor inteligente (care prelungesc
durata de conservare a unui aliment sau oferă informaţii privind prospeţimea acestuia -
de exemplu, un ambalaj inteligent îşi poate schimba culoarea dacă alimentul este alterat),
destinate să vină în contact cu produsele alimentare care, în starea de produs finit:
 sunt destinate să vină în contact cu produse alimentare;
 sunt deja în contact cu produse alimentare şi au fost destinate acestui scop;
 despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor veni în contact cu produse
alimentare sau că vor transfera substanţe constitutive acestora în condiţii de utilizare
normale sau previzibile.
 Prevederile nu se aplică:
 materialelor şi obiectelor care sunt furnizate ca obiecte de anticariat;
 materialelor de acoperire sau de învelire, cum ar fi materialele destinate să acopere
pentru crusta brânzeturilor, preparatele din carne sau fructele, care fac parte din produsul
alimentar şi pot fi consumate împreună cu acesta;
 instalaţiilor fixe publice sau private de alimentare cu apă.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Tipurile noi de materiale şi obiecte destinate să menţină sau să îmbunătăţească
în mod activ starea produselor alimentare sunt proiectate pentru a monitoriza
starea produselor alimentare - materiale şi obiecte inteligente destinate să vină
în contact cu produsele alimentare.

 Materialele şi obiectele active destinate să vină în contact cu produsele


alimentare sunt proiectate pentru a include în mod deliberat în compoziţie
elemente "active" destinate a fi eliberate în produsele alimentare sau de a
absorbi substanţe care provin din produsele alimentare.

 Ex. materialele şi obiectele care sunt utilizate în mod tradiţional pentru eliberarea
ingredientelor naturale din compoziţia lor în tipuri specifice de produse alimentare
în timpul procesului de fabricaţie, cum ar fi butoaiele din lemn sau coaja de brad
pentru brânză.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
 
 Materialele şi obiectele active destinate să vină în contact cu produsele alimentare pot
să modifice compoziţia sau proprietăţile organoleptice ale alimentelor numai cu
condiţia ca modificările să fie conforme cu dispoziţiile comunitare aplicabile produselor
alimentare.

 În special substanţele cum sunt aditivii alimentari încorporaţi intenţionat în anumite


materiale şi obiecte active destinate să vină în contact cu produse alimentare în
vederea eliberării în produsele alimentare ambalate sau în mediul înconjurător al
acestor produse alimentare ar trebui să fie autorizate în conformitate cu dispoziţiile
comunitare relevante aplicabile produselor alimentare.

 De exemplu, materialele şi obiectele active destinate să vină în contact cu produsele


alimentare nu ar trebui să elibereze sau să absoarbă substanţe cum ar fi aldehide sau
amine pentru a masca alterarea incipientă a produselor alimentare. Astfel de modificări
care ar putea disimula semnele alterării iar putea induce în eroare pe consumatori şi în
consecinţă nu ar trebui să fie permise.
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 

 Materiale şi obiecte inteligente:


 materialele şi obiectele care monitorizează starea produselor alimentare ambalate sau mediul în
care se află produsele alimentare;

 Materiale şi obiecte active:


 materiale şi obiecte care sunt destinate să prelungească durata de conservare sau să menţină sau
să îmbunătăţească starea produselor alimentare ambalate;
 acestea sunt proiectate să încorporeze deliberat componente care ar elibera substanţe în produsele
alimentare ambalate sau în mediul în care se află produsele alimentare sau care ar absorbi
substanţe din produsele alimentare ambalate sau din mediul în care se află produsele alimentare.
 Substanţele active eliberate sunt substanţele care sunt destinate să fie eliberate din materiale şi
obiecte active eliberatoare în sau pe produsele alimentare ambalate sau în mediul în care se află
produsele alimentare şi care îndeplinesc un rol în produsul alimentar.
Siguranţa alimentelor
Siguranţa alimentelor
Microbiologia materialelor destinate să vină în
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
contact direct cu alimentele
 
 
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 
 

 Materiale şi obiecte inteligente:


 materialele şi obiectele care monitorizează starea produselor alimentare ambalate sau mediul în care se
află produsele alimentare;
 Materiale şi obiecte active:
 materiale şi obiecte care sunt destinate să prelungească durata de conservare sau să menţină sau să
îmbunătăţească starea produselor alimentare ambalate; Aditivii şi enzimele alimentare ar putea, să fie
grefate sau imobilizate pe material şi să aibă o funcţie tehnologică în produsele alimentare.
 acestea sunt proiectate să încorporeze deliberat componente care ar elibera substanţe în produsele
alimentare ambalate sau în mediul în care se află produsele alimentare sau care ar absorbi substanţe din
produsele alimentare ambalate sau din mediul în care se află produsele alimentare.
 Substanţele active eliberate sunt substanţele care sunt destinate să fie eliberate din materiale şi obiecte
active eliberatoare în sau pe produsele alimentare ambalate sau în mediul în care se află produsele
alimentare şi care îndeplinesc un rol în produsul alimentar.
 Tipuri diferite de materiale şi obiecte active şi inteligente.
 pot fi plasate într-un recipient separat, cum ar fi un săculeţ de hârtie;
 substanţele pot fi direct încorporate în materialul ambalajului, cum ar fi în plasticul sticlei din plastic.
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 

 
 Sistemele de ambalare inteligente oferă utilizatorului informaţii cu privire la
starea produselor alimentare şi nu ar trebui să elibereze constituenţi din
componenţa lor în produsele alimentare.
 Sistemele inteligente pot fi amplasate pe suprafaţa exterioară a ambalajului şi pot
fi separate de produsele alimentare printr-o barieră funcţională, situată în
interiorul materialelor sau obiectelor care intră în contact cu produsele
alimentare,
 Acestea trebuie să împiedice migrarea substanţelor din spatele acestei bariere în
produsele alimentare. În spatele unei bariere funcţionale, se pot utiliza substanţe
neautorizate, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii şi migrarea lor să
rămână inferioară unei limite de detecţie stabilite.
 Pentru a permite identificarea de către consumatori a părţilor necomestibile,
materialele şi obiectele active şi inteligente sau părţile se etichetează, ori de câte
ori acestea sunt considerate ca fiind comestibile cu menţiunea "NU ESTE
COMESTIBIL".
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 

 
Microorganisme care pot fi prezente pe ambalaje

 Ambalajele constituie o importantă sursă de contaminare prin contact, atât a


materiei prime în prima fază a procesului tehnologic cât şi a produsului finit.
Microorganismele care pot fi prezente pe suprafaţa ambalajelor se pot grupa în
două categorii:
 microorganisme saprofite - se găsesc pe suprafaţa ambalajelor şi provin cel
mai des din aer şi apă. Principalii germeni: Pseudomonas, Micrococcus,
Proteus, Streptococcus, Escherichia. Ca mucegaiuri se pot dezvolta: Mucor şi
Rhizopus.;
 microorganisme patogene: Salmonella, Escherichia coli enteropatogenă, S.
aureus, Yersinia enterocolitica, Campylobacter jejuni, Clostridium perfringens,
Clostridium botulinum, Listeria monocytogenes. Ambalajele sunt contaminate
cel mai des cu Salmonella şi Clostridium perfringens.
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 

 
 Evoluţia microorganismelor care pot fi prezente pe suprafaţa ambalajelor
depinde de:
 factorii intrinseci ai ambalajului cum sunt structura, compoziţia şi pH-ul;
 factorii extrinseci repezentaţi de umiditatea relativă şi temperatura atmosferei spaţiului
de depozitare.
 O umiditate relativă ridicată, mai mare de 96%, favorizează dezvoltarea
microbiană, iar una scăzută, între 85-95% se opune acestei dezvoltări şi
favorizează distrugerea unei părţi din microorganismele de pe suprafaţa
ambalajelor.
 Temperatura ridicată este un factor favorabil pentru multiplicarea bacteriilor.
Scăderea temperaturii la nivel de refrigerare nu împiedică dezvoltarea
psihrotrofilor, ci numai a termofililor şi a mezofililor.

 Consecinţele multiplicării microorganismelor pe suprafaţa ambalajelor pot fi de


ordin economic - alterarea şi sanitar - provocarea de toxiinfecţii.
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 
 
 Membranele, cele naturale (conservate prin sărare) au o încărcătură microbiană
ridicată deoarece au venit în contact cu microbiota intestinului (bacterii coliforme şi
alte bacterii de putrefacţie).
 Operatorii din sectorul alimentar care tratează stomacuri, vezici şi intestine să asigure
respectarea următoarelor cerinţe:
 provin de la animale sacrificate într-un abator şi despre care s-a constatat, după efectuarea
inspecţiei veterinare ante-mortem şi post-mortem;
 sunt proprii pentru consumul uman;
 sunt sărate, opărite sau uscate;
 sunt luate măsuri eficiente, pentru evitarea recontaminării.
 Este necesar ca stomacurile, vezicile şi intestinele tratate care nu pot fi păstrate la o temperatură
ambientă să fie depozitate, până la expediere, în stare refrigerată în instalaţii destinate acestei
utilizări. În special produsele care nu sunt nici sărate nici uscate trebuie păstrate la o temperatură
care nu este mai mare de 3°C.
 Din punct de vedere microbiologic membranele artificiale au o încărcătură foarte
redusă şi deci nu contribuie la încărcarea produsului cu microorganisme de
alterare.
(79)

Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 

Produsul Frecvenţa Examen Examen microbiologic Interpretare


controlului senzorial rezultate
Număr total de germeni
SR EN ISO 4833
Materiale utilizate
Ordinul
pentru
Bacterii coliforme ministrului
preambalarea Semestrial Da
ISO 4831şi 4832 sănătăţii nr.
produselor de
976/1998
origine animală
Drojdii şi mucegaiuri
ISO 21527-1
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 
 

Cerinţe privind împachetarea şi ambalarea produselor alimentare

 Materialele utilizate pentru împachetare şi ambalare nu trebuie să fie surse de


contaminare.

 Materialele utilizate pentru împachetare trebuie depozitate în aşa fel încât să nu fie
expuse riscului de contaminare.

 Operaţiile de împachetare şi ambalare trebuie efectuate în aşa fel încât să se evite


contaminarea produselor. Dacă este cazul şi mai ales dacă se folosesc cutii metalice şi
borcane de sticlă, ele trebuie să fie întregi şi curate.

 Materialele pentru împachetare şi ambalajele reutilizabile pentru produsele alimentare


trebuie să fie uşor de curăţat şi, dacă este cazul, de dezinfectat.
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 
Siguranţa alimentelor
Materiale destinate să vină în contact direct cu alimentele
 

S-ar putea să vă placă și