Universitatea de Stat din Moldova. Facultatea Relații Internaționale Științe Politice și Administrative.

Departamentul Relații Internaționale.

TEMA 5: „ANALIZA COMPARATĂ A FEMEII:

PERSPECTIVE DE VIITOR ÎN RELIGIILE CREȘTINĂ
ȘI ISLAM.”

A realizat:
Postovan Tinia
Munteanu Liviu
Buga Alexandru
Ionesie Ion
Coordonator: Rotaru Veronica Dr. Conf. Univ
Cuprins:

1. Prezentarea generală a religiilor creștină și islam

2. Imaginea femeii în religia creștină și islam
3. Perspectivele de viitor ale femeii în religie
4. Concluzii
 Prezentarea generală a religiilor creștină și islam
Creștinismul este una din cele trei
religii monoteiste contemporane, alături
de iudaism și islam. Considerând
împreună catolicii, protestanții și ortodocșii sub
eticheta globală de „creștini”, religia acestora este,
actualmente, cea mai importantă din punct de
vedere numeric, cu un număr de 2,4 miliarde de
adepți. . Ca moștenitor al tradiției religioase
orientale, creștinismul perpetuează până în zilele
noastre credințe și mituri născute pe
malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani.
Instituția specifică creștinismului este Biserica.
Autoritatea doctrinală este Sfânta
Scriptură sau Biblia, la care se adaugă, în ortodoxie
și catolicism, tradiția Bisericii.
Creștinismul este religia acelora care
mărturisesc credința în Iisus Hristos și purtător al
unui mesaj universal de mântuire propovăduită
de apostoli. Sintagma "Fiu al lui Dumnezeu"
trebuie înțeleasă aici în sensul dat ei de către
creștini, căci ea este veche, precedând creștinismul.
Islamul este o religie avraamică, monoteistă, fiind a
doua religie în lume în ceea ce privește numărul de
adepți, după creștinism. Sensul general al cuvântului
Islam este pace și supunere față de Allah, Creatorul
tuturor lucrurilor. Religia a fost fondată în secolul al
VII-lea în Peninsula Arabă, pe teritoriul actual
al Arabiei Saudite, de către profetul Muhammad și
bazată pe textul religios cunoscut sub numele de Coran.
Pe parcursul timpului s-a răspândit pe un larg teritoriu
care se întinde în Europa, Asia și Africa de Nord.
Musulmanii cred că Islamul este ultimul din mesajele
dumnezeiești, de asemenea, că Muhammad este ultimul
profet și mesager al lui Allah, ei cred și în toți profeții și
apostolii care au fost trimiși pentru umanitate înainte de
Profetul Mohamed, precum Avraam, Iosif, Moise, Isa
ibn Maryam și mulți alții, care sunt sau nu menționați
în Coran, cred în scrierile lor și în mesajele pe care le-a
dat Allah lor pentru a le explica oamenilor,
precum Tora, Psalmii și Evanghelia.
 Imaginea Femeii in religia creștină

Mulți creștini pretind că religia lor a ridicat femeile de la un nivel al degradării, la un

nivel mai ridicat al egalității. Dar de-a lungul istoriei sale, religia creștină a interzis
femeilor dreptul lor la a fi tratate ca și ființe umane egale. În zilele noastre, biserica
catolică, a Mormonilor și alte religii creștin-fundamentaliste interzic femeilor să ocupe
vreun loc în ierarhiile bisericești alături de bărbați. Aceste biserici se opun legislației
pentru a oferi drepturi egale.
Statutul inferior al femeii în timpul iudaismului și, mai târziu, în timpul
creștinismului, este un rezultat logic, un rezultat al atitudinii sexiste a Bibliei față de
femei. Parcurgând Biblia putem observa o inegalitate evidentă între bărbați și femei.
Bărbații sunt considerați mai importanți, mai utili, mai valoroși și mai deștepți decât
femeile. Rolul femeii este să tacă, să asculte de soțul ei, să poarte și să dea naștere la cât
mai mulți copii. Femeilor nu le este permis să aibă vreo autoritate asupra bărbaților.
Idealul biblic este întotdeauna femeia supusă.
 Imaginea Femeii in religia creștină
Aceste atitudini biblice reflectă ideile societății primitive din perioada în care a
fost scrisă Biblia. Fără îndoială, nevoia de a justifica această atitudine
dezechilibrată față de femei a condus la inventarea mitului Evei. Eva, în
„slăbiciunea” ei, a mâncat fructul interzis și, în consecință, a nenorocit omenirea pe
vecie.
Această singură poveste a dat un motiv rațional pentru ura împotriva femeilor.
Câteva femei au fost glorificate în povestea lui Ruth și cântecul lui Solomon, dar
ele au fost lăudate doar pentru obediența lor și pentru spiritul lor de luptă. Aceste
cărți sunt, uneori, dovezi ale unor atitudini pozitive ale Bibliei față de femei. Noile
traduceri și revizuiri ale Scripturii or fi schimbând ele unele cuvinte, dar
misoginismul tradițional rămâne.
 Imaginea Femeii In Religia Islamica
Femeile sunt adesea în centrul În societate există un decalaj mare între ceea ce
discursurilor naționaliste din țările reprezintă Islamul și ceea ce este realitatea socială în
musulmane. Ele sunt folosite pentru a ceea ce privește statutul femeii, agravând astfel
simboliza atât aspirațiile progresiste ale percepțiile greșite și stereotipurile negative. Conform
statutului religios al femeilor și al Coranului, femeile
elitei seculare, cât și autenticitatea și bărbații sunt egali în fața lui Allah. În unele puncte
culturală exprimată în termeni islamici. femeile sunt într-o poziție mai înaltă.
Ca atare, ele sunt centrale atât pentru
naționalismul laic, cât și pentru cel
religios.
În plus, islamul stabilește drepturi egale
pentru femei în domeniul educației.
Femeile au, de asemenea, sarcina
suplimentară de a se educa în domeniile
culturii, afacerilor și științei.

Alte valori precum educația sau angajamentul politic nu apar
deloc în tabloul tradițional al femeilor, deoarece încalcă Idealul
dat. De exemplu, în Afganistan sau Pakistan, există problema că
femeile trebuie să fie instruite de o femeie în școli, dar atâta timp
cât nicio femeie nu are dreptul să primească o educație
acceptabilă, această problemă rămâne într-un cerc vicios.
Comportamentul tradițional față de femei reduce adesea
libertatea și egalitatea mai mult decât o face Islamul. Îndatoririle
religioase sunt atât de puternic exacerbate de tradiție, încât valori
precum libertatea și egalitatea nu mai au loc în imaginea
tradițională a femeii, ceea ce trage în jos statutul social al femeii.
Prin influența mass-media ,imaginea femeii în Islam crește
și lasă impresia că femeile musulmane nu au drepturi și libertăți,
deși acestea sunt dictate de religia lor. Această imagine falsă a
femeilor musulmane este întărită prin acuzații că multe femei
musulmane își poartă basma din constrângere și nu din liberul
arbitru, astfel încât religia este văzută ca o restricție a libertății lor
de alegere. Acest lucru îi afectează nu numai pe oamenii care au
deja o impresie negativă a femeilor musulmane și a religiei islam,
dar și a femeilor musulmane, care nu se mai simt confortabil în
poziția lor prin mass-media și acuzații incorecte.
În mod tradițional, rolul femeilor în islam a fost redus la
preocupări familiale. Dar asta nu înseamnă că religia încalcă
libertatea femeii. Are drepturi! Inclusiv munca, educația. Un
alt lucru este că credința o obligă să asculte de bărbați.
Depinde de ei dacă o femeie musulmană va putea duce o
viață plină în societate sau va fi angajată într-o viață pur de
familie. În societatea islamică modernă, persistă o fuziune a
tradițiilor și a tendințelor mai libere, de exemplu, venerația
bătrânilor și ascultarea femeilor față de bărbați cu divorț și
lupta pentru autodeterminarea femeilor.
Desigur, viața unei femei în Islam nu se limitează la
treburile casnice. O femeie musulmană poate face afaceri,
poate lua parte la viața politică a societății. De exemplu, soția
profetului Muhammad Khadija a făcut o treabă excelentă în
afacerile comerciale, istoria cunoaște un număr considerabil
de femei musulmane care au condus cu pricepere statul.
Perspectivele de viitor ale femeii în religie

Pînă la urmă, deşi avem impresia că noi stabilim coordonatele între care ne desfăşurăm activitatea, de
fapt, are loc exact contrariul. Viaţa noastră este, credem, o subsumare a tuturor acelor constrîngeri,
conştientizate sau nu, pe care societatea ni le impune. Faptul că femeia şi-a dobîn-dit o independenţă la care,
fără îndoială, n-ar fi îndrăznit să spere măcar, cu douăzeci de ani în urmă, nu înseamnă că a evoluat în bine. A
demonstrat doar, şi asta în dezavantajul condiţiei sale, că este în stare să preia de pe umerii bărbatului orice
sarcină care, în mod tradiţional, i-ar fi reve-nit acestuia din urmă. Iar asta, spre alienarea progresivă a
sentimentelor familiare şi paterne ale jumătăţilor noastre. Poate părea un punct de vedere subiectiv, însă vă
asigurăm că nu este aşa. Uitîndu-ne în jur, vedem că avem din ce în ce mai multe femei care deţin poziţii-
cheie, în timp ce bărbaţii se mulţumesc cu rolul de executanţi, mult mai comod pentru ei, mai ales dacă au so-
ţie care cîştigă suficient pentru a-i scuti pe ei de griji şi responsabilităţi inutile. Se pare că sarci-nile prin
excelenţă masculine altădată, asumate azi de către femei, duc la apariţia unui tip de fe-meie care nu mai are
atributele clasice ale feminităţii, nu mai este romantică, ci devine agresivă, demonstrînd astfel o posibilă
pseudoteorie a masculinizării.
 Femeia creștină
Femeia nu-şi desfăşoară activitatea numai în familie, ca
mamă şi soţie. Femeia formată sufleteşte în lumina
învăţăturilor creştine se dăruieşte cu aceeaşi dragoste şi
societăţii.
Aceasta este axioma de baza care este și va fi in religia
creștina cât in viitorul apropiat atât și îndepartat. Este
destul de clar ca tot mai des vom vedea femei pe posturi
inalte la state puternice sau mai putin puternice, însă asta
nu va insemna că aceste femei nu vor avea familii și nu
vor da viață. Totuși consider că natalitatea in statele
creștine treptat va scădea, din motivul că tot mai multe
femei vor dori un progres carierist.
Femeia islamică
Conform moderniștilor, Coranul a fost revelat la un anumit moment și într-un
context social specific. Scopul lor este de reinterpreta aceste prevederi în cheie
modernistă. Dificultatea cu care se confruntă moderniștii este că dacă iau
textul coranic ca atare, fără a-l interpreta astfel încât să se conformeze
tendințelor și modelor sociale actuale, sunt adesea mai aproape de înțelesul și
scopul său original. Spre exemplu, versetele care permit poligamia impun ca
fiecare soție să fie tratată egal. Tradiționaliștii interpretează egalitatea în
termeni legali: dreptul fiecărei soții la propria locuință, la egalitate în privința
întreținerii materiale. Moderniștii subminează întreaga instituție, adăugând o
dimensiune emoțională și psihologică noțiunii de egalitate, argumentând că,
deoarece nu se poate aștepta ca un bărbat să fie egal implicat emoțional față de
toate soțiile sale, poligamia este efectiv eliminată.
Luand în considerare că totuși viitorul pare a fi unul perspectiv pentru femeile
ce sunt islamice. Trebuie de menținut ideea că teoria este uneori mai severă
decât practica în încurajarea fidelității conjugale, reciproca se poate aplica în
cazul moștenirii. În multe ținuturi musulmane femeilor le-au fost refuzate
sistematic drepturile de moștenire conform legii islamice, fie prin presiunile
familiei, fie prin tertipuri juridice. Căsătoria între veri de gradul întâi, permisă
în islam, este de multe ori impusă, fetele fiind obligate să se mărite cu verii lor
primari pentru a menține averea în familia patriarhală.
Viitorul femeii islamice este unul stabil bun însă religia islamică sa dovedit a
fi una destul de categorică și este foarte mult legat de cultură lucrurile date.
Consider ca totuși mari schimbări de la etapa actuală nu vor fi, însă se vor
adauga plusuri și vor scade minusurile treptat.
 Concluzii
Studiul realizat, examinează femeile în contextul diferitelor credințe religioase. Aceasta include luarea
în considerare a rolurilor de gen feminin în istoria religioasă, precum și a modului în care femeile
participă la religie. Se acordă o atenție deosebită modului în care religia a fost folosită ca instrument
patriarhal pentru a ridica statutul și puterea bărbaților asupra femeilor, precum și modul în care religia
descrie genul în doctrinele religioase. În timp ce unele perspective în cadrul religiei au susținut
egalitatea între sexe, altele au mai înrădăcinate în patriarhia lumii antice echivalează principiile
culturale cu cele religioase pentru a oprima femeile. Femeile erau mereu supuse în multe feluri precum
faptul că li se cere nu numai să fie supuși soților lor, ci și bisericii, comunității și lui Dumnezeu. Acest
lucru sugerează că bărbații sunt de primă mână în creștinism și se adaugă la problema egalității în
drepturi pentru femei în religie. Putem menționa că bărbații și-au păstrat poziția dominantă, iar femeile
au fost obligate să fie ascultătoare de soții, tații și chiar fiii lor. Acest lucru s-a datorat mai puțin
învățăturilor religiei decât normelor culturale ale epocii în care a apărut. Putem aminti, că familiile
trăiau în gospodării în care femeile erau văzute ca proprietatea soților lor și erau menite doar să
îndeplinească sarcini casnice, dezumanizându-le în cele din urmă.
Deci în consecință putem afirma că imaginea femeii în religiea va avea mereu o abordare aparte, pentru
că religia va avea o influiență destul de mare asupra femeii, chiar dacă modul în care este privită acum
și poate modul cum va fi privită în viitor va fi diferită față de secole precedente.