INTRODUCERE

PRINCIPALELE PROCESE
HISTOPATOLOGICE CUTANEO-MUCOASE
Structura histologică a pielii
Principalele procese histopatologice cutaneo-
 Epidermice:
mucoase
Hiperplazice
Tulburări de keratinizare
Procese degenerative
 Epidermice cu participarea dermului:
Spongioza
Flictenizarea
Pustulizarea
 Dermice:
Inflamatorii
Degenerative
Proliferative
Principalele procese histopatologice
cutaneo-mucoase epidermice
Hiperplazice:
Hiperkeratoza (îngroșarea stratului cornos) – ichtioza
(orto), psoriazis (para)
Hipergranuloza (îngroșarea stratului granulos) –
lichen plan, veruci vulgare
- Acantoza (îngroșarea stratului spinos) - psoriazis
Tulburări calitative ale keratinizării: -
diskeratoza: keratinizare vicioasă şi precoce
 Procese degenerative:
 degenerescenţă vacuolară şi balonizantă: mărire a volumului celular
însoţită de modificări degenerative nucleare (celule multinucleate) – în
viroze cutanate acute (herpes, herpes zoster, pox-viroze);
 degenerescenţa de lichefacţie – specifică stratului bazal al
epidermului, cu pierderea consecutivă a aranjamentului ordonat,
tumefiere celulară şi vacuolizare, până la dispariţie (ex: lichen plan,
lupus eritematos cronic).
Principalele procese histopatologice cutaneo-
mucoase epidermice cu participarea dermului
Spongioza – apariţia veziculei interstiţiale
Flictenizarea – prin clivaj indus de toxine microbiene,
procese imunologice (autoimune, alergii),
dismetabolisme, factori exogeni
Pustulizarea – mici colecții purulente
 Procesele histopatologice dermice
 Procese inflamatorii:
 acute: vasodilataţia arteriolelor → hiperpermeabilizare → edem + exocitoză cu polimorfonucleare neutrofile;
 subacute: infiltrate cu PMN, histocite, limfocite, plasmocite;
 cronice (infiltrate granulomatoase):
 tbc: (foliculi Köster: celule gigante Langhans, celule epitelioide, coroană de limfocite la periferie);
 sifilis: inflamaţia peretelui vascular + infiltrat predominat limfo-plasmocitar;
 lepră: macrofage cu bacili acido-alcoolo-rezistenţi (perinervos) şi citoplasmă vacuolară (celule spumoase
Virchow);
 sarcoidoză: celule epiteloide;
 corp străin: PMN, limfocite, celule gigante, plasmocite, histocite.

 Procese degenerative:
 degenerescenţa elastică (elastoza senilă actinică);
 degenerescenţa hialină (depuneri de material eozinofil, PAS pozitiv);
 degenerescenţa amiloidă (depuneri de amiloid);
 degenerescenţa fibrinoidă → complexe Ag-Ac+C' PAS pozitive (vasculite, colagenoze);
 degenerescenţa mucinoasă (mucopolizaharide acide şi neutre, PAS pozitive).

 Procese proliferative interesând: fibre, vase, nervi, muşchi.

LEZIUNI ELEMENTARE
CUTANEO-MUCOASE
CLASIFICĂRI
 Evolutiv:
 Primitive – consecința directă a procesului lezional inițial
 Secundare – etapă evolutivă
 Aspect clinic:
 Leziuni vizibile și nepalpabile – macule
 Leziuni solide – papula, nodulul, goma, vegetația
 Leziuni cu conținut lichid – vezicula, bula, pustula
 Modificări de consistență – lichenificarea, scleroza, atrofia, edemul
 Modificări de suprafață – pierderi de substanță (eroziune, ulcerație,
fisură), scuame, cruste, calozități, gangrena, necroza
 Leziuni intricate – asociind două sau mai multe din semnelenteced
precedente
 5 categorii:
1. Modificări de culoare
2. Leziuni solide
3. Leziuni cu conţinut lichid
4. Leziuni prin lipsă de substanţă
5. Deşeuri şi sechele cutanate
Leziunile elementare prin modificări de
culoare

 Vizibile, nepalpabile
 Macule (pete), plăci, placarde
 Clasificare:
1. Modificări vasculare
2. Pete datorate pigmentului melanic
3. Alte pete
 Modificări vasculare
 pete hemodinamice: variaţii pasagere ale calibrului
vaselor sanguine; dispar la vitropresiune
 Eritem (vasodilataţie capilară sau arteriolară): cald, roz-roşu,
circumscris, difuz sau generalizat.
 Cianoza (atonie venulară şi a capilarelor venoase sau spasm
arteriolar): rece, roşie-violacee, circumscrisă sau difuză.
 modificări persistente de calibru şi structură
vasculară (ectazii sau proliferări anormale) congenitale
sau dobândite.
 pete purpurice (nu dispar la vitropresiune), pot fi roşii-
purpurii, violaceu-albăstrui sau galben-verzui, în funcţie
de stadiul de degradare a hemoglobinei.
 peteşii: punctiforme
 echimoze: întinse
 hematoame: pete difuze, neomogene prin hemoragii subcutanate
Eritem circumscris (eritema elevatum et diutinum)

Acrocianoză (livedo racemosa)

Eritrodermie (sdr. Sezary) Eritem difuz

 Teleangiectazii

Pete purpurice (a. purpura Majocchi, b. purpura cortizonică)

Purpura trombocitopenica idiopatica
 Pete datorate pigmentului melanic
 hipercromice (prin exces de melanină, rezultă pete brun-
negricioase), circumscrise sau difuze
 primitive/ secundare
 congenitale/ dobândite
 hipo/acromice (deficitul de pigment melanic)
 primitive/ secundare
 congenitale/ dobândite

 Alte pete
 depuneri artificiale de pigment – tatuaj
 depuneri patologicede pigment – icter, carotenodermie
Acromii dobândite primitive (vitiligo) Acromii dobândite (pitiriazis versicolor)

Pityriasis alba

Acromii congenitale (albinism)

 Leziuni elementare solide
 Vizibile şi palpabile
 Clasificare:
 Papula propriu-zisă
 epidermică
 dermică
 dermo-epidermică
 Papula urticariană
 Nodulul
 Tuberculul
 Goma
 Tumora
 epitelială: benignă/ malignă
 conjunctivă: benignă/ malignă
 a sistemului pigmentar: benignă/ malignă
 Vegetaţia
 Lichenificarea
Papula propriu-zisă: proeminenţă circumscrisă cu
diametrul de 1-5 mm
Formă ovalară, rotundă, poligonală
Suprafaţa plană, hemisferică, acuminată, ombilicată
Culoare roşie, arămie, violacee
Apărută prin:
Hiperplazie epidermică
Infiltrat dermic
Hiperplazie epidermică şi infiltrat dermic
Papula epidermică (veruci plane)

Papula dermică (sifilidă papuloasă)

Papula din lichen plan

Papula urticariană: proeminenţă edematoasă,
catifelată, elastică, milimetrică sau constituind plăci
sau placarde, eritematoase sau alb-porţelanii (în
funcţie de gradul edemului indus de substanţele vaso-
active), pruriginoasă, fugace
Nodulul: leziune solidă, reliefată, cu diametrul > 0,5
cm, determinată de un infiltrat dermic profund, cu
evoluţie uneori spre ulcerare, rezolutivă cu cicatrice
Ex:
 moale, brun-gălbui la vitropresiune – lupomul din lupusul
vulgar tbc
 Ferm, brun-arămiu cu tendinţă la grupare – sifilida
tuberculoasă
 Elastic, roşietic - lepromul
 Papula urticariană

Lupom Leprom
Goma: nodozitate dermo-hipodermică cu evoluţie
stadială (cruditate, ramolire, fistulizare, cicatrizare)
Ex:
 Goma tbc (scrofuloderma)
 Goma sifilitică
 Micoze cutanate profunde
Tumora: neoformaţie tisulară persistentă care din
punct de vedere clinico-evolutiv poate fi benignă
(bine delimitată, neinvazivă, nemetastazantă) sau
malignă şi care din punctul de vedere al ţesutului de
origine poate fi:
 Epitelială
 Conjunctivă
 A sistemului pigmentar
Goma (micetom)
Vegetaţia: excrescenţă cutanată sau mucoasă
filiformă, globuloasă sau conopidiformă de culoarea
pielii normale sau roz-roşietică, sau albicioasă pe
mucoase.
Poate fi:
Primitivă (vegetaţii veneriene)
Secundară (pemfigus vegetant)
Asocierea hiperkeratoză-leziune vegetantă determină
o verucozitate
Lichenificarea: îngroşarea pielii cu accentuarea
cadrilajului normal şi eventual hiperpigmentare şi
descuamareindusă de gratajul prelungit.
Poate fi:
Primitivă (neurodermită)
Secundară (eczemă lichenificată)
Vegetaţii veneriene

Lichenificarea

Veruci vulgare
 Leziuni cu conţinut lichid
 Clasificare:
 Vezicula
 parenchimatoasă
 interstiţială
 Bula (flictena)
 clivaj intraepidermic
 subcornos
 mijlociu
 bazal
 clivaj joncţional
 în lamina lucida
 în lamina bazală
 Pustula
 primitivă/ secundară
 foliculare: microbiene/ micotice
 nefoliculare: microbiene/ micotice/ sterile
 Vezicula: leziune cu conţinut seros, cu diametrul < 3 mm, care
prin deschidere determină o eroziune
 Poate fi indusă prin:
 Edem interstiţial intraepitelial (vezicula interstiţială - eczemă)
 Degenerscenţă balonizantă a celulelor epidermice (vezicula
parenchimatoasă – herpes simplu)
 Flictena: leziune cu conţinut seros sau sero-sanguinolent cu
diametrul > 3 mm
 Apărută prin ruperea coerenţei intraepidermice sau a aderenţei
dermo-epidermice
 Sediul clivajului:
 clivaj intraepidermic
 Subcornos (impetigo)
 Mijlociu (pemfigus vulgar)
 Bazal (necroliza epidermică toxică stafilococică)
 clivaj joncţional
 în lamina lucida (pemfigoid bulos)
 în lamina bazală (dermatita herpetiformă)
Vezicula parenchimatoasă
Flictenă (pemfigus vulgar)
(herpes simplu)

Dermatită herpetiformă
Pemfigoid bulos Impetigo
Pustula: leziune cu conţinut purulent
Primitivă sau secundară
Sediul:
Folicular (centrată de firul de păr), de etiologie microbiană
(foliculita stafilococică), micotică (foliculita cu
Pityrosporum)
Nefolicular de etiologie microbiană (impetigo streptococic),
micotică (candidoza cutanată), parazitară sau sterilă
(psoriazis pustulos)
Foliculită

Impetigo Psoriasis pustulos

Chist - cavitate anormală cu conținut
obișnuit lichid, al cărui perete e bordat
de țesut epitelial.
Sediu - în piele, mucoasă, țesuturi
moi, os.
Poate fistuliza.
Mucocelul (pseudochistul salivar)
cavitate anormală care seamănă cu un
chist dar care nu prezintă perete
epitelial
Leziuni elementare prin lipsă de substanţă
sau soluţii de continuitate
 Clasificare:
 Eroziunea (exulceraţia)
 primitivă
 secundară, prin deschiderea veziculelor sau a bulelor
superficiale
 Ulceraţia
 Fisura (ragada)
 Escoriaţia
 Eroziunea (exulceraţia): pierdere de substanţă superficială
interesând epidermul şi eventual vârful papilelor dermice, care
se vindecă fără cicatrice.
 Poate fi primitivă (şancrul sifilitic) sau secundară, prin
deschiderea unor vezicule (eczemă, herpes simplu)
 Ulceraţia: pierdere de substanţă profundă, uneori până la
planul aponevrotic, care se vindecă cu cicatrice.
 Dacă evoluează cronic pe teren compromis vascular sau nervos
se numeşte ulcer (ulcer varicos, ulcer arterial, mal perforant)
 Fisura (ragada): lipsă de substanţă liniară secundară
inflamaţiei pliurilor, localizată periorificial sau secundară
hiperkeratozei
 Escoriaţia: lipsă de substanţă obişnuit liniară şi superficială
provocată de grataj
Eroziune primitivă (şancru sifilitic)

Eroziune secundară (pemfigoid bulos)

Ulcer varicos Fisuri secundare hiperkeratozei (dry eczema)
 Deşeuri şi sechele cutanate
 DEŞEURI CUTANATE
 Scuama – aspect
 pulverulent
 lamelar
 de lambouri
 Crusta
 mielicerică (ser, puroi)
 maronie-neagră (crustă hematică)
 Escara
 Sfacelul

 SECHELE CUTANATE
 Cicatricea – aspect
 hipertrofic
 pseudotumoral
 atrofic
 fin, suplu
 Atrofia
 fiziologică
 secundară unor leziuni
 Deşeuri cutanate
 Produse care se elimină de la suprafaţa cutanată
 Rezultă prin:
1. Hiperkeratoză – scuame – conglomerate de corneocite cu
aspect:
 Pulverulent sau furfuraceu (pitiriazis)
 Lamelar (psoriazis)
 De lambouri (exantem scarlatiniform)
2. Uscarea exudatelor, secreţiilor de pe suprafaţa unor soluţii de
continuitate – cruste
3. Necroză ischemică – escară – depozit negru, uscat, aderent,
apărut prin compresia unei arii cutanate cu ţesut celular
subcutanat absent şi acoperind proeminenţe osoase
4. Necrobioză sub acţiunea unor toxine bacteriene – sfacel –
depozit alb-cenuşiu de ţesut devitalizat (burbionul
furunculului)
 Scuame pitiriaziforme

Scuame psoriaziforme

Cruste mielicerice (impetigo streptococic)

Gangrena - necroză tisulară de culoare neagră, de origine vasculară
(ischemie) sau infecțioasă care se ulcerează secundar
Pseudomembranele sunt depozite constituite din:
• Celule epiteliale descuamate
• Fibrină
• Celule inflamatorii
• Microorganisme
• Resturi alimentare
Se detașează cu ușurință de mucoasă lăsând o suprafață roșie sau de
aspect normal
 Sechele cutanate

 Leziuni cu caracter definitiv, secundare unor

procese patologice cutanate, fiind consecinţele:
1. Proceselor reparatorii sau resorbţiei infiltratelor
inflamatorii profunde dermice – cicatricile – care
pot fi suple, hipertrofice, pseudotumorale (cheloizi),
vicioase (neregulate, reliefate, inestetice)
2. Subţierii, reducerii elasticităţii, turgescenţei şi
lubrefierii cutanate însoţite de căderea firelor de păr
– atrofia – care se instalează fiziologic o dată cu
înaintarea în vârstă şi poate fi secundară altor
leziuni (lupus eritematos cronic discoid)
Cicatrici cheloide
Scleroza – îngroșarea pielii
cu pierderea elasticității,
supleții și a mobilității pe
planurile profunde
Alte leziuni cutanate
Comedonul (punctul alb/negru)
Miliumul (chist cornos epidermic)
Tunelul acarian
Fistula - conduct anormal de
origine infecțioasă, malformativă
sau chirurgicală, care se
deschide la piele sau la mucoasă
printr-un orificiu fistulos.
Traiectul fistulos este întreținut
de trecerea unui lichid patologic
(puroi) sau fiziologic (salivă).