Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Enzime
Enzime
Ce sunt enzimele?
Nomenclatura enzimelor
Caracteristici generale ale enzimelor
Clasificarea enzimelor
Structura enzimelor
Specificitatea enzimelor
Mecanismul catalizei enzimatice
Cinetica enzimatica
Cofactori (coenzime, grupari prostetice).
Enzime
Definiţie
Biocatalizatori proteici care măresc viteza reacţiilor chimice,
dar numai pentru reacţiile termodinamic posibile
Lactat dehidrogenaza
Piruvat Lactat
Enzime- clasificare
2) Transferazele
- enzime ce catalizează
reacţii de transfer ale unor
grupe de atomi (C-, N-, P-) Metilen
ce pot fi şi grupări Serin-hidroximetil THF
funcţionale de la un substrat transferaza
la altul, fără ca aceste THF
grupări să existe libere în
timpul procesului;
Enzime- clasificare
3) Hidrolazele
- enzime ce catalizează scindarea diferitelor legături covalente
din molecula substratului cu participarea moleculelor de apă;
ureaza
UREE
Enzime- clasificare
4) Liazele
5)Izomerazele
- enzime care catalizează diferite reacţii de izomerizare a
substratelor;
Enzime- clasificare
Piruvat carboxilaza
Enzime
Structura enzimelor
2 categorii:
1. formate numai din AA; structură exclusiv proteică. Ex
proteaze, lipaze, ribonucleaze
2. componenta proteică sau APOENZIMA + componenta
neproteică sau COFACTOR; majoritatea enzimelor
COFACTORI:
A. Gruparea prostetică
Componenta neproteică legată de apoE prin legături ferme,
stabile, neputându-se desprinde de aceasta. Ex FMN, FAD
Structura enzimelor
Structura enzimelor
COFACTORI:
B. Coenzima
COFACTORI:
B. Ionii metalici
Sunt necesari pentru pentru activitatea a numeroase enzime.
După modul de legare a şi rolul ionului metalic, enzimele sunt:
COFACTORI:
Metaloenzime:
Atracţii electrostatice
Legături de hidrogen
Interacţiuni hidrofobe
1890
Fisher propune Fisher
modelul “broască-
cheie”:
S trebuie să se
potrivească perfect la
centrul activ pentru a
suferi procesul
catalitic
Centrul activ al enzimelor
1958
Koshland susţine
că centru activ al
enzimei nu este
rigid
Forma acestuia se
modifică în
momentul legării
S= recunoastere
dinamica a S de
catre E
Centrul activ al enzimelor
specificitate de legatura:
enzimele recunosc un anumit tip de
legatura chimica
3. Stereospecificitate
Specificitatea stereochimica. Existenta unor compusi biologici
sub forma de izomeri determina posibilitatea actiunii selective
a unor enzime asupra unuia dintre ei
Stereospecificitate
Stereospecificitate
Specificitatea enzimelor
Stereospecificitate
Lactat dehidrogenaza (LDH) este o enzima care determina
transformarea acidului L-lactic dar nu si pe cea a acidului D-
lactic
Specificitate de actiune
cataliza acido-bazică,
cataliza covalentă
Cataliza acido-bazica
Cataliza acido-bazica
Cataliza covalenta
Formarea complexului enzimă-substrat presupune formarea
unei legături puternice, de tip covalent (punere in comun a
electronilor), între S şi E
Cataliza covalenta
Pepsina Colinesteraza
Tripsina
Cinetica enzimatică
Temperatura
Efectul temperaturii asupra activitatii enzimelor este rezultanta
actiunii a doi factori opusi, cresterea vitezei de reactie cu
temperatura si denaturarea termica a enzimelor
Zona “b” –
cresterea v cu
[s] nu este
proportionala
a
Ecuatia Lineweaver-Burk
Deoarece reprezentarea ecuatiei Michaelis -Menten este curba
a carei interpretare este dificila, s-au realizat reprezentari
liniare ale dependentei vitezei de reactie de [S], folosite la
interpretarea datelor experimentale:
reprezentarea Lineweaver-Burk, reprezentarea Hanes-Woolf,
etc.
Cinetica enzimatică
Reciproca ecuatiei
Michaelis-Menten
Cinetica enzimatică
Enzimele alosterice sunt alcatuite din mai multe subunitati
curba prezinta un aspect sigmoid
Cinetica enzimatică
activator Clivare
S
Activatori ai unor proenzime
Inhibitia enzimatica
Inhibitia enzimatica a fost clasificata in moduri diferite:
competitiva
necompetitiva;
Inhibitorii enzimatici
Inhibitie ireversibila
Se formeaza un complex EI stabil, nedisociabil
E+I EI (reactie ireversibila)
1.Inhibitia se accentueaza progresiv pana la inlaturarea
completa a activitatii enzimatice si nu poate fi anulata prin
indepartarea I
2. se datoreaza unor modificari covalente, permanente ale
gruparilor functionale necesare catalizei, transformand E in
molecule inactive;
3.la inceput inhibitia este incompleta, dar creste pe masura ce
apar modificarile chimice respective
Inhibitorii enzimatici
Inhibitie ireversibila
Exemple de inhibitori ireversibili: substantele toxice, acidul
iodacetic, metalele grele, compusii arsenicali
Inhibitia reversibila
1.Intre E si I se formeaza un complex EI care poate regenera E
E + I EI
Se defineste o constanta de inhibitie, Ki ca fiind constanta de
disociere a complexului EI
Ki = [E] x [I]/ [EI]
Ki
Inhibitori competitivi
I nu se combina cu E libera si nu
afecteaza relatia sa cu S
I se combina cu complexul ES formand
un complex ESI ce nu poate genera P
dorit
Reducerea [ES] creste afinitatea
aparenta e E pt S
Inhibitorii uncompetitivi sau
anticompetitivi scad Km si Vmax
Inhibitia uncompetitiva functioneaza cel
mai bine cand [S] este mare, iar I nu tb
sa fie asemanator S
Inhibiţie necompetitiva
ESI nu se poate
Scinda pt a
Forma P
Inhibiţie necompetitiva
Vmax
Km = ct scade
Inhibiţie necompetitiva
Glicogensintetaza, piruvatdehidrogenaza,
acetilCoAcarboxilaza active in forma defosforilata si inactive
in forma fosforilata
Reglarea activitatii enzimatice