Notiuni de igiena a copilului.

• Turcanu Tamara.
• Doc.în medicină.
• Conf.univ.
Definitii.
• Igiena copilului este o ramură a igienei, care studiază condiţiile
habituale şi de activitate a copiilor şi influenţa acestora asupra sănătăţii
şi stării funcţionale a organismului în creştere.

• Igiena copilului ca ştiinţă studiază influenţa factorilor mediului exterior

la dezvoltarea şi starea sănătăţii copiilor de vîrstă fragedă, preşcolară,
şcolară mică.

• Pediatria contemporană acordă o atenţie mare întrebărilor profilaxiei

bolilor, întrebărilor igienei copiilor şi adolescenţilor.
Educația pentru sănătatea
copilului.
 Factorii determinanti al sanatatii.
• Venitul si starea sociala.
• Suportul social(indemnizatiile si altele)
• Serviciul si conditiile de serviciu.
• Practici persoonale de sanatate( cum ne atirnam fata de sanatatea noastra)
• Nivelul de educație.
• Mediul ambiant.
• Predispunerea genetica.
• Sanatatea in copilarie.
• Serviciile de sanatate.
IGIENA PERSONALA
• Igiena personală a copiilor se schimbă în timpul copilăriei timpurii: de
la ceva de care se ocupau îngrijitorii și părinții la ceva ce copiii trebuie
să învețe să facă singuri.
• În special atunci când încep să meargă la creșă și la grădiniță, unde
vor interacționa zilnic cu mulți alți copii, igiena e foarte importantă
pentru a preveni îmbolnăvirea lor.
•  Igiena personală nu se referă doar la spălatul pe mâini. Va trebui să
învĂțam copilul să aibă o rutină de îngrijire care îl va determina să
dobândească obiceiuri sănătoase de-a lungul întregii vieți
 Puericultura vs elemente de igiena

• În corespundere cu obiectivele care se înaintează în faţa bazelor puericulturii, obiectul de studii prezintă: ·
• particularităţile de vîrstă ale copiilor de vîrstă fragedă şi preşcolară, şcolară mică;
• sănătatea şi dezvoltarea fizică a copiilor;
• profilaxia bolilor copiilor şi primul ajutor în cazuri de traumatism etc.
• igiena sistemului nervos şi a unor organe: regimul raţional de viaţă al copiilor de diferite vîrste
(organizarea igienică a somnului, jocurilor, ocupaţiilor etc.),
• igiena organelor vizuale, respiratorii, digestive ş.a.;
• educaţia fizică: întărirea sistemului osos-muscular, organizarea igienică a ocupaţiilor de cultură fizică,
gimnastica matinală, educarea ţinutei corecte şi călirea organismului; ·
• bazele igienice ale alimentaţiei copiilor: rolul alimentaţiei ca izvor al sănătăţii şi dezvoltării fizice normale
a copiilor, prelucrarea normelor alimentaţiei, organizarea alimentaţiei copiilor în diferite colective de
copii, cerinţele igienice faţă de produsele alimentare;
• educarea igienică a copiilor, iluminarea sanitară a părinţilor şi personalului, deservirea medicală în
instituţiile de copii; ·
• principiile igienice de planificare, construire şi amenajare a instituţiilor preşcolare: prelucrarea tipurilor
instituţiilor preşcolare şi şcolare, amenajarea lor conform cerinţelor sanitaro-igienice.
 Legătura Bazelor pediatriei cu alte ştiinţe
• Bazele puericulturii şi igiena copilului este în strînsă legătură şi în cercetările sale se
bazează pe experienţa şi descoperirile în biologie, medicină, pedagogie, psihologie şi
alte ştiinţe.
• Cunoştinţele fiziologiei vîrstelor, legilor activităţii nervoase superioare dau posibilităţile
de a se apropia corect de soluţionarea tuturor întrebărilor igienei ,procesului educativ-
instructiv al copiilor de vîrstă fragedă, preşcolară .
• Una din obiectivele pediatriei prezintă profilaxia bolilor în instituţiile preşcolare .
Pentru a realiza cu succes acest obiectiv trebuie de a cunoaşte bine cauzele apariţiei
bolilor la copii, mijloacele de transmitere, simptoamele.
• Măsurile igienice ce previn îmbolnăvirile copiilor, bazele PEDIATRIEI se bazează pe
datele altor ştiinţe: epidemiologia, oftalmologia, otolaringologia ş.a. Folosind aceste
date, SE crează condiţii favorabile pentru dezvoltarea copiilor ce au avut infecţii acute,
ce au suferit de abateri funcţionale sau boli cronice.
• Soluţionarea unor şir de întrebări igienice de proectare, construcţie şi amenajare a
instituţiilor preşcolare, şcolare igiena copilului se conduce de arhitectură şi construcţie.
IGIENA COPILULUI
• Igiena copilului și ca ramură a igienei se ocupă cu studierea factorilor care
influențează starea de sănătate a colectivităților de copii , în scopul
eliminării sau al restrangerii acțiunii factorilor vătămători și al folosirii celor
cu acțiune pozitivă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor și promovarea sănătății
copiilor .
• Din punct de vedere medical igienic și pedagogic se delimitează următoarele
perioade de dezvoltare:
• -prima copilărie -perioada de viață a nou-născutului (0-28 zile)
• -perioada de viață a sugarului (1-12 luni)
• -perioada de viață a copilului mic (1-3 ani)
• -a doua copilărie –perioada preșcolarului mic (3-4 ani)
• -perioada preșcolarului mijlociu ( 4⅟₂-5 ani)
• -perioada preșcolarului mare (5-6 ani)
Igiena copiilor de varstă mică(0-3 ani)
• Obiectivele activității de igienă în colectivitățile de copii de 0-3 ani
sunt:
• promovarea dezvoltării fizice și neuropsihice
• printr-o alimentație rațională,corespunzatoare virstei copilului
• și asigurarea condițiilor igienice optime în creșe,gradinita
• prevenirea bolilor contagioase și a accidentelor.
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ MICĂ (0-3 ANI )

• Regimul de viață al copilului pană la 3 ani se organizează avand în vedere

nevoia de activitate, odihnă și somn și nevoia de educație a acestuia.
• Existența în colectivitate a copilului mic a fost reglementată prin Lege, privind
înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.
• Tot in lege sunt stipulate- Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor
și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară ”.
• In unile tari cresele sunt definite ca ” instituții publice sau private specializate
în servicii cu caracter social, medical, educațional pentru creșterea, îngrijirea
și educarea timpurie a copiilor de varstă antepreșcolară”.
• ” Creșele se înființează, se organizează și funcționează drept centre cu
program de lucru zilnic și/sau, în situații excepționale, săptămanal, în sistem
public ori privat”.
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ MICĂ (0-3 ANI )-

• Conform noilor reglementări creșele au program zilnic de lucru în intervalul orar 6.00-
18.00, iar creșele cu program săptămanal vor funcționa doar în situații excepționale.
• S-a considerat că este esențial ca ambii părinți să participe la creșterea și educarea copiilor,
să petreacă timp cu ei, pentru a le asigura confortul emoțional și stabilitatea de care au
nevoie în dezvoltarea lor.
• În plus, părinții trebuie să fie conștienți de impactul emoțional negativ pe care îl are
separarea, chiar și pentru cateva zile, de copiii lor în varstă de pană la 3 ani.
• Unii părinți ignoră aceste aspecte și decid să își ducă copiii la creșe săptămanale, uneori din
comoditate sau lipsa responsabilității.
• De asemena, din modul în care sunt definite creșele ca și din modificările aduse Art. 3
pargrafele a) și b) referitoare la activități:
• ”a) asigură servicii de îngrijire, supraveghere și educație a copiilor de varstă antepreșcolară,
prin personalul angajat specializat și/sau protocoale cu structuri specializate.”
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VARSTĂ MICĂ (0-3 ANI )-

• b) asigură un program de educație timpurie adecvat varstei,

nevoilor,potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor de varstă
antepreșcolară, prin personalul angajat specializat și/sau protocoale cu structuri
specializate” se observă că la creșă se înscriu copiii de la varsta de un an (nu cu
varsta între 3 luni și 4 ani).
• Legislație stabilește condițiile în care se înființează și se acreditează creșele și
alte unități care oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară, forma de
organizare, programul de funcționare, numărul de copii dintr-o grupă funcție de
varstă, durata activităților desfășurate cu copiii funcție de varstă, stabilește
resursa umană angajată în creșe, număr, atribuții, relația cu părinții și
comunitatea, monitorizarea activităților din creșe,etc.
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE
VARSTĂ MICĂ (0-3 ANI)
• efectuează triajul zilnic al copiilor;

• anunță părinții privind situația de urgență;

• colaborează cu asit.medicala

● monitorizează modul în care se distribuie și se administreză alimentația copiilor

 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6 ani)
• Perioada evolutivă cuprinsă între 3-6 ani este denumită de specialiști și varsta jocului; trecerea din
punct de vedere al dezvoltării fizice și neuropsihice de la copilul mic la perioada preșcolară se face
aproape insensibil;
• la sfarșitul perioadei preșcolare însă se situează momentul important, cu semnificație psihologică și
socială, intrarea la școală.
• Evoluția fizică a preșcolarului se referă la:
• Dezvoltarea corporală; creșterea în înălțime(mai intensă între 4-6 ani), creșterea în greutate (rata
creșterii anuale fiind 2 kg),creșterea circumferinței toracice (la 56,7cm la 6 ani),creșterea circumferinței
craniene (51,3 cm la 5 ani).
• Dezvoltarea aparatului locomotor; dezvoltarea oaselor la copil se face într-o ordine relativ stabilă;
• soarele,alimentația bogată în proteine, săruri de calciu și vitamine, exerciții fizice moderate sunt factori
de stimulare pentru dezvoltarea normală a oaselor.
• Musculatura preșcolarului este încă slab dezvoltată; datorită dezvoltării insuficiente și a lipsei de
maturizare a musculaturii copiii preșcolari nu pot face eforturi statice prelungite, cum sunt cele care îi
obligă să stea timp mai îndelungat în picioare sau șezand;
• au nevoie de schimbarea frecventă a poziției, de mișcare –ca mijloc de prevenire a oboselii.Mișcările lor
au o insuficientă coordonare, sunt inegale, neprecise și neritmice.
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6 ani)
• Dezvoltarea schemei corporale și fenomenele de lateralizare- asimetria funcțională este
determinată de dominanța hemisferică(dreapat sau stinga), ce pare a fi determinată genetic.
• Frecvența stangacilor printre preșcolari este apreciată la 4-7%.
• În unele cazuri lateralitatea de dreapta sau de stanga este neomogenă și interesează nu
numai mainile ci și ochiul și membrele inferioare.
• Copiii cu lateralizare stangă trebuie să fie îndemnați de timpuriu pentru a utiliza ambele
maini. Constrangerea severă a stangacilor pentru a lucra cu mana dreaptă poate să
determine dificultăți de adaptare la activitatea școlară(tulburări de scris și comportament).
• Dezvoltarea aparatului cardiovascular- greutatea inimii crește la 6-7 ani de 5-6 ori față de
greutatea la naștere; frecvența cardiacă se micșorează, la 6 ani fiind de 81/minut; tensiunea
arterială crește cu varsta de la 95-58mmHg la 3-4 ani la, 98-60mmHg la 5-6 ani;
• circulația sangelui se face mai rapid la varsta preșcolară decat la copiii mari, ceea ce
favorizează o irigare mai intensă a țesuturilor și asigurarea acestora cu substanțe nutritive
necesare pentru creștere și dezvoltare.
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ
PREȘCOLARĂ(3-6
• Dezvoltarea ani)
aparatului respirator-frecvența respirațiilor scade, capacitatea vitală crește.
• Preșcolarii mici respiră defectuos, adesea cu gura deschisă, datorită frecventelor inflamații ale
mucoaselor nasului și rinofaringelui.
• Exercițiile fizice rațional efectuate stimulează dezvoltarea cutiei toracice, a capacității vitale, măresc
elasticitatea toracelui și favorizează creșterea rezistenței copiilor la efort și la îmbolnăvirile
respiratorii.
• Dezvoltarea aparatului digestiv-pană la 3 ani aparatul digestiv se dezvoltă și se perfecționează
funcțional, adaptandu-se alimentației diversificate a adulților;dinții temporari care se dezvoltă pană
la 3 ani trebuie îngrijiți ca și dinții permanenți, depistarea eventualelor carii începe de la 3-4 ani.
• Dinții permanenți apar în ordinea următoare: la 6 ani apar primii molari inferiori și superiori și
incisivii centrali inferiori; la 7 ani apar incisivii centrali superiori.
• Stomacul copiilor preșcolari are o capacitate anatomică mai redusă decat a școlarilor; atat volumul
mai redus cat și posibilitățile secretorii mai mici ale stomacului preșcolarului impun fragmentarea
meselor și organizarea unui regim alimentar care să nu ducă la tulburări de digestie.
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6 ani)

• Caracteristicile metabolismului-pierderile pentru asigurarea metabolismului bazal este de

circa 42-44 cal/kg corp, adică de 2 ori mai mare ca la adult(23 cal/kg corp); dar pentru a
acoperi pierderi de energie a preșcolarilor impusă în afară de metabolismul bazal și de
activitatea acestora și, în special, de activitatea lor de mișcare, sunt necesare cca 100 cal/kg
corp.
• Aceste nevoi energetice sunt acoperite prin alimentație. De asemenea nevoile de apă sunt
mai mari ca ale adulților.
• Un copil de 5-6 ani are nevoie zilnic de circa 1,2 litri apă.
• La varsta preșcolară posibilitățile organismului de menținere constantă a temperaturii proprii
la schimbarea condițiilor termice ale mediului, deși mai mari ca la copilul mic, sunt încă
reduse și, ca urmare , preșcolarul poate răci repede sau se poate supraancălzi.
• Așa se explică frecventa îmbolnăvire prin răceală la această varstă.
• Dezvoltarea sistemului nervos-creierul crește rapid în primii ani de viață, încat la 3 ani
cantărește aprox. 1100 g iar la 5-8 ani1200 g.
• În această perioadă se realizează perfecționarea funcțională a activității nervoase superioare,
se dezvoltă activitatea motorie, limbajul, activitatea de cunoaștere și viața afectivă
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6 ani)
• Dezvoltarea aparatului urinar și a glandelor endocrine- greutatea rinichilor crește lent în
perioada preșcolară; din punct de vedere funcțional rinichiul este foarte solicitat datorită
nevoilor metabolice legate de procesul creșterii.
• Bolile generale și infecțioase ale preșcolarilor pot fi însoțite de îmbolnăviri ale rinichiului.Vezica
urinară are la 5 ani- o capacitate fiziologică de cca 180 cmᶾ.
• Funcția de eliminare a urinei este controlată de voință în momentul în care s-au format
deprinderile copilului de a fi curat. Iritații vezicale sau ale zonei anogenitale, tulburări nervoase
provocate de o deficiență anatomică a coloanei vertebrale, prezența unor viermi intestinali pot
cauza eliminări involuntare de urină în timpul somnului noaptea și uneori ziua în timpul veghii.
• Copiii cu aceste tulburări necesită examinare medicală atentă și trebuie feriți de observații în
prezența altor copii.
• Dezvoltarea organelor genitale interne și externe în perioada preșcolară se face lent.Uneori la
băieți se observă o coborare incompletă a testiculelor în scrot, impunand intervenție
terapeutică endocrină sau chirurgicală.
• Glande endocrine care influențează creșterea în perioada de varstă preșcolară: tiroida, timusul,
pancreasul, hipofiza și suprarenala.
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6ani)
• Dezvoltarea vederii-se perfecționează activitatea de analiză vizuală a formelor,
dimensiunilor, culorilor și a relațiilor spațiale ale obiectelor;
• Importanța activității de desen a preșcolarului ESTE definetivata ,la această varstă se pot
evidenția cazurile de strabism, iar după 5 ani se pot depista miopii.
• Semne de prezumție ale tulburărilor de vedere: deplasare prudentă în spațiu cu
explorarea vizuală de aproape și pipăirea obiectelor; privirea obiectelor foarte de aproape
sau de la distanță crescută; privirea cu un singur ochi a obiectelor; dificultăți în percepția
culorilor;lăcrimarea și înroșirea ochilor; prezența unuia din aceste semne reclamă control
de specialitate.
• Dezvoltarea auzului- funcția urechii se perfecționează din punct de vedere acustic, nervos
și psiho-intelectual, de analiză a stimulilor auditivi.
• Copilul este capabil să diferențieze fin mesajul sonor și să-l integreze din punct de vedere
psiho-intelectual așa cum se întamplă mai ales cu mesajul sonor al limbajului vorbit.
• Copiii cu tulburări de vorbire și dislexii pot să le datoreze deficiențelor mecanismului de
integrare auditivă (21,6% ).Examenul audiometric se poate face de la 4 ani.
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6 ani)
• Dezvoltarea vorbirii; se dezvoltă limbajul vorbit ca sistem de comunicare cu
oamenii. Preșcolarul poate transmite verbal nu numai date nemijlocite, dar cu
ajutorul limbajului interior, copilul poate să opereze mintal planificand activitatea sa
spontană, gandind cu voce tare.
• Vorbirea se perfecționează fonetic prin eliminarea dificultăților de pronunțare a
unor sunete sau grupuri de sunete, dificultăți care persistă în mod fiziologic pană la
varsta de 3-4 ani.
• La 5-6 ani aceste dificultăți devin tot mai reduse.
• Se dezvoltă vocabularul copiilor, astfel că la 4 ani se ajunge la circa 1600 cuvinte, la
5 ani la 3000 cuvinte, iar la 6 ani la 3500 cuvinte.
• Tulburări de vorbire: dislaliile, tulburările de ritm și cadență, balbaiala, tulburările
de voce(mutismul),întarzieri în dezvoltarea generală a vorbirii, dislexia și disgrafia.
• Copiii cu tulburări de vorbire trebuie îngrijiți logopedic și din punct de vedere
medical.
 IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ(3-6 ani)
• Evoluția psihică a preșcolarului: interes pentru cunoașterea denumirii
obiectelor din jur, face comparații între ele, poate asculta cu atenție povestiri
scurte, iar după cateva repetări poate reda repetand fidel cuvintele, intonarea
și ritmul; crește în această perioadă nu numai volumul memoriei, dar și durata
păstrării, fidelitatea în reactualizarea cunoștințelor. În activități care cer efort
intelectual crescut(joc de sortare) se poate concentra 15 minute la 3 ani, iar la
6 ani 18 min., pe cand la activități mai ușoare și mai dinamice (joc de
construcție) se poate concentra 24min la 3 ani și 48min la 6 ani.
• În această perioadă sunt transformări importante ale proceselor de gandire.
• Crește gradul de concentrare a atenției și copilul este în stare să-și adapteze
activitatea pentru îndeplinirea unor sarcini.
• Conduita se disciplinează, observația se organizează potrivit scopului, se
dezvoltă interesele de cunoaștere și pentru însușirea scrisului, a cititului, a
numerației și se manifestă aptitudini verbale pentru desen sau muzică.
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU PREȘCOLARI

• Profesorul pentru învățămant preșcolar din grădinițe, care efectuează

aprecierea dezvoltării neuropsihice și a limbajului și care consemnează datele
obținute în fișa specială a preșcolarului.

• Preșcolarii depistați cu probleme de sănătate, ce nu pot fi rezolvate de medicul

examinator ,vor fi trimiși de către acesta la cabinetele de specialitate, pentru
precizarea diagnosticului și a atitudinii terapeutice.

• Regimul de viață al preșcolarilor în grădinițe trebuie să fie structurat într-o

succesiune regulată de momente și perioade în care se desfășoară activitatea și
odihna.
Monitorizari
• profesorul pentru învățămant preșcolar din grădinițe pot depista:
• depistarea tulburărilor de vedere;
• depistarea tulburărilor de auz;
• depistarea întarzierilor în dezvoltarea neuropsihică la preșcolari;
• înregistrarea datelor obținute în urma examinărilor medicale
periodice de bilanț ale stării de sănătate în fișa medicală a copilului.”
Elemente de organizare
• La organizarea gradinitelor si a grupelor de prescolari se
respecta prevederile in vigoare referitoare la spatiul aferent
sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor si
activitatilor in aer liber, la mobilierul si instalatiile necesare
asigurarii conditiilor de funcționare, igienico-sanitare si de
securitate pentru viata si sanatatea copiilor.
• Este interzisa functionarea gradinitei sau grupelor de copii
prescolari in subsoluri insalubre, in spatii care prin destinatia
anterioara sau prezenta pot dauna sanatatii si protectiei
copiilor.”
 Elemente de organizare

• Continutul procesului instructiv-educativ care se realizeaza in invatamantul

prescolar este structurat in planuri de invațamant, pentru fiecare grupa in
parte, si in programe avizate de Comisia Nationala de Specialitate si aprobate
de Ministerul Educatiei Nationale.
• Planurile de invatamant si programele pentru alternativele educationale se
avizeaza de Comisia Nationala de Specialitate pentru Invatamant si se aproba
de Ministerul Educatiei Nationale.
• In demersul educational al educatoarei, jocul reprezinta activitatea, forma
fundamentala de invățare, mijlocul de realizare si metoda de stimulare a
capacitatii si creativitatii copilului, ca un drept al acestuia si ca o deschidere
spre libertatea de a alege, potrivit trebuintelor proprii.”
• Planurile de invatamant si programele sunt obligatorii pentru toate gradinitele
de copii.”
 Igiena copilului
este foarte importantă pentru siguranța acestuia, deoarece în mediul înconjurător
se află numeroși factori care îl pot afecta pe cel mic. În plus, o igienă
corespunzătoare are rol preventiv, reducând riscul de îmbolnăvire.
 
Este bine să încerci să îți obișnuiești copilul cu un ritual zilnic de igienă, care să
cuprindă câteva reguli de bază:
 
● spălatul pe mâini înainte de fiecare masă și după fiecare ieșire în mediul
exterior;
● dușul zilnic, dimineața și seara;
● spălatul pe dinți de cel puțin două ori pe zi și după fiecare masă.
 Igiena personala

• La ce mai trebuie să fii atent:

• Pe lângă spălatul mâinilor, mai există câteva reguli care îi vor ajuta pe cei mici să
se protejeze de germeni și să nu îi împrăștie, la rândul lor:
• învață-i să își acopere mereu nasul și gura atunci când strănută sau tușesc;
• asigură-te că au mereu șervețele la ei pentru a nu fi tentați să folosească
mâneca atunci când trebuie să se șteargă la gură;
• explică-le că nu trebuie să împartă căni, sticle sau alte tacâmuri, mai ales la
școală, pentru că există riscul de a se îmbolnăvi.
 Igiena mâinilor
Când cel mic ajunge la vârsta creșei, va fi expus
Cum trebuie să se spele pe mâini unui mediu plin de germeni, deci va fi cu atât mai
Cei mici au tendința de a se grăbi, își vor necesar să știe să se spele corect pe mâini.
băga mâna trei secunde sub apă și vor zice că
au terminat. Poți folosi o metodă creativă, ca
să te asiguri că se spală corect pe mâini: Cînd trebuie să se spele pe
învață-l să fredoneze un cântecel timp de mîini ?
aproximativ 15 secunde cât se spală, poate
primele versuri din coloana sonoră a
desenului preferat.
 
Nu uita să îl supraveghezi la început, ca să
vezi dacă se spală corect și folosește săpun,
apoi să îl verifici periodic; după ce îi va intra
în rutina zilnică, va fi un obicei pe care îl va
menține tot restul vieții.
 Igiena dentară
Dacă ai dinții și gingiile curate, previi multe probleme
de sănătate, precum cariile dentare și respirația urât
mirositoare. E important să îi obișnuiești pe micuți să   Când trebuie să se spele pe dinți
se spele pe dinți cât încă au dinții de lapte, ca să îi  
Periajul dentar trebuie efectuat de cel puțin două ori pe zi, în
pregătești să aibă grijă de cei permanenți special dimineața și seara. Una dintre cele mai ușoare metode
prin care cei mici învață este imitarea. Încearcă să fii un
exemplu pentru copilul tău: spală-te pe dinți în același timp cu
Cum trebuie să se spele pe dinți el și cu siguranță îți va imita gestul.
După periaj, urmează folosirea aței dentare, care
elimină resturile dintre dinți, unde periuța nu ajunge.
Pentru că micuților le poate fi greu la început să
învețe cum să folosească ața dentară, poți opta pentru
un duș bucal.
 Igiena corporală
 
Majoritatea copiilor încep să învețe să facă duș singuri
de la vârsta de șase ani. Dar trebuie să fie în continuare
supravegheați, mai ales când se șamponează și se
clătesc, până se obișnuiesc. Ai grijă ca micuțul să aibă
mereu la îndemână un prosop de baie și pune în cadă un
covoraș antiderapant, ca să eviți alunecarea

Când trebuie să se spele pe corp

Frecvența spălării variază în funcție de activitatea copilului,

de timpul petrecut practicând sporturi sau jucându-se afară.
Dacă este foarte activ, atunci va trebui să facă duș zilnic.
Dacă nu, copilul se poate spăla și la două zile, pentru a nu
rămâne fără uleiurile naturale care îi hidratează pielea,
 Igiena alimentației
Mănîncă Sănătos !
Fructe Legume

Carne Brînzeturi
 Ai grije de sănătatea ta!

Respecta acestea reguli si sănătatea ta

nu va fi în prericol !