BRONHOSCOPIA

- metodă de diagnostic și tratament în bolile

respiratorii-

(EXPLORĂRI ENDOSCOPICE ȘI RADIOLOGICE)

Ce este bronhoscopia si cum se desfășoară?

Bronhoscopia flexibilă este o procedură care permite medicului

pneumolog să investigheze căile respiratorii mari de la nivelul
plămânilor.

Această metodă poate fi folosită atât în scop diagnostic (respectiv

permite aflarea mai multor informații despre o posibilă problemă/boală
respiratorie), cât și în scop terapeutic (adică se poate încerca tratarea
unei probleme respiratorii existente).
Ce este bronhoscopia si cum se desfășoară?

Procedura, care se face după efectuarea unei anestezii locale, presupune

introducerea unui tub subțire numit bronhoscop prin nas sau prin gura.
Odată introdus, bronhoscopul avansează încet prin spatele gâtului, trece
de corzile vocale și pătrunde în căile respiratorii.

În timpul procedurii, pacientul poate avea o senzație de disconfort la

nivelul gâtului, poate să tușească sau poate avea o senzație de lipsa de
aer. Daca disconfortul este prea mare, se întrerupe explorarea și se
administrează o doza mai mare de anestezie la nivelul gâtului.
Ce este bronhoscopia si cum se desfășoară?

După ce bronhoscopul trece de corzile vocale începe examinarea căilor

respiratorii.

Bronhoscopul este prevăzut cu o cameră video foarte mică, care

permite înregistrarea si vizualizarea imaginilor pe un ecran extern.
În anumite situații, este necesara recoltarea de lichide sau de țesut, utilizând dispozitive
care sunt introduse prin bronhoscop.
Bronhoscopul
Cel mai adesea se folosește un tub flexibil = bronhoscopul flexibil
(necesită anestezie locală) și doar în anumite cazuri selectate un tub
rigid = bronhoscopul rigid (necesită anestezie generală).

Bronhoscopia flexibilă se folosește în scop diagnostic pentru indicațiile

menționate mai jos.

Bronhoscopia rigidă se folosește în scop terapeutic în cazul

hemoptiziilor masive, pentru extragerea de corpi străini traheobronșici
(adesea când bronhoscopia flexibilă nu a dat rezultate bune), pentru
plasare de stenturi, terapie fotodinamică.
Când nu poate fi efectuată bronhoscopia ?
Înainte de a efectua investigația, sunt necesare câteva analize de rutină :
spirometrie, electrocardiograma și analize de sânge.

Contraindicațiile bronhoscopiei sunt relative și absolute.

 ABSOLUTE: RELATIVE:
● absența consimțământului; ● pacient necooperant;
● obstrucție severă la spirometrie (VEMS ● anevrism de aortă;
sub 25 - 30 %); ● obstrucție traheală parțială sau stenoze laringiene;
● insuficiență respiratorie cu hipoxemie ● ventilația mecanică;
severă la efectuarea gazelor de sânge ● uremie și hipertensiune pulmonară (risc de
arteriale (PaO2 sub 65 mm Hg); hemoragii importante);
● hemoptizii masive recent oprite; ● obstrucție de vena cavă superioară;
● alte hemoragii; ● debilitate;
● aritmii maligne cu instabilitate ● vârsta avansata;
hemodinamică; ● stări terminale;
● infarct miocardic recent, sub 6 săptămâni; ● epilepsie;
● angina pectorală instabilă; ● insuficiență circulatorie cerebrală.
● deficit de coagulare.
Materiale necesare
● bronhoscopul + anexe (sterilizate);
● casoletă cu mănuși și măști;
● trusă cu pense și porttampoane;
● depărtător de gură;
● oglindă laringiană;
● seringă laringiană de 5 ml;
● tăviță renală;
● oglindă frontală;
● aspirator electric + sonde de aferente sterile;
● aparatura de oxigenoterapie;
● medicamente anestezice: cocaină 2-4 %, xilină 2-4 %, pantocaină
1% - încălzire 35*C , cardiotonice, vasodilatatoare etc.
Pregătirea pacientului
Psihică:
• se explică necesitatea
tehnicii;
• e avertizat în privinţa
gustului anestezicului şi a
senzaţiei de îngroşare a limbii
şi gâtului.
Fizică:
• în ziua precedentă - testare la
xilină;
• în seara precedentă şi în dimineaţa
examinării - la indicaţia medicului –
calmant;
• nu mănâncă în dimineaţa
examinării,
• premedicaţie: atropină. diazepam,
• pentru bronhoscopia rigidă:
anestezie generală,
• este transportat în camera de
bronhoscopie.
Tehnica
● este efectuată de către medic, ajutat de 2 asistente medicale:
1 - menţine poziţia pacientiilui şi îl supraveghează;
2 - serveşte medicul;

● pacientul este aşezat pe masa de examinare în decubit dorsal cu capul în

extensie şi gura deschisă; sub umerii pacientului se aşează o pernă tare,
ridicându-l la 12-15 cm de la suprafaţa mesei;
Tehnica
● efectuată în scopul realizării:

- biopsia bronşică prin llbroscopie asigură prelevarea de material bioptic;

- brosajul (periajul) bronşic: se obţine material pentru examenul citologic;
- spălătura bronşică:
- se instilează 5-10ml ser fiziologic la temperatura corpului cu recuperare prin
aspirare;
- explorare citologică, microbiologică;
- puncţia traheo-bronşică;
- lavajul bronho-alveolar:
- 100-200ml ser fiziologic steril, la temperatura corpului;
- după fiecare instilaţie se aspiră bland lichidul.
Care sunt complicațiile bronhoscopiei?
Complicațiile bronhoscopiei sunt rare, dar posibile.

Cele mai frecvente complicații ale bronhoscopiei sunt:

● sângerarea după biopsie;
● pneumotorax;
● tuse seacă persistentă;
● laringospasmul;
● infecția;
● vocea îngroșată datorată prezenței de mucus la nivelul corzilor vocale.

Mai ales dacă s-a efectuat biopsie sau lavaj bronhoalveolar, pacientul poate tuși
in acea zi după procedură, poate expectora o sputa cu câteva striuri
sanguinolente și poate face febră.
Care sunt complicațiile bronhoscopiei?

De asemenea, prezența bulelor de aer poate da un ușor disconfort.

Foarte rar poate apărea edemul pulmonar acut sau infarctul miocardic.

Pacientul trebuie să anunțe medicul sau să se prezinte înapoi la spital dacă:

● apar dificultăți în respirație;
● sputa conține mai mult de 30 ml sânge;
● febra durează mai mult de 24 ore.
https://www.youtube.com/watch?v=XTC3AKmtrcs
Vasile Ștefania – Teodora

AMG anul I, gr. VII

2021