UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI

Departamentul de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic

 Programul Studii Postuniversitare de Conversie în
BIOLOGIE

CONFERINȚA DE LA RIO –1992

Cursanți: :
Profesor:
DUMITRESCU FLAVIUS ȘEF. LUCR.DR. IBĂNESCU DANIELA
(ZIUB) FLUERAȘ ELENA
CALOTĂ ȘTEFAN-ANDREI
VÎRTEJ OANA
VIZIRU VICTORIA

2022
CONFERINȚA
DE LA RIO  Ziua Mondială a Mediului din anul 1992 a fost
1992 marcată de cea de-a doua Conferinţă a
Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de
la Rio de Janeiro, la care au participat 189 de
state, fiind denumită şi Conferinţa Mediului sau
Conferinţa mileniului II.
 Scopul Conferinţei a fost acela al elaborării de
strategii şi măsuri care să contribuie la
combaterea degradării mediului înconjurător în
toate ţările, în contextul dezvoltării durabile şi
optime din punct de vedere al mediului.
 Sub raportul structurii și obiectivelor
sale, Declarația de la Rio de Janeiro este, în
mare parte, asemănătoare cu cea de la
Stockholm, consacrând drepturile și
responsabilitățile ce revin statelor în raport cu
protecția mediului.

Ea reflectă și preocupările apărute în

cei 20 de ani care despărțeau în timp cele
două reuniuni tutelate de ONU: deteriorarea
mediului și a capacității sale de a susține
viața, și conștientizarea mai profundă a
faptului că progresul economic pe termen
lung și protecția ecologică sunt fenomene
interdependente.
 Discuțiile prin care s-a ajuns în final la
dezvoltarea durabilă au început la începutul
anilor '70.

1972 - Conferința privind Mediul Ambiant care a

avut loc la Stockholm
1983 - Comisia Mondială pentru Mediu și
Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland
1985 - Convenția de la Viena
1986 - Raportul Brundtland
În 1992, are loc la Rio de Janeiro
„Summit-ul Pamântului”, la care au fost adoptate
mai multe convenții, referitoare la schimbările de
climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de
carbon), diversitatea biologică (conservarea
speciilor) și stoparea defrișărilor masive. De
asemenea, s-a stabilit un plan de susținere a
dezvoltării durabile, Agenda 21.
 A fost un eveniment decisiv, care a
reunit şefi de state şi personalităţi
guvernamentale de pe întreg globul, împreună
cu delegaţi ai agenţiilor Naţiunilor Unite, ai
organizaţiilor internaţionale şi cu mulţi
reprezentanţi ai unor organizaţii
neguvernamentale.
Conferinţa a arătat în mod deschis că
mediul şi dezvoltarea economică şi socială
sunt domenii care nu pot fi gândite separat.
Declaraţia de la Rio cuprinde principiile
fundamentale pe care statele trebuie să-şi
fundamenteze viitoarele lor decizii şi politici,
ţinând seama de implicaţiile pentru mediu ale
dezvoltării economice.
Agenda 21 este un vast program pentru
secolul XXI, un parteneriat care urmăreşte
punerea de acord a cerinţelor unui mediu de
calitate ridicată şi ale unei economii sănătoase
pentru toate popoarele lumii.
CELE CINCI DOCUMENTE DE LA RIO

 DECLARAŢIA DE LA RIO ASUPRA

MEDIULUI ŞI A DEZVOLTĂRII

 DECLARAŢIA DE PRINCIPII
REFERITOARE LA PĂDURI

 CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR

UNITE REFERITOARE LA
SCHIMBAREA CLIMEI

 CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA

BIOLOGICĂ

 AGENDA 21
DECLARAŢIA DE LA RIO ASUPRA MEDIULUI ŞI A
DEZVOLTĂRII

Cuprinde 27 de principii care definesc drepturile şi responsabilităţile

naţiunilor în realizarea dezvoltării şi bunăstării umane.
Preambul Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite despre Mediu şi
Dezvoltare, întrunită la Rio de Janeiro între 3 şi 14 iunie 1992, reafirmând
Declaraţia de la Conferinţa pentru mediul ambiant a Organizaţiei Naţiunilor
Unite, adoptată la Stockholm în 16 iunie 1972 şi străduindu-se să o
dezvolte, având ca ţel stabilirea unor raporturi globale noi şi echitabile prin
crearea de noi nivele de cooperare între state, sectoarele cheie ale societăţii
şi oameni, colaborând în vederea încheierii unui acord internaţional care să
respecte interesele tuturora şi să protejeze integritatea globală a sistemului
ambiant şi al dezvoltării, recunoscând natura integrală şi inter-dependentă a
Pământului, casa noastră, proclamăm urmatoarele:
 CELE 27 DE PRINCIPII
Principiul 1 Popoarele au dreptul la o viaţă
 Principiul
 6 În domeniul mediului şi dezvoltării,
sănătoasă şi productivă în armonie cu natura. prioritate specială au țările în curs de dezvoltare,
sau cele mai putin dezvoltate.
Principiul 2 În conformitate cu Carta

Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept Principiul 7 Statele vor coopera în spiritul

parteneriatului global pentru conservarea,
internaţional, Statele au dreptul suveran de a
protejarea şi integritatea ecosistemului
exploata propriile resurse în baza propriilor
Pământului.
politici de protecţie a mediului şi a dezvoltării
Principiul 8 Națiunile trebuie să reducă și să

precum şi responsabilitatea să se asigure că elimine căile de producție și de consumneviabile
activităţile întreprinse nu provoacă pagube şi să promoveze politici demografice adecvate.
mediului ambiant din alte State. Principiul 9 Statele vor trebui să coopereze pentru

Principiul 3 Dezvoltarea de azi nu trebuie să
 includerea unor tehnologiile noi şi inovatoare.
submineze dezvoltarea şi necesităţile de Principiul 10 Facilitarea accesului tuturor

mediu ale generaţiilor prezente şi viitoare. cetăţenilor interesaţi, la informaţiile ce privesc
Principiul 4 Pentru a putea obţine o
 mediul şi încurajarea conştiinţei publice de a se
dezvoltare susţinută, protecţia mediului va implica în activități de remediere.
constitui o parte integrantă a procesului de Principiul 11 Statele vor aproba o legislaţie de

dezvoltare. mediu eficace, aplicabilă, chiar și în ţările în curs
de dezvoltare.
Principiul 5 Toate statele vor coopera în

misiunea esenţială de eradicare a sărăciei.
 CELE 27 DE PRINCIPII

Principiul 12 Statele vor trebui să coopereze

 Principiul 17
 Evaluarea impactului asupra
pentru a promova un sistem economic deschis şi mediului, ca instrument naţional, va fi
permisiv care să ducă la o creştere economică şi folositpentru activităţi propuse care sunt
o dezvoltare susţinută în toate ţările. predispuse a avea un impact advers important
Principiul 13 Națiunile trebuie să adopte legi
 asupramediului şi sunt subiect al unei decizii
a unei autorităţi naţionale competente.
eficiente cu privire la mediu și să elaboreze legi
Principiul 18 Statele trebuie să notifice imediat
naționale asupra garanților pentru victimele
alte State cu privire la orice dezastre naturale sau
poluării și pentru alte daune aduse mediului.
alte cazuri de urgenţe , în eventualitatea producerii
Principiul 14 Statele trebuie să coopereze

de efecte păgubitoare bruşte asupra mediului.
efectiv pentru descurajarea transferul către alte Principiul 19 Statele trebuie să furnizeze din timp

State a oricaror activităţi şi substanţe care pot Statelor potenţial afectate notificări preliminare şi
dăunătoare sănătăţii oamenilor. relevante privind activităţile care pot avea un
Principiul 15 Pentru a proteja mediul, Statele
 impact transfrontalier nefavorabil asupra mediului.
vor folosi o abordare precaută. Principiul 20 Femeile au un rol vital în

Principiul 16 Autoritățile naționale trebuie să
 administrarea mediului şi a dezvoltării.
facă eforturi pentru a promova internalizarea Principiul 21 Creativitatea, idealurile şi curajul

costurilor pentru protecția mediului și utilizarea tineretului lumii vor trebui mobilizate pentru a
instrumentelor economice, având în vedere că crea un parteneriat global, în asigurarea un viitor
poluatorul trebuie să suporte costul poluării. mai bun pentru toţi.
 CELE 27 DE PRINCIPII

 Principiul 22 Statele vor susține indigenii şi comunităţile dându-le posibilitatea

participării efective la un proces susţinut de dezvoltare.
 Principiul 23 Mediul şi resursele naturale ale oamenilor aflaţi sub opresiune,
dominaţie sau ocupaţie vor fi protejate.
 Principiul 24 Statele trebuie să respecte legile internaţionale care protejează mediul
ambiant în momentul unui conflict armat şi să coopereze pentru a le putea dezvolta
ulterior, dacă este necesar.
 Principiul 25 Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi
indivizibile.
 Principiul 26 Statele vor rezolva toate disputele de mediu în mod paşnic şi prin
metode potrivite în concordanţă cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.
 Principiul 27 Statele şi popoarele vor coopera în bună credinţă şi în spiritul
parteneriatului pentru împlinirea principiilor incluse în această Declaraţie şi pentru
dezvoltarea ulterioară a legilor internaţionale în privinţa dezvoltării susţinute.
DECLARAŢIA DE PRINCIPII REFERITOARE LA PĂDURI

 Consensul global cu privire la păduri

se bazează pe protejarea pădurilor din
motive culturale, de mediu sau ca
resurse pentru dezvoltarea
economică. Ele reprezintă: sursă de
lemn, hrană, medicamente, sunt
depozite bogate pentru produse
biologice încă nedescoperite, sunt
acumulatoare de apă şi carbon, sunt
căminul multor specii, satisfac nevoile
culturale şi spirituale ale omului.
 Toate ţările vor participa la acţiunea de
„înverzire a planetei”, prin împăduriri şi
conservarea pădurilor existente;
 CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR UNITE
REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI

Activităţile umane degajă o cantitate mare de gaze, în special dioxid

de carbon, care măreşte efectul de seră natural din atmosfera Pământului,
ceea ce are ca efect: încălzirea suprafeţei Pământului, modificarea
ecosistemelor naturale şi umane, creşterea suprafeţelor afectate de secetă şi
deşertificare, degradarea unor ecosisteme montane, inundarea unor zone
etc.
Controlul emisiilor de gaze impune cea mai largă colaborare
internaţională, într-un interval de timp foarte scurt, pentru a permite
ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările de climă, în
special a celor care vizează producţia agricolă. Obiectivul principal este
reducerea emisiilor de gaze la nivelul anului 1990. Ţările responsabile de
emisii mari de gaze sunt ţările dezvoltate şi o parte din ţările în curs de
dezvoltare care folosesc tehnologii poluante.
 CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA
BIOLOGICĂ

Diversitatea biologică (variabilitatea organismelor vii) este deosebit de valoroasă

din raţiuni: ecologice, genetice, sociale, economice, ştiinţifice, educaţionale,
culturale, estetice, recreative etc.

Conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice au o importanţă deosebită

în asigurarea nevoilor de hrană, sănătate şi a altor necesităţi pentru populaţia în
creştere a globului. Deoarece diversitatea biologică este redusă de diferitele
activităţi umane, este necesar anticiparea, prevenirea şi combaterea cauzelor care
duc la reducerea diversităţii biologice.

Lumea are nevoie să conserve diversitatea biologică şi să utilizeze durabil

componentele ei, în mod corect şi echitabil. Utilizarea durabilă înseamnă utilizarea
într-un mod şi la o cotă care să nu provoace scăderea pe termen lung a diversităţii
biologice.
 Agenda 21 prevede alternativa de combatere a degradării
AGENDA 21 solului, aerului şi apei, de conservare a pădurilor şi a
diversităţii speciilor de vieţuitoare. De asemenea, se
preocupă de sărăcie şi de consumul excesiv, de sănătate şi
educaţie, de oraşe şi de cultivatorii de pământ. Există misiuni
pentru toţi: guverne, oameni de afaceri, sindicate, oameni de
ştiinţă, profesori, populaţiile indigene, femei, tineret şi copii.
Agenda 21 nu ocoleşte afacerile. Ea afirmă că dezvoltarea
durabilă este calea de stopare atât în ce priveşte sărăcia cât
şi distrugerea mediului.
Agenda 21 reflectă un consens global şi voinţa politică la cel
mai înalt nivel pentru dezvoltare şi cooperare în probleme de
mediu.
Obiectivele Agendei 21, impun un nou şi substanţial ajutor
pentru ţările în curs de dezvoltare. O atenţie deosebită
trebuie acordată naţiunilor ale căror economii se află în
tranziţie, unde există tensiuni sociale şi politice considerabile.
Cooperarea internaţională
Combaterea sărăciei
Schimbarea modelelor de consum
Populaţia şi viabilitatea
Protecţia şi promovarea sănătăţii umane
Aşezări umane viabile
Adoptarea deciziilor pentru dezvoltarea durabilă
Protecţia atmosferei
Gospodărirea viabilă a terenurilor
Combaterea despăduririlor
Combaterea deşertificării şi a secetei
Dezvoltarea montană durabilă
Dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a localităţilor
rurale
Conservarea diversităţii biologice
Managementul biotehnologiei
Protecţia şi gospodărirea oceanelor
Protecţia şi gospodărirea apelor dulci
Utilizarea în siguranţă a produselor chimice toxice
Gospodărirea deşeurilor periculoase
Gospodărirea deşeurilor solide şi a apelor uzate orăşeneşti
Gospodărirea deşeurilor radioactive
Preambul la: consolidarea rolului principalelor grupuri sociale
Femeile şi dezvoltarea durabilă
Copiii şi tineretul în cadrul dezvoltării durabile
Consolidarea rolului populaţiei indigene
Parteneriatul cu organizaţii neguvernamentale
Autorităţile locale
Muncitori şi sindicate
Comerţul şi industria
Oamenii de ştiinţă şi tehnologii
Consolidarea rolului fermierilor
Finanţarea dezvoltării durabile
Transferul de tehnologie
Ştiinţa pentru dezvoltare durabilă
Educaţia, instruirea şi conştientizarea publicului
Crearea competenţei pentru dezvoltare durabilă
Organizarea pentru dezvoltare durabilă
Legislaţia internaţională
Informare factorilor de decizie
 BIBLIOGRAFIE

HTTPS://
RO.SCRIBD.COM/DOC/253283223/CONFERINTA-DE-LA-RIO-AG
ENDA-21

HTTPS://WWW.QDIDACTIC.COM/DIDACTICA-SCOALA/GEOGRA
FIE/ECOLOGIE/CONFERINTA-DE-LA-RIO-DE-JANEIRO-SI-REZU
LTATELE-SALE537.PHP

HTTPS://
RO.SCRIBD.COM/DOCUMENT/404084838/CONFERINTA-DE-LA-RIO-
DE-JANEIRO
HTTPS://WWW.EEA.EUROPA.EU/RO/SEMNALE/SEMNALE-DE-MEDI
U-2012/ARTICOLE/CALEA-SPRE-O-DURABILITATE-GLOBALA
VĂ MULȚUMIM!