Fierul

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe

(din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa
atomică 56. Este un metal aflat în prima grupă a metalelor
tranziționale. Este elementul chimic cel mai întâlnit pe Terra,
formând cea mai mare parte a nucleului acestei planete și
este al patrulea element ca abundență în scoarța terestră.
Este produs în cantitate mare ca rezultat de fuziune în stelele
cu masă mare, unde producerea de nichel-56 (care se
dezintegrează în fier) este ultima reacție fuziune nucleară ce
este exotermă, devenind ultimul element care se produce
înaintea stingerii unei supernove ce duce la reacții ce
împrăștie precursorii radionuclizilor fierului în spațiu.
 Proprietati fizice
♦ solid cenușiu;

♦ p.t. = 1545 0C, p.f. = 2750 0C;

♦ metal greu;

♦ ρ = 7,874 g/cm3;

♦ bun conducător de electricitate și căldură;

♦ este maleabil și ductil;

♦ are proprietăți magnetice.

 Rolul fierului in organism
Ce este fierul și cu ce ne ajută acesta?

Fierul este un element indispensabil pentru sănătatea tuturor țesuturilor noastre.

Fierul este necesar pentru formarea hemoglobinei, a unor enzime, precum și a
mioglobinei. Fierul este esențial pentru producerea de energie, menținerea
tonusului muscular și funcționarea optimă a organelor.

Aportul de fier trebuie să fie echilibrat, astfel încât să se țină cont de vârstă la
dozare, dar și de nevoile individuale. Organismul necesită o cantitate mai mare de
fier în timpul dezvoltării fizice (adolescență), al sarcinii, al alăptării sau după o
sângerare masivă.

Cum ne afectează lipsa fierului din organism?

Carența de fier este rezultatul consumului redus de alimente ce conțin fier și al unor
afecțiuni ce împiedică absorbția acestuia. Deficitul de fier are ca principală expresie
apariția anemiei feriprive. Clinic, anemia se traduce prin astenie fizică, dispnee,
cefalee, iritabilitate, amețeli sau pierdere ponderală.

Fierul poate fi obținut din alimente, cum ar fi carnea și în special ficatul, ouăle,
peștele și legume precum soia, fasole, urzici, spanac .
 Deficitul de fier
Numit si carenta de fier, deficitul de fier reprezinta un nivel
de fier insuficient pentru a asigura buna functionare a
organismului.

Ce se intampla in organism in cazul carentei de fier?

Atunci cand corpul nu are suficient fier, produce mai putina
hemoglobina. Asta inseamna ca organismul va primi din ce
in ce mai putin oxigen, ceea ce va afecta in mod negativ
buna functionare a organelor.
 Simptomele carentei de Fe includ
Oboseala
Rezistenta scazuta la orice tip efort
Lipsa puterii de concentrare
Stare de agitatie
Inapetenta (lipsa poftei de mancare)
Dispnee (greutate in respiratie)
Dureri de cap
Dureri toracice
Ritm cardiac crescut
Ameteli
Insomnii
Paloarea tegumentelor (pielii) si mucoaselor
Modificari la nivelul unghiilor, parului sau pielii (parul devine uscat si friabil,
unghiile devin concave)
 Tabloul clinic al intoxicatiei acute cu fier
Diagnosticul intoxicatiei este unul clinic, bazat pe simptomatologia pacientului. In mod
clasic se descriu 5 stadii în intoxicatia cu fier:
1. Iritatia gastrointestinala locala se manifesta la nu mai mult de 6 ore postingestie, prin
greata, voma si diaree.
2. Stadiul de latenta descrie o perioada de ameliorare doar a simptomelor
gastrointestinale. Daca este vorba de o intoxicatie grava, pacientul va continua sa prezinte
alte semne clinice sau metabolice.
3. Stadiul metabolic si cardiovascular se caracterizeaza prin reaparitia simptomelor
gastrointestinale, alaturi de hipotensiune si soc, acidoza metabolica, letargie si stupoare.
In acest moment, pacientul poate deceda.
Poate debuta în primele 6-8 ore si dureaza pana la 2 zile dupa ingestie.
4. Stadiul hepatic se instaleaza de la 2 pana la 5 zile dupa ingestie si se manifesta prin
resterea transaminazelor.
5. Efectele gastrointestinale tardive apar la 4-6 saptamani dupa ingestie si se pot manifesta
prin senzatie de satietate sau greata consecutive obstructiei orificiului piloric.
Intoxicatia cu fier poate fi împartita si în: toxicitate locala si toxicitate sistemica. Acesti
termeni descriu cel mai bine procesele fiziopatologice ce stau la baza toxicitatii si elimina
perioada de „latenta” ce poate crea confuzii.
1. Toxicitatea locala este cauzata de efectele caustice de la nivelui mucoasei
gatrointestinale.
2. Toxicitatea sistemica apare atunci cand este prezent fierul liber si se manifesta prin
voma persistenta, acidoza metabolica, toxicitate cardiovasculara, deprimare miocardica,
insuficienta vasculara, si disfunctii hepatice.
 Doze şi mod de administrare

Doza şi durata tratamentului depind de gravitatea carenţei

de fier.
Anemie feriprivă : durata tratamentului este de aproximativ
3-5 luni, până la normalizarea valorilor
hemoglobinei. După aceea, tratamentul trebuie continuat
câteva săptămâni şi, în cazul femeilor însărcinate,
cel puţin până la naştere, cu doze corespunzătoare celor
descrise pentru carenţa de fier fără anemie, până la
refacerea depozitelor de fier.
Carenţă de fier fără anemie: tratamentul durează
aproximativ 1-2 luni
 Aport recomandat

Doza zilnica recomandata (ADR) pentru fier elementar depinde de varsta si sexul unei
persoane. Vegetarienii au, de asemenea, diferite cerinte de fier. Sugarii de la 0 la 6 luni au
nevoie de 0.27 mg de fier, in timp ce sugarii de la 6 luni la 1 an au nevoie de 11 mg de fier.

Copiii de la 1 la 3 ani necesita 7 mg de fier, iar cei de la 4 la 8 ani au nevoie de 10 mg de fier.

Baietii cu varsta cuprinsa intre 9 si 13 ani au nevoie de 8 mg de fier, cei intre 14 si 18 ani
necesita 11 mg de fier, barbatii de la 19 ani in sus necesita 8 mg de fier.

Fetele de la 9 la 13 ani necesita 8 mg de fier, iar de la 14 la 18 ani au nevoie de 15 mg de fier.

Femeile cu varsta cuprinsa intre 19 si 50 de ani au nevoie de 18 mg de fier, iar de la +51 de
ani necesita 8 mg de fier. O femeie insarcinata are nevoie de 27 mg de fier, iar mamele care
alapteaza necesita 10 mg de fier intre 14 si 18 ani si 9 mg daca au peste 19 ani.

Suplimentele de fier pot fi utile atunci cand oamenilor le este greu sa ia suficient fier doar
prin masuri dietetice, cum ar fi intr-o dieta pe baza de plante. Este mai bine sa incercati sa
consumati suficient fier doar din dieta, eliminand sau reducand factorii care pot impiedica
absorbtia fierului si consumand alimente bogate in fier.

Acest lucru se datoreaza faptului ca multe alimente bogate in fier contin, de asemenea, o
serie de alti nutrienti benefici care lucreaza impreuna pentru a sustine sanatatea generala.
 Distribuţie si conservare

În organism, depozitele de fier sunt localizate în principal

în măduva osoasă (eritroblaşti) şi în eritrocite,
ficat şi splină.
Fierul este transportat de transferină prin vasele de sânge,
mai ales în măduva osoasă, unde
este încorporat în hemoglobină.