ASTMUL BRONȘIC

Ce este astmul bronșic

O afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, în care

intervin numeroase celule, în special limfocite T.

Este asociată unei hiperreactivităţi bronşice nespecifice

la stimuli variaţi, survenind în special noaptea sau
dimineaţa devreme.

Aceste episoade acute sunt de obicei asociate cu

tulburări ventilatorii obstructive de intensitate variabilă,
reversibile parţial sau total, spontan sau sub tratament.
 1) Alergiile - sunt considerate principala cauză a crizelor de astm. Peste trei sferturi din persoanele care au
astm sunt alergice la acarieni, polen, mucegaiuri, păr de animale, excremente de gândaci. Dintre persoanele
alergice care au astm, peste jumătate au reacții alergice la acarieni.

2) Unele alimente și aditivi - sunt al doilea factor declanșator al crizelor de astm. Alergiile alimentare pot
provoca reacții minore sau severe, care să pună viața în pericol. În cazul persoanelor care au alergii, astmul
Cei mai face parte din reacțiile severe care pun viața în pericol. Cele mai frecvente alimente asociate cu simptomele
comuni alergice sunt: ouăle, laptele de vacă, arahidele, nucile, soia, grâul, peştele, creveții și crustaceele, unele
fructe, dar și conservanții alimentari, care sunt utilizați, în mod obișnuit în procesarea sau prepararea
factori alimentelor.

declanșatori
3) Astmul poate fi indus de exerciții fizice. Peste jumătate din persoanele care au astm pot face o criză acută
ai crizelor după ce fac sport. Simptomele apar la 15-30 de minute după antrenament și dispar în următoarele 30-60 de
de astm: minute. Mai rar, un atac de astm poate să apară la câteva ore după antrenament. Efectuarea unor exerciții
mai lente și progresive poate preveni crizele astmatice.

4) Arsurile la stomac severe și astmul bronșic merg mână în mână. Majoritatea celor care au astm au extrem
de frecvent arsuri gastrice severe. Boala de reflux gastroesofagian este un factor declanșator pentru crizele
de astm. Acizii din stomac pot irita esofagul și, ocazional, pot ajunge la nivelul mucoaselor căilor respiratorii,
ceea ce duce la o criză acută de astm. Anumiți doctori consideră refluxul gastro-esofagian drept cauza
principală a astmului care debutează la vârsta adultă, în lipsa unui istoric familial de astm, alergii sau
bronșită.
 5) Fumatul- Oamenii care fumează sunt mai predispuși să facă astm.
Astmaticii care fumează agravează simptomele și pot avea crize
puternice și dese. Se bănuiește că femeile care fumează în timpul
sarcinii pot crește riscul copilului de a face astm.

Cei mai 6) Sinuzita și alte infecții respiratorii ale căilor superioare provoacă
indirect inflamații la nivelul mucoaselor, ceea ce produce mai mult
comuni mucus, factor declanșator pentru o criză astmatică.
factori
declanșatori ai 7) Unele medicamente pot crește sensibilitatea căilor respiratorii și
crizelor de producția de mucus. Acestea sunt: aspirina, unele medicamente cu
efect antiinflamator (ibuprofen) și beta-blocante (utilizate pentru
astm: tratarea bolilor de inimă, a tensiunii arteriale crescute și a
glaucomului).

8) Vremea umedă, rece și schimbările bruște de temperatură, precum

și umiditatea excesivă pot provoca un atac astmatic. Emoțiile puternice
și stresul, dar și anxietatea, plânsul, strigătele, stresul, furia, chiar și
râsul puternic pot provoca crize de astm.
 Astmul indus de efort survine la persoane cu
hiperlabilitate bronşică, în special la copii şi tineri, şi se
manifestă prin crize bronhospastice ce apar după
oprirea efortului fizic (în special după alergare).

Astmul cu intoleranţă la aspirină apare de obicei la

FORME bolnavi cu rinită, sinuzită, polipi nazali, survine la cea
30' după ingestia analgezicului.
CLINICE
Astmul profesional se definește prin apariţia crizelor
bronhospastice la locul de muncă, iar acestea cedează
la scoaterea din mediu. Profesiile cele mai expuse
sunt: morari, industria pielărie şi textilă, industria
chimică, a medicamentelor, detergenţilor etc.
 Prevenirea expunerii la alergenul cauzal:
• evitarea contactului cu alergenii casnici (praf, mucegai, pene,
peri de animal) prin modificarea mediului de locuit:
renunţarea la covoare şi perdele (rezervoare de praf), la
saltele şi pernele de puf şi înlocuirea cu echivalente din
materiale sintetice hipoalergenice,
• igienă riguroasă a podelelor,
TRATAMENTUL • evitarea animalelor de companie,

ETIOLOGIC • aerisirea îndelungă a camerei de locuit,

• schimbarea locului de muncă în cazul alergenilor
profesionali,
• evitarea expunerii la factori ce cresc ventilaţia bronşică:
ceaţă, fum, schimbări bruşte de temperatură,
• evitarea expunerii la polenuri,
• evitarea colectivităţilor mari de oameni în perioadele de
epidemie de gripă.
 De reținut
Astmul este o afecțiune pulmonară cronică, des întâlnită, care în momentele acute
produce dificultăți respiratorii ocazionale. Astmul afectează persoanele de toate
vârstele, cu o frecvență mai mare în copilărie, dar poate să apară și la adulți.

Astmaticii au mereu căile respiratorii inflamate și foarte sensibile. Un atac de astm se

poate produce imediat după expunerea la un factor declanșator, dar și după un
oarecare interval de timp (ore, zile), ceea ce face ca identificarea cauzei să fie,
uneori, dificilă. Evitarea acestora este cea mai bună cale de a controla astmul.
Colaborarea dintre pacient și medic poate identifica aceste elemente care produc
crizele.