Dr.

Maria-Magdalena Tamas
Dr. Siao-pin Simon
Dr Cristina Pamfil
Dr Ileana Filipescu
Clinica Reumatologie Cluj
UMF Iuliu Hatieganu Cluj

POLIARTRITA REUMATOIDA
- TRATAMENT RECUPERARE
 Cazul 1

• O pacienta de 20 de ani vine la consultatie pentru durere si redoare

matinala la nivelul radiocarpului (bilateral) si articulatiilor MCF – simptome
debutate de 4 luni
• Simptomele sunt mai severe dimineata, dureaza o ora pana cand pacienta
isi redobandeste mobilitatea mainilor, durerea se amelioreaza cu
miscarea.
• Descrie si oboseala, fatigabilitate importanta, dar nu si alte probleme care
sa intereseze alte organe sau sisteme.

• Despre ce tip de durere este vorba?

• Care sunt caracteristicile?
 Cazul 1
• O pacienta de 20 de ani vine la consultatie pentru durere si redoare
matinala la nivelul radiocarpului (bilateral) si articulatiilor MCF – simptome
debutate de 4 luni
• Simptomele sunt mai severe dimineata, dureaza o ora pana cand pacienta
isi redobandeste mobilitatea mainilor, durerea se amelioreaza cu
miscarea.
• Descrie si obosealaimportanta, dar nu si alte probleme care sa intereseze
alte organe sau sisteme.

• Ce ne spune localizarea durerii?

Articulatii mai frecvent afectate in PAR
simetric
 Cazul 1

• Cum veti examina pacienta la examenul obiectiv?

 Cazul 1

Cum veti examina pacienta la examenul obiectiv?

https://www.youtube.com/watch?v=sypBEG9F6uU

Inspecție
• Tumefiere, roșeață, leziuni cutanate, deformări articulare
Temperatură
• Cu palma sau dosul degetelor!
Mobilitate
Palpare
Semnul Gaenslen (squeeze test)

Teste adiționale
– Testul Tinel
– Testul Phalen
– Testul Finkelstein
 Cazul 1

• Ce analize veti solicita?

- VSH/ CRP
- FR/ aCCP
- IMAGISTICA
   
Care este semnificatia acestor teste in diagnosticul poliartritei
reumatoide?

• VSH si CRP

• Cu toate ca VSH-ul este de cele mai multe ori crescut la pacientii cu

poliartrita reumatoida activa, exista si pacienti care au inflamatie in
prezenta unui VSH normal.
• Invers, prezenta VSH crescut nu inseamna intotdeauna activitate a PR.

• Cu toate acestea, un VSH mult crescut reprezinta un marker de inflamatie

sistemica si prezice un prognostic mai prost

• CRP – are specificitate mult mai mare pentru inflamatie

   
Care este semnificația acestor teste imunologice?

• Factorul reumatoid si anti-CCP

• Anticorpii care se solicita in cazul unei suspiciuni de PR sunt factorul reumatoid

(FR) si anticorpii anti-ciclic citrulinat peptid (anti-CCP)

• Prezenta acestor anticorpi este un predictor pentru o boala mai agresiva, mai
severa si impune un tratament prompt si agresiv.

• Anti-CCP sunt mai specifici pentru poliartrita reumatoida decat FR

• Important! Diagnosticul de poliartrita ramane unul clinic si prezenta anticorpilor

nu este obligatorie pentru diagnostic. Putem avea PR cu anticorpi negativi:
poliartrita seronegativa.

• FR nu este specific pentru PAR, si apare in alte boli precum: ciroza, infecțiile
cronice, malignități, etc
   
Care este semnificatia acestor teste in diagnosticul poliartritei
reumatoide?

• Radiografia de maini
   
Care este semnificatia acestor teste in diagnosticul poliartritei
reumatoide?

• Radiografia de maini

– Prezenta eroziunilor marginale pe radiografie este considerata patognomonica

pentru diagnosticul de PR

– Se considera ca pana la 80% din pacientii cu PR dezvolta eroziuni in primele 3

luni de la debutul bolii.

– Cu toate acestea, eroziunile nu apar pe radiografie la inceputul bolii, tumefierea

de tesuturi moi poate fi singurul semn.
 Patogeneza poliartritei reumatoide

Normal Poliartrită reumatoidă

Membrană
Membrană sinovială Tipuri celulare
sinovială inflamată majore:
LT
macrofage
Panus Tipuri celulare
sinovial minore :
Cartilaj
Invadeaza fibroblasti,
os, cartilaj, plasmocite,
ligamente celule
Capsulă
endoteliale,
celule dendritice
Tipuri celulare
Lichid sinovial majore:
neutrofile

Keystone E, et al. Rheum Dis Clin North Am. 1998;24:629-639; Fox DA. Arch Intern Med. 2000;160:437-444.
Late changes in RA
Cum pun diagnosticul?
• Criteriile de clasificare 2010sunt folosite pentru a inrola pacienti in
studii/trialuri clinice si se recomanda rezerva! In aplicarea lor in practica clinica
• VSH=48mm/1h
• CRP=2.6 (VN<0.5)

• FR=105
• Anti-CCP=250
• Care sunt elementele tipice la aceasta pacienta care va ajuta
sa stabiliti un diagnostic de PR?
 Cazul 1

• O pacienta de 20 de ani vine la consultatie pentru durere si redoare

matinala la nivelul radiocarpului si articulatiiilor MCF – simptome debutate
de 4 luni
• Simptomele sunt mai severe dimineata, dureaza o ora pana cand pacienta
isi redobandeste mobilitatea mainilor, durerea se amelioreaza cu
miscarea.
• Descrie si oboseala, fatigabilitate importanta, dar nu si alte probleme care
sa intereseze alte organe sau sisteme.

- La examenul obiectiv – articulatiile radiocarpiene sunt tumefiate

si dureroase, la fel si articulatiile MCF.
- VSH= 48mmHg. Factorul reumatoid este pozitiv (105) si anticorpii
anti-ciclic citrulinat peptid (anti-CCP) sunt >250.
- Radiografia de maini – evidentiaza osteopenie periarticulara,
fara eroziuni-
- ecografia : sinovita activa
• Clinic pacienta prezinta sinovita difuza de RC si MCF, care este inalt
sugestiva pentru PR.
– Nu uitati diagnosticul in PR este unul clinic!

• Alte elemente sugestive, dincolo de artrita simetrica de articulatii mici ale

mainilor, sunt osteopenia juxtaarticulara pe radiografie si VSH-ul mult
crescut.

• anti-CPP sunt inalt specifici pentru boala

• Prezenta FR si anti-CCP – importa un risc mare de severitate, de progresie

a bolii, de care trebuie sa tinem cont in decizia terapeutica.
 Cazul 1
• O pacienta de 20 de ani vine la consultatie pentru durere si redoare
matinala la nivelul radiocarpului (bilateral) si articulatiilor MCF – simptome
debutate de 4 luni

• Cum tratam?
 Remisive sintetice (DMARD) cu molecula
mica
 Metotrexat
 Leflunomida Terapii “de fond” – continuu,
precoce – monitorizarea !
 Sulfasalazina
 Hidroxiclorochina
 Saruri de aur

• De fond : Metotrexat ca alegere initiala , Leflunomide, SSZ sau

HQ ca a doua alegere
• Terapia antiinflamatoare: AINS sau steroizi - de etapa !
Strategie treat-to target
Faza 1

terapia cu remisiv sintetic : MTX sau altul (Lef, SSZ) se poate asocia cu
steroizi in doza mica
sau AINS
 Cazul 1

• Cum tratam?

• Metotrexat – 1x/saptamana 10mg se creste doza la 20mg

• Acid folic 15 mg/saptam
• Prednison in doza mica 10mg – 1x/zi dimineata
 CASE 2

• O doamna de 68 de ani, diagnosticata cu PR in urma

cu 5 ani, vine la consultatie.
• A urmat in decursul anilor tratament cu
hidroxichlorochina, sulfasalazina, si metotrexat. A
fost in remisiune in ultimul an, sub MTX 20mg.
• Asociaza hipertensiune arteriala si este fumatoare –
1 pachet pe zi, de 15 ani.
 CASE 2

• La examenul clinic – pacienta prezinta semne clinice tipice de PR: deviere

ulnara a mainii, limitarea mobilitatii radiocarpului bilateral.
• Are 16 articulatii dureroase si 12 articulatii tumefiate – care includ
articulatiile MCF, IFP, RC.

• Examinarile de laborator: VSH-ul este 76 mm/hr, FR este pozitiv - 105 si

anti-CCP au o valoare de >250.

• Radiografie: multiple eroziuni si deformari

• Ce puteti spune despre severitatea bolii?

Cum tratam?
 Faza 2
nonresponderi:
un alt remisiv (Lef, SSZ) sau combinatie
adauga un biologic (anti TNF, anti IL-6, costimulare, LB) sau JAK inhibitor
 Faza 3
nonresponderi:

se schimba terapia biologica (alt anti TNF, anti IL-6, costimulare, LB) sau JAK inhibitor
 Va decideti sa administrati prednison 15mg, metotrexat 20mg saptamanal si etanercept 50mg SQ pe
saptamana.

Cum monitorizam?

• Evaluare perioadica!!
– Reactii adverse medicatie
– Activitatea bolii
– Manifestarile bolii
– Functioneaza tratamentul – 3, 6 luni!

Ce ati face ca sa evaluati pacienta?

 Remisivele sintetice – reactii adverse

Metotrexatul este standardul de aur!

 Va decideti sa administrati prednison 15mg, metotrexat 20mg
saptamanal si etanercept 50mg SQ pe saptamana.
Cum monitorizam?

• Evaluare perioadica!!
– Reactii adverse medicatie – Analize de sange (HLG, ASAT, ALAT, etc) +
simptome, semne
– Activitatea bolii – articulatii tumefiate, dureroase, VSH, CRP

• Scorul DAS 28
 INDICI COMBINAŢI
Disease Activity Score 28 (DAS28)
Evaluarea ameliorării sau răspunsului

•DAS28 = 0.56 • (t28) + 0.28 • (sw28) + 0.70•Ln(ESR) + 0.014•GH

– număr articulaţii dureroase din 28 (t28)

– număr articulaţii tumefiate din 28 (sw28)
– viteza de sedimentare a hematiilor (VSH, mm/hour)
– starea generală de sănătate (GH) scală vizuală
analogă (VAS)

 Activitate a bolii ridicată >5.1, activitate a bolii redusă <3.2, remisie

<2.6
DAS28 = Simplified disease activity score.
 POLIARTRITA REUMATOIDĂ
Criteriile de răspuns EULAR
Scăderea DAS 28
Scor prezent >1.2 0.6–1.2 <0.6

DAS28 < 3.2 Bun

3.2  DAS28  5.1 Moderat

Fără
DAS28 > 5.1
răspuns
DAS28 = Simplified disease activity score.

Prevoo ML et al. Arthritis Rheum. 1995;38:44–48.

van Gestel AM et al. Arthritis Rheum. 1996;39:34–40.
 Va decideti sa administrati prednison 15mg, metotrexat 20mg
saptamanal si etanercept 50mg SQ pe saptamana.
Cum monitorizam?
• Evaluare perioadica!!
– Reactii adverse medicatie – Analize de sange (HLG, ASAT, ALAT, etc) + simptome, semne
– Activitatea bolii – articulatii tumefiate, dureroase, VSH,CRP

La prima evaluare – pacienta avea VSH=78, 16 articulatii dureroase si

12 tumefiate
• VAS=90
• DAS28=7.28
Evaluarea de la 3 luni
NAD=5, NAT=2, VAS=4, VSH=35

Evaluarea de la 6 luni
NAD=2, NAT=0, VAS=2, VSH=24
 Bonus- imagini

• Cum descrieti imaginile de mai jos?

• Ce va sugereaza aceste aspect?
 Generalitati

Pacientii cu PR sunt la risc de:

• Reducere a flexibilitatii/mobilitatii articulare
• Atrofie musculara
• Reducerea fortei musculare
• Reducerea andurantei cardio-vasculare
 Evaluare initiala
(inainte de inceperea fizioterapiei)

• Evaluare functionala (mers, activitati cotidiene etc.)

• ROM (pentru toate articulatiile)

• Testare fortei musculare

• Evaluarea posturii
• Evaluarea functiei respiratorii

• Evaluarea activitatii bolii

 Clasificarea clinico-functionala

• Clasa I – activitate fizica normala, capacitate nealterta de efectuare a

tuturor activitatilor zilnice
• Clasa II – activitatile zilnice pot fi efectuate, dar cu durere si cu reducea
mobilitatii articulare
• Clasa III – capacitate de autoingrijire

• Clasa IV – imobilizare la pat sau in scaun cu rotile, incapacitate de

autoingrijire
 Evaluare functionala

• Impact functional, impactul asupra calitatii vietii prin mai multe

instrumente de evaluare
• HAQ - validat si in Romania
• SF-36 (indice de calitate a vietii) – validat si in Romania
 Evaluare functionala

• Scor RAID
De retinut

Prezenta inflamatiei
Prezenta instabilitatii articulare

Prezenta contracturilor articulare

= pot influenta rezultatele evaluarii

 Obiectivele evaluarii

• Diminuarea durerii

• Prevenirea / stoparea distructiei articulare

• Prevenirea alterarii functionale

• Optimizarea calitatii vietii

 A. Repaus relativ

• Repausul si conservarea energiei pot fi utile in cazul inflamatiei acute

• Trebuie sa evitam repausul indelungat!
• In faza acuta – repausul articular contribuie la reducerea durerii si
inflamatiei (orteze sau repaus simplu in pozitie antialgica)

• Efectele nedorite ale inactivitatii prelungite:

a. Reducerea ROM
b. Reducerea fortei musculare
c. Alterarea raspunsului neuro-motor la “incarcarea” articulatiei
d. Reducerea capacitatii aerobe
 Protectie articulara: repaus, atele/orteze

• Articulatia trebuie pusa in repaus in fazele acute/active de boala

– Este foarte important sa o facem in pozitia functionala
– Urmatoarele pozitii functionale:
• Umar: 45 grade abductie
• Pumn: 20-30% flexie dorsala
• Degetele: usoara flexie
• Sold: 45 grade abductie (fara flexie)
• Genunchi: extensie “totala”
• Picioare: pozitie neutra
– Putem folosi orteze pentru obtinerea pozitiei dorite (in repaus si
“functional positioning”)
– Putem creste complianta oferind pacientului atele din materiale moi
 B. Masajul

• Amelioreaza flexibilitatea
• Amplifica “conectarea” cu alte modalitati de terapie
• Amelioreaza starea generala de bine/confortul
• Poate ajuta la diminuarea tumefierii articulatiilor inflamate

• Masajul este util in depresie, anxietate, alterarile de dispozitie si durere

• Aceste date pun problema daca in RA exista unele modificari ale perceptiei
nociceptive periferice si/sau centrale . . .
• Masajul reduce deasemenea nivelul hormonilor de stress
 C. Exercitiile (fizice) terapeutice

• Slabicune musculara la pacientii cu PR:

– Imobilizare
– Reducerea activitatii cotidiene
– +
• Mentinerea fortei musculare este importanta nu doar pentru functia fizica dar
si pentru stabilizarea articulatiilor si prevenirea deformarilor/leziunilor
traumatice
• Efectul benefic  cresterea capacitatii fizice (mai mult decat reducerea
activitatii bolii)
• Inainte de stabilirea unui program de exercitii fizice trebuie sa avem in vedere:
– Daca afectarea articulara este locala sau sistemica
– Stadiul bolii
– Varsta pacientului
– Complianta la tratament
 Cont.

• In cazul in care activitatea bolii este scazuta:

– Folosim exercitiile izotone (folosind greutati minimale)
– In general, se considera ca pentru pacientii cu PR, exercitiile izokinetice
de intensitate mica pentru genunchi (50% din contractia voluntara
maxima) sunt eficiente si sigure

• Revizuim programul de exercitii daca:

– Durerea persista mai mult de 2 ore
– Oboseala prea accentuata
– Scaderea fortei musculare
– Amplificarea tumefierii articulare
 Exercitii fizice

• Un program de exercitii structurat poate avea beneficii importante

• Programul de exercitii se concentreaza pe exercitiile de

a. Stretching
b. Forta (strenthening)

c. Conditionare aeroba
d. Mentinerea mobilitatii articulare
Stretching

• Articulatiile inflamate acut trebuie puse in repaus (evitam exacerbarea

simptomelor): deci NU in puseu acut
• Articulatiile non-inflamate: stretching activ al tuturor articulatiilor majore
a. Esential pentru prevenirea contracturilor si prezervarea ROM
b. Se considera ca aparitia contracturilor poate fi prevenita prin
exercitii zilnice de mobilizare articulara (1 sedinta/zi), (“range-of-
motion exercise”)
c. Pentru pacientii “la pat”: pozitionarea corecta poate contribui la
prevenirea contracturilor
d. Evitam stretching-ul agresiv !
Strenthening (exercitii de forta)

a. pe articulatii non-inflamate
b. exercitiile izometrice mentin forta si previn alterarile
structurale/deformarile
a. ex. contractii izometrice zilnice (10-20% din tensiunea maximala),
mentinute timp de 10 secunde – pot mentine forta musculara
b. Intensitatea programului de exercitii trebuie sa creasca lent – in
paralel cu monitorizarea semnelor de inflamatie
Conditionare aeroba

• Introduse din faza subacuta

• Efect favorabil al conditionarii aerobe si/sau programelor de exercitii subacvative
• Intensitate moderata sau mare (60-85% din frecventa cardiaca maxima)
• 3 x /spt, 30-60 min
• Ex. perioade scurte de exercitii intense (exercitii de forta izometrice/dinamice
sau bicicleta) pot imbunatati forta musculara fara a avea efecte adverse asupra
activitatii bolii
• Reducerea comorbiditatilor cardio-vasculare!
• Atentie – pacienti cu afectare severa mb inf – se pot alege ex cu impact redus /
cu descarcare
Mentinerea mobilitatii articulare
- In puseul inflamator (faza acuta)

• Mobilizari pasive, autopasive sau active asistate (fara a intinde tesuturile)

• Posturari – in pozitii alternante sau simple in pozitii functionale
• Mobilizare activa ampla pe articulatiile invecinatet indemne

- In faza subacuta
similar, se poate incerca atingerea amplitudinii maxime a miscarii
- In faza cronica
similar, plus mobilizari active pe amplitudine maxima
plus stretching
 D. Fizioterapie – modalitati

• Cadura superficiala

• Caldura profunda
• Crioterapie

• Stimulare electrica
• Hidroterapia
 Hidroterapie

• Initial termenul de balneoterapie a fost folosit pentru diferentierea

terapiei termale/ape minerale de hidroterapie
• Azi, termenul este intersanjabil
• Actualmente = alternativa in mod particular in bolile cronice degenerative
• Obiectivele balneoterapiei:
– ↑ ROM,
– ↑ fortei musculare,
– ↓ spasmelor musculare dureroase,
– ↑ starea de “bine”/confort
 Hidroterapie

• Contraindicata in faza acuta / exacerbari

• Poate fi introdusa in faza subacuta
• Factorul termic cu efect antialgic si decontracturant muscular
• Factorul mecanic – prin descarcar – faciliteaza efectuarea anumitor
exercitii
• Efecte favorabile asupra durerii , mobilitatii articulare, fortei musculare si
capacitatii aerobe
 Aplicatii calde

Modalitati:
• Aplicatii superficiale (“hot-pack”)
• Parafina
• Fluidoterapie
• Radiatii infrarosii etc.

• Aplicatii de 10-20 minute, o data sau de doua ori pe zi

• Precautii: pacientii cu tulburari senzitive si/sau de circulatie la nivelul

mainilor/picioarelor – risc de arsura !
Caldura locala:
- Analgezie
- ↓ Spasmului muscular
- ↑ Elasticitatea structurilor periarticulare
- Inainte de exercitii  ↑ beneficiul clinic
Structuri peri-articulare

Ligamente
Tendoane
Burse
Muschi
Fascii
Os
Nervi, vase, tegument
 Caldura superficiala

• Are efect asupra tegumentului si tesutului celular subcutanat

• Obiectiv: “incalzirea” unei articulatii superficiale (acoperita de tesut celular
subcutanat ↓), ex. articulatiile mainilor/picioarelor
• NU in faza acuta (inflmatorie)

3 metode prin care este generata caldura:

1. Metode conductoare:
a. Aplicatii calde umede vs aplicatii calde uscate
b. Parafina
c. Alternanta cald/rece (imersie alternativa in apa calda si rece  hiperemie
reflexa
2. Metode convective:
a. Hidroterapie = folosirea apei – apa calda sau rece
b. Emersie corporeala partiala, emersie corporeala totala si
c. Emerise alternativa (contrast)  indeosebi in: PR, dureri neurogene,
entorse, boala vasculara periferica forme usoare
d. Fluidoterapia = amestec cald de aer + apa  asigura un efect de
“masaj” si usurinta in exercitiile de mobilizare articulara (ROM)

c. Metode conversie
a. Caldura radianta (in special radiatii infrarosii) – energia este
absorbita de tegument si convertita in caldura superficiala  la cei
care nu tolereaza celelalte metode (ex. nu suporta greutatea
“pachetelor” calde )
 Caldura profunda

• Metodele cresc temperatura tesuturilor mai profunde fara a supraincalzi

tegumentul si/sau tesutul celular subcutanat
Modalitati:
1. Ultrasunete
a. Utilizate in: contracturi articulare, pe tesut cicatricial, inflamatie
periarticulara (bursite), spasm/durere musculara, artroza etc.
b. O forma speciala de utilizare = phonophoresis = ajuta miscarea
transdermica a medicatiei topice (ex. corticosteroizi si/sau analgezice)
in: tendinite, cicatrici, fasciita, etc.
2. Diatermie
a. Principiu – utilizarea radiaitiilor electromagnetice pentru a incalzi
tesuturile (in mod particular muschii situati relativ superfcial si
articulatii)
 Crioterapie

Se poate folosi in faza acuta.

Efecte fiziologice:
• vasoconstrictie reflexa urmata de vasodilatatie (intarziata)
• incetinirea conduceriii nervoase si stimularii fibrelor musculare
(contribuie la reducerea spasticitatii musculare)
• in articulatii: reducerea inflamatiei

In general, aplicatiile reci sunt indicate pentru:

• Reducerea spasmului muscular/spasticitatii
• Controlul inflamatiei
Majoritatea metodelor de crioterapie sunt considerate superficiale
• Aplicatii reci (“cold packs”)
• Masaj cu gheata
• Imersia unui segment corporeal in apa rece (destul de inconfortabil)
• Etc.
 Electroterapia

• Folosita la pacientii cu PR pentru ameliorarea durerii

LASER TERAPIA – de electie – reduce durerea si inflamatia, dar efectul nu

este de durata DA in faza acuta
TENS (transcutanous electrical nerve stimulation) – DA in faza acuta
• Se pare ca frecventele cele mai ridicate sunt cele mai bune (cu un efect
analgezic care persista 18 ore)
• ↑ fortei de prehensiune (ex. dupa aplicarea zilnica cu durata de 15
minute)
• ↓ durerii (dupa TENS 1/saptamana; 3 saptamani consecutiv)
• ↓ LS si a inflamatiei LS dupa aplicarea TENS in artrita acuta
• Controlul durerii post-operatorii prin TENS (dupa artroplastie de genunchi)
reduce necesarul de medicamente si durata spitalizarii
TENS indicatii generale:
• Durere musculo-scheletala
• Neuropatii periferice
• Durere post-chirugicaal
• Sindromul regional dureros complex
 TENS cont.

In general,
• TENS este o terapie de scurta durata (6-24 ore) si
• Cea mai benefica/utila frecventa este de 70 Hz
• Nu poate fi folosita la mai multe articulatii (dureroase) simultan =
dezavantaj pentru pacientii cu PR
Curentii interferentiali – pot fi deasemenea folositi pentru analgezie
Curenti interferentiali
• ↓ durerea
• ↓ tumefierea
• ↑ ROM

Ultrasonoterapia
• Fazele subacute, cronice
TENS
E. Balneoterapia si artrita = subiect “disputat”

O’Hare et al. – cresterea diurezei, hemodilutie

Becker et al. – “descarcare” articulara, relaxare si imbunatatirea conditiei fizice
generale
Efectele benefice (asupra durerii, fortei de prehensiune etc.) datorate: apei si
mineralelor
Mecanisme prin care actioneaza apele (minerale):
- actiune mecanica
= greutatea corporala “scade” cu 50%-90% (in functie de tipul bailor)
 in cazul slabiciunii musculare/durerilor poliarticulare, acest efect
faciliteaza efectuarea programului de exercitii
= in plus: relaxare musculara/tendinoasa/ligamentara + stare de
bine/confort
- actiune chimica si
- actiune fizica
 Balneoterapia
NU in faza acuta / puse inflamator, ci la 6-8 luni de
la disparitia manifestarilor inflamatorii !!

In general:
- reducerea perceptiei durerii (prin cresterea pragului dureros la nivelul
fibrelor nervoase )
- reducerea spasmului muscular (prin influentarea fibrelor musculare
gamma)
- vasodilatatie periferica (indepartarea mediatorilor pentru durere) etc.
In plus, balneoterapia are un efect sedativ (prin cresterea eliberarii de
acetilcolina la nivelul SNC/prin activarea sistemului nervos parasimpatic +
eliberare de endorfine)
 F. Atelare si/sau ortezare

OBIECTIVE
• Reducerea durerii si inflamatiei

• Prevenirea aparitiei/dezvoltarii deformarilor

• Prevenirea stress-ului articular

• Sustinerea articulatiei (suport)

• Reducerea redorii articulare
 Obiectivele atelarii si/sau ortezarii

• Beneficii ale atelelor la nivelul art. pumnului – numeroase rapoarte = control durere,
inflamatie si prevenirea deformarilor
• Ortezele flexibile la nivelul art. pumnului cresc forta de prehensiune cu 20-25%
• Orteze “inelare” diverse, concepute pentru prevenirea deformarii degetelor
• Factori (majori) de complianta:
– Dimensiunea ortezei
– Caldura generata la nivelul tegumentului
– Duritatea partilor care vin in contact cu pielea
– Daca sau nu interfera cu functionalitatea mainii
• Stress-ul articular la nivelul picioarelor poate fi atenuat prin “medical arc supporting
pad” la nivel plantar si/sau metatarsian
• Suport plantar vascoelastic (“viscoelastic soles”): poate reduce socul incarcarii mecanice
la nivelul tibiei proximale din timpul mersului cu aproximativ 40%
• In luxatia atlanto-axoidiana: corset Philadelphia (in caz de instabilitate cervicala ortezele
ofera o imobilizare mai buna)
 Manusi compresive

• Purtarea: reducerea tumefierii articulare

• Nu exista dovezi pentru:
– Cresterea fortei de prehensiune
– Ameliorarea functiei/functionalitatii mainii
• Practic:
– Folosire cateva ore sau doar noaptea (la pacienti cu inflamatie la
nivelul mainii/degetelor)
• Presiunea/compresiunea usoara poate fi benefica prin “containment of
joint swelling” si reducerea subsecventa a durerii
 G. Terapia ocupationala
• Imbunatateste abilitatea functionala
• Interventia prin terapie ocupationala are efect benefic pe:
– Protectia articulara
– Conservarea energiei (articulare)
• Scopul/obiectivele:
– Reducerea deficitului functional
– Reducerea durerii
– Pastrarea independentei pacientului si a “self-efficiency”
• Ex. Utilizarea bastonului reduce cu 50% incarcarea articulatiei soldului
• De fapt, majoritatea dispozitivelor au fost utilizate initial pentru pacientii cu
defecte/deficite neurologice + cateva adaptari
• Elevated toilet seats, widened gripping handles, arrangements related with
bathrooms, etc.  faciliteaza viata cotidiana
• Adaptarea mediului  cresterea independentei functionale
• Variantele dispozitivelor trebuie prezentate (toate) pacientului
Assistive devices
 Ref Recuperarea pacientilor cu patologie reumatologica, Ed Argonaut
Borda MI, Irsay L, Ungur R Ciortea V